Începe DIPLOMA 2021: 10 zile de expoziție de artă contemporană în București

O experiență culturală completă care va îmbogăți publicul, indiferent de vârstă: expoziția DIPLOMA, un proiect inițiat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank, va avea loc între 8 și 17 octombrie la Combinatul Fondului Plastic din București. 1,500 mp de expoziție în 5 spații atent alese – UNAgaleria, SENAT, The Institute, IOMO Gallery, Art Safe – oferă contextul perfect pentru evenimentul aflat la cea de-a VIII-a ediție.

Intrarea la DIPLOMA 2021 este gratuită, cu prezentarea certificatului verde, respectând toate reglementările în vigoare. Pe 8 octombrie, accesul se face exclusiv pe bază de invitație. Experiența DIPLOMA de anul acesta poate fi explorată și virtual, pe platforma digital.diplomafestival.ro.

Universul DIPLOMA cuprinde, în acest an, 92 de lucrări din 16 specializări diferite – de la arhitectură, pictură sau fotografie, la scenografie, modă sau lucrări de metal, sticlă și ceramică. Vizitatorii vor descoperi prin intermediul festivalului diversitatea, complexitatea și unicitatea generației noi de artiști. Lucrările pot fi admirate în cele 5 puncte ale Combinatului Fondului Plastic – UNAgaleria, SENAT, IOMO Gallery, Art Safe și The Institute. Ultimul spațiu a fost inaugurat chiar în această toamnă și își propune să fie un punct de intersecție multidisciplinar, unde publicul să experimenteze arta noilor generații prin evenimente variate, în conformitate cu noile reguli ale contextului actual.

 

În special în ultimul timp, am constatat câtă nevoie avem de o societate optimistă, mai încrezătoare în forțele și în oamenii ei. E momentul să ne apropiem mai mult de artă. Să îi permitem să facă parte din cotidian. Aici intervine DIPLOMA. Expozițiile de anul acesta nu sunt doar sume ale unor lucrări, ci proiecte artistice în sine, totul încununat de spațiul Combinatului Fondului Plastic, a cărui explorare cred că va fi o surpriză pentru 99 din 100 de bucureșteni
Andrei Bortun The Institute
Andrei Borțun
CEO al The Institute

 

DIPLOMA este mai mult decât o expoziție. E un dialog al noilor talente cu publicul, dar și cu seniorii din domeniu, nume de referință în arta plastică, în fotografie, în arhitectură, în design și în multe alte domenii conexe. 42 de specialiști au făcut parte din boardul creativ al ediției cu numărul 8 și au jurizat selecția finală DIPLOMA, printre care, Mirela Bucovicean, Omid Ghannadi, Andrei Jecza sau Eugen Rădescu

 

Susținerea talentelor la început de drum este un act vital pentru piața de modă din România. Inițiativa DIPLOMA este cea mai organizată formă de selecție și de susținere echidistantă a designerilor din mediul universitar, iar promovarea talentelor la început de drum este un act vital pentru piața de modă din România.
Mirela Bucovicean
Membră a boardului creativ și Ambasador DIPLOMA 2021
DIPLOMA este ca o radiografie a zilei de mâine, vezi ce nu merge bine din punctul de vedere al tinerilor și ce vor ei să schimbe, ce aport vor să aibă pentru ca ziua de mâine să fie una simțitor mai bună.
Omid Ghannadi
Omid Ghannadi
Membru al juriului și Ambasador al DIPLOMA 2021

Reciclarea, sustenabilitatea, speranța unui viitor mai bun, parte dintre temele alese de partenerii evenimentului pentru DIPLOMA 2021

 

Sponsorii și partenerii evenimentului au o contribuție relevantă în cadrul DIPLOMA, astfel încât fiecare are câte un pavilion expozițional care-i poartă numele, după cum urmează: Pavilionul ASAP – Art Safe, Pavilionul Art City – Spațiul The Institute 2, Pavilionul IQOS – IOMO Gallery, Pavilionul UniCredit – Senat, Pavilionul Fashion Days – Spațiul The Institute 1, respectiv Pavilionul Epson – UNA Galeria. 

 

Parte expoziție, parte atelier, prin UPFOLD, prezentat de ASAP România, vom descoperi cum deșeurile primesc o nouă viață și utilitate prin tehnica plierii, datorită obiectelor realizate de designerul Alexe Popescu. UPFOLD își propune să găsească soluții alternative pentru ambalajele alimentelor pe care le consumăm și inițiază o discuție despre cum se pot ele reutiliza în așa fel încât să contribuim cu toții la o societate sustenabilă. 

 

Sub umbrela Together We Art, IQOS prezintă două proiecte artistice: o lucrare realizată de PREN, artist grafic și ilustrator, și o expoziție-concept ce cuprinde creațiile unor artiști multidisciplinari care și-au propus să prezinte viziunea lor despre un viitor mai bun. Expoziția-concept poate fi văzută la IOMO Gallery.

 

Spațiul exterior al Combinatului devine și el un loc de exprimare artistică, în care artistul PREN își va pune în aplicare, prin creativitate și culoare, propria reprezentare despre viitor, unul pentru care dezvoltarea și diversitatea reprezintă cuvintele-cheie. 

 

Publicul se va putea bucura și de fotografii de neuitat la eveniment, pe care și le va putea printa la festival, exclusiv în primul weekend (8-10 octombrie), cu ajutorul imprimantei puse la dispoziție de Epson.

În plus, tot în curtea interioară a Combinatului Fondului Plastic, publicul va putea admira și lucrarea artistului ILUC, ca urmare a proiectului Street Art Bucureștiartă pentru spațiile publice, cu inspirație din lectură și din capacitatea bibliotecilor de a funcționa ca poli culturali în cartiere sau dedicate artelor vizuale și dansului contemporan.

Expoziția DIPLOMA poate fi vizitată începând cu data de 9 octombrie, până pe 17 octombrie, astfel: de luni până vineri în intervalul orar 14:00–22:00, iar în weekend între 10:00 și 22:00

Mai multe detalii despre eveniment pot fi urmărite pe Facebook, aici.

Platforma digitală

Expozițiile pot fi explorate prin intermediul platformei digitale: 

digital.diplomafestival.ro

PARTENERI DIPLOMA 2021

 

Un proiect: The Institute

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS România, ASAP, Art Property City, Art Property Development

Susținut de: Liliac

În parteneriat cu: Primăria Municipiului București prin ARCUB

Parteneri instituționali: Combinatul Fondului Plastic, Uniunea Artiștilor Plastici din România

Parteneri media strategici: Rock FM, Radio România Cultural

Parteneri media: aiciastat.ro, Arhitext, ArtEncounters, Designist.ro, FEEDER.ro, GLAMOUR, Igloo, IQads, Lovedeco, Modernism.ro, Molecule F, Munteanu, Propagarta, Revista Arta, Revista Atelierul, Spotmedia, V fair, Zeppelin, Zile și Nopți

Partener de monitorizare: mediaTRUST România

Parteneri academici: Universitatea Națională de Arte din București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea de Arte și Design Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca, Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest Timișoara, Facultatea de Arte Vizuale din cadrul Universității din Oradea, Universitatea Națională „George Enescu” din Iași și Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” din Iași din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”

Echipa de creație: Radu Manelici + Sebastian Pren

Logo Diploma

 

The Institute  promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 20 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al Romanian Design Week, al festivalului DIPLOMA, al Galei Societății Civile, Internetics și Cartierul Creativ, inițiator al ASAP România și organizator al Effie Awards România.

Posted by Ana in București, contemporane, 0 comments

Proiectul “Mergând pe Străzi cu renume” ilustrează personalitățile evocate de străzile capitalei

Asociația Antistatic a lansat proiectul „Mergând pe Străzi cu renume” prin care aduce mai aproape de bucureșteni informații despre personalitățile istorice care dau numele străzilor capitalei. Cu sprijinul ARCUB continuă proiectul ”Străzi cu renume” ilustrând 50 de figuri marcante care au dat numele străzilor capitalei. Obiectivul este de a ajunge la un public cât mai larg, de aceea au fost alese 50 de străzi din toate colțurile capitalei.

Pentru a articula mai bine legătura dintre oameni și locuri, vor fi realizate o serie de tururi ghidate care vă vor plimba prin istoria orașului, a caselor și a personalităților sale. Acestea se vor defășura pe data de 30, respectiv 31 octombrie și vor fi ținute de #Aiciastat. Pentru a putea participa la aceste tururi, cei interesați se pot înscrie accesând: https://www.facebook.com/events/545220739889246/

 

Vă invităm de asemenea să urmăriți paginile de Facebook și Instagram:

https://www.facebook.com/portretedecartier/  

https://www.instagram.com/portretedecartier/

"Mergând pe străzi cu renume"

Tururi ghidate #Aiciastat

Pentru a putea participa la tururile organizate de #Aiciastat în colaborare cu Asociația Antistatic  în cadrul proiectului "Mergând pe străzi cu renume" vă puteți înscrie aici:

Înscriere

 

Mergând pe Străzi cu renume este un proiect al Asociației Antistatic (www.antistaticasociatia.com) co-finanţat de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul Programului cultural București – Oraş deschis 2021. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Primăriei Municipiului București sau ARCUB

Parteneri: Clubul Ilustratorilor, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

Parteneri media: Radio România Cultural, Modernism, Zile și Nopți, IQads

 

Pentru mai multe informații, îi puteți contacta la adresa asociatia.antistatic@gmail.com.

Posted by Ana in București, contemporane, 0 comments

Centrul orașului București devine o expoziție interactivă prin realitatea augmentată: festivalul XR Month

One Night Gallery și Leo Burnett lansează XR Month, festivalul prin care redescoperi Bucureștiul în realitate augmentată. Între 30 septembrie și 30 octombrie, în București, are loc XR Month, un proiect conceput de One Night Gallery, dezvoltat alături de Leo Burnett România și prezentat împreună cu George, primul banking Inteligent. Timp de o lună, prin filtrele AR publicate pe pagina Instagram @xrmonth și lucrările digitale create de 40 de artiști, centrul orașului devine o expoziție interactivă in aer liber.

Traseul XR Month unește 36 de locuri emblematice din centrul orașului, precum Arcul de Triumf, Muzeul Grigore Antipa, Teatrul Odeon, Casa Mița Biciclista, Palatul Oscar Maugsch, Goethe Institut sau Institutul Francez ce vor fi augmentate prin aplicația Instagram. Publicul poate accesa conținutul cu telefonul mobil propriu care trebuie să aibă o conexiune bună la internet și aplicația Instagram instalată. 

Obiectivele proiectului sunt potențarea patrimoniului prin mijloacele noilor tehnologii, transformarea spațiului public în suport pentru artă, explorarea creativă a orașului și crearea unui context interdisciplinar între artiști și dezvoltatori de new media.

Astfel, 40 de artiști vizuali și de new media art au contribuit la realizarea a 48 de filtre de AR special pentru XR Month concepute pentru a transforma experiența pietonală într-una artistică. 

Conținutul creat se împarte în trei categorii principale:

  • 𝐀𝐮𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐝 𝐇𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚𝐠𝐞 – unele dintre cele mai cunoscute clădiri devin canvas digital pentru artiști de new media art; 
  • 𝐎𝐩𝐞𝐧 𝐆𝐚𝐥𝐥𝐞𝐫𝐲 – 20 de ilustrații primesc un layer animat în AR; 
  • 𝐅𝐫𝐞𝐞𝐬𝐭𝐲𝐥𝐞 – lucrări digitale sub forma unor filtre 3D, pentru o nouă interacțiune cu spațiul orașului. Aceasta categorie este prezentată de Pepsi.

Portalurile AR de la categoriile Augmented Heritage si Freestyle au fost dezvoltate cu suportul Augmented Space Agency și a echipei tehnice One Night Gallery, iar animațiile create pentru augmentarea ilustratiilor de la Open Gallery sunt semnate de Color Studio.

În plus, XR Month prezintă și un invitat special în cadrul proiectului. Este vorba de Roman Tolici, care a acceptat să “împrumute” festivalului celebra inima din lucrarea “Accident în Piața Amzei“. Lucrarea XR, dezvoltată de Mihai Cojocaru, cofondator One Night Gallery și generalist digital, extinde calitatea suprarealistă a inimii și creează o joacă în relația subiect-obiect. Inima poate fi transformată, poziționată oriunde, la orice scară, de către public, care devine astfel unul dintre personajele-spectator din tablou.

Scenografia AR, gândită de Mihai Cojocaru alături de Augmented Space Agency și Color Studio, a permis participarea în cadrul proiectului a artiștilor din diferite domenii, precum video-mapping, gaming sau ilustrație, fără să fi fost nevoie să fie și dezvoltatori pe platforma de AR utilizată, ceea ce a presupus o extindere a experiențelor AR pregătite pentru XR Month.

 

După edițiile One Night Gallery, festivalul RADAR de new media art și platforma de educație FAR, XR Month reprezintă al patrulea proiect pe care îl lansăm pe parcursul a doar patru ani de activitate. Fiind aliniat cu celelalte proiecte din portofoliu, ne-am propus să creăm o legătură între patrimoniu și noile modalități de exprimare ale artiștlor contemporani și să transformăm spațiile publice în intervenții culturale. Le mulțumim celor 40 de artiști care s-au alăturat proiectului, unii dintre cei mai buni din domeniu, și partenerilor care ne-au pus la dispoziție cele 35 de spații care ne găzduiesc.

Anul acesta ne-am extins activitatea la nivel național și am fost prezenți în Constanța, Cluj și Iași și suntem încrezători că XR Month este un concept de artă și inovație care ne va duce în și mai multe orașe din România.

Sorina Topceanu

Co-fondator One Night Gallery

 

Evenimentul propune publicului un entertainment integrat firesc in viata lui și a orasului, și de asemenea o zonă de new technology – ambele fiind componente esențiale ale unui produs de comunicare contemporan, în care agenția noastră crede cu convingere. Acesta este motivul pentru care ne-am implicat în lansarea festivalului XR Month, un eveniment căruia îi vedem un viitor tot mai frumos, an de an. Multumim partenerilor care cred si ei in aceasta initiativa si o sustin.

Diana Alexa

Managing Director Leo Burnett Romania

XR Month cover

Artistii participanti

Augmented Heritage – Aural Eye, Astrowizard, Augmented Space Agency, Cote, Cuscrew, Les Ateliers Nomad, Noetic, Hybrid Lab, Mindscape Studio, RIZI, Irina Bako, Tammy Lovin.

Freestyle – Aural Eye, Astrowizard, Reniform, Kuba Nawrocki & Daniel Gontz & Marta Mattioli, RIZI, Dan Pecete, Irina Bako, Dilmana Yordanova & Ovidiu Eftimie.

 

Open Gallery – Ana Bănică, Alina Marinescu, Andreea Dumuța, Daniel Strugariu, Bianca Jelezniac, Diana Barbu, Loreta Isac, Flip Robert, Roxana Benea, Ioana Trușcă, Sasha Lazăr, Coon One, Vlad Dumitrescu, Stella Caraman, Teodora Gavrilă, Irina Perju, Tammy Lovin.

 

Locatiile partenere

Arcul de Triumf, Ateneul Român, Hotel Intercontinental, Universitatea de Arhitectră si Urbanism “Ion Mincu”, Hotel Novotel, Teatrul Odeon, Palatul Telefoanelor, Teatrul Național I.L. Caragiale București, Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Casa Mița Biciclista, Muzeul Național de Istorie a Romaniei București, Palatul Oscar Maugsch, Palatul Parlamentului, Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”, Podul peste Dâmbovita din Piața Operei, Bar A1, M60, Mercato Kultur, Cărturești Modul, Cărturești Carusel, Cărturești Verona, Refugiu Urban @ Palatul Universul, Grădina Dorobanți, Goethe Institut, Institutul Francez, Palatul Șurțu – Muzeul Municipiului București, Magazinul Muzica, Teatrelli & Creart, MARe, Institutul Cultural Român, H Victoriei 139, Galateca, Casa Filipescu-Cesianu, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Biutiful By The Lake, George Victoriei, Zăganu Bistro and Romanian Craft Beer Bar.

Mai multe detalii pe www.xrmonth.com, FB event link, iar filtrele sunt publicate pe pagina de Instagram XR Month.

Partener principal George. Primul banking Inteligent

Parteneri: Pepsi, ARCEN, Augmented Space Agency , Color Studio, Radio Guerrilla, Multi Media Est, Est.Now, Zenith Media.

Proiect realizat sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii.

 

Despre One Night Gallery

One Night Gallery este prima galerie de new media art din România care îmbină arta și tehnologia într-un nou concept de expoziție ad-hoc și susține tinerii artiști români. One Night Gallery este o punte între artist și public, care îi provoacă pe artiști să folosească noi instrumente de storytelling digital și să creeze proiecte care integrează realitatea virtuală, realitatea augmentată, video mapping, inteligență artificială, animație, sound design și instalații interactive.

 

 

Despre Leo Burnett Romania:

 

Leo Burnett este Agenția Anului la EFFIE Awards 2018, 2019, 2020 și 2021. În mod constant o agenție de top, Leo Burnett a reușit de-a lungul timpului să creeze lideri de piață din clienții pe care i-a deservit. Această perpetuă căutare a excelenței i-a adus agenției atât recunoaștere locală, cât și internațională, câștigând trofee și nominalizări la cele mai importante festivaluri din industrie, precum: Effie Europe, Cannes Lions, Golden Drum, Eurobest, Clio Awards, Andy Awards, D&AD, ADC*E, EFFIE, FIBRA, Internetics și multe altele.

Posted by Ana in contemporane, 0 comments

Inteligența artificială oferă un final Simfoniei a X-a a lui Beethoven – transmisiune live de la Bonn în România

Premieră mondială – Finalizarea cu ajutorul AI a celei de-a X-a simfonii a lui Beethoven la Bonn, transmisă live și în România 

Premiera mondială a celei de-a X-a simfonii de Beethoven, finalizată cu ajutorul inteligenței artificiale, va avea loc pe 9 octombrie și va fi transmisă live de la Telekom Forum din Bonn și transmisă în direct gratuit, de la ora 20.00, pe website-ul www.simfonia10.ro.

Sub conducerea dirijorului Dirk Kaftan, Orchestra Beethoven va interpreta nu doar premiera mondială a Simfoniei a X-a, ci și Simfonia a VIII-a de Beethoven.

Jurnalistul muzical Axel Brüggemann va însoți publicul pe tot parcursul serii. 

La discuție vor lua parte muzicologul Dr. Matthias Röder, compozitorul Walter Werzowa, expertul în inteligență artificială Ahmed Elgammal, directorul general al Orchestrei Beethoven din Bonn, Dirk Kaftan, organistul Cameron Carpenter și fondatorul și autorul Aya Jaff. Aceștia vor oferi informații importante despre proiect, vor prezenta o perspectivă asupra interacțiunii dintre om și mașină și vor dezbate dacă mașinile sunt creative sau dacă munca lor poate fi considerată artă.

 

Când a vorbit despre premiera mondială, Dr. Matthias Röder a explicat: 

Sunt foarte onorat să fac parte din acest proiect special și să mă scufund în lumea gândurilor lui Beethoven împreună cu publicul. Combinația dintre creativitatea umană și cea a mașinii va fi cu siguranță o experiență unică și de neuitat pentru toți oaspeții.

Unul dintre cele mai importante momente ale serii va fi interpretarea binecunoscutului organist Cameron Carpenter, care va acompania Orchestra Beethoven din Bonn în timpul mișcării a patra din Simfonia a X-a.

BMG lansează albumul “Beethoven X – The AI Project” la nivel mondial pe 8 octombrie, sub formă de CD și Stream/Download (disponibil și în Dolby Atmos) pe toate platformele digitale.

Istoria Simfoniei a X-a

Cu puțin timp înainte de moartea sa, Beethoven a început să lucreze la Simfonia a X-a, lucrare ce avea să rămână neterminată. Sub coordonarea Dr. Matthias Röder, un grup de experți în inteligență artificială și muzicologi au dezvoltat “Beethoven AI”, care “înțelege” stilul lui Beethoven. Printre experții care au asigurat îndrumarea și supravegherea științifică s-a numărat Prof. Dr. Christine Siegert, șefa departamentului de cercetare al Beethoven-Haus.

Inteligența Artificială (AI) nu a fost “hrănită” doar cu informațiile din compozițiile lui Beethoven și cu notele sale la Simfonia a X-a, ci și cu lucrări ale unor compozitori și muzicieni care l-au inspirat și influențat în mod evident pe Beethoven în timpul vieții sale, cum ar fi Johann Sebastian Bach. Împreună cu experții, algoritmul a continuat ultima lucrare, incompletă, a lui Beethoven. Compozitorul Walter Werzowa și Orchestra Beethoven din Bonn au transformat această notație într-o compoziție vie sub conducerea lui Dirk Kaftan.

 
USP Telekom
Posted by Ana in contemporane, 0 comments

Interviu cu Marie Jianu, creatoare de bijuterie contemporană

Bijuteria este o formă de exprimare tipică epocilor istorice, tipice stărilor sufletești ale creatorilor lor, tipice culturilor în care se manifestă. Bijuteria contemporană este o artă care a devenit astăzi pe alocuri atipică, deoarece ia forme din ce în ce mai diverse și mai neașteptate. Metal, plastic reciclat, coji de ouă, cauciuc, piele, os, lână sunt doar o parte din materialele cu care se “joacă” creatorii de artă contemporană. Marie Jianu a ales să subjuge metalul pentru a-și exprima stările sufletești, armonia interioară și dorința de creație. Mi-a făcut mare plăcere să o cunosc (de fapt să îi cunosc mai întâi creațiile și apoi pe ea!) prin intermediul Romanian Jewelry Week 2.0 care are loc zilele acestea și despre care am scris aici și să îi iau un interviu. Veți descoperi mai jos cum a ajuns să se dedice bijuteriei și frumosului!

Marie Jianu
Marie Jianu

Care este prima bijuterie pe care ai văzut-o și ți-a rămas întipărită în minte? Era la cineva apropiat sau la cineva zărit din întâmplare?

Primele două bijuterii pe care le am în suflet și în minte sunt copilele mele. Am descoperit bijuteria contemporană mergând la cursurile de bijuterie și apoi în anul 2013 am vizitat târgul Autor care mi s-a părut excepțional, am fost copleșită de creațiile designerilor; am fost oarecum intimidată dar în același timp am început să văd altfel lucrurile.

Cum te-ai decis să creezi bijuterii?

Din dorința de a-mi face propriile brățări și coliere am început să lucrez cu pietre semi-prețioase și alte materiale și cum pofta vine mâncând am început să caut școli de bijuterie și așa l-am cunoscut pe David Sandu, fondatorul Institutului de Arta și Design, Assamblage.

Cum te-ai schimbat din 2012, de când ai început să te dedici bijuteriei contemporane?

 

În tot acest timp am continuat să merg la Assamblage pentru a învăța diferite tehnici de lucru, fără de care nu poți să-ți exprimi creativitatea coerent. Am experimentat tot ce am învățat fără a fi însă consecventă. Într-un final, prin 2019 am realizat că pot și că trebuie să fac prima mea colecție, aveam deja câteva piese pe care de câte ori le vedeam mă miram că le-am făcut eu și așa a apărut colecția Skepsis.

Am văzut că acum explorezi tehnica Chasing & Repoussé. Ne poți povesti puțin despre această tehnică? Cum ai început acest proces și de ce te-a atras această tehnică?

Această tehnică a apărut încă din antichitate, principalele metale folosite erau aurul și argintul pentru piese mai fine iar cuprul și bronzul pentru piese mari, sculpturale. Prin tehnica Repousse-ului se creează volum pe spatele obiectului și apoi cu tehnica Chasing-ului, a cizelurii, se detaliază, se texturează metalul pe partea din față a obiectului cu dăltițe de diferite dimensiuni și ciocan special pentru cizelura. Îmi doream încă din 2016 să fac acest curs dar lucrurile nu s-au potrivit așa că am început să învăț și să descopăr aceasta tehnică minunată la începutul acestui an alături de Maestro Acquafresca. Îmi place mult aceasta tehnică: pur și simplu metalul capătă volum, mișcare și fluiditate.

Ultima ta colecție care va fi și prezentă la Romanian Jelwelry Week se numește Pneuma. Mi se pare un nume atât de potrivit, parcă simți cum prinde viață metalul sub degetele tale. Un nume care exprimă atât forță, cât și catifelare. La fel de reușită mi s-a părut și colecția Skepsis (atât din perspectiva numelui, cât și din perspectivă estetică). Și de aceea aș vrea să te întreb cum îți alegi numele colecțiilor?

Mai degrabă numele mă aleg pe mine. Mă gândesc în timpul lucrului la colecție apoi mă hotărăsc după discuțiile cu miez cu cei apropiați dar și cu profesorii mei, caut apoi în cărți ca să mă conving de toate valențele termenilor – de cele mai multe ori realizez că se potrivesc perfect pe măsură ce descopăr si citesc.

La ce piese îți place cel mai mult să lucrezi (brățări, inele, cercei, coliere) și de ce?

 

Acum îmi place să lucrez în special brățări pentru că pot folosi tehnica cizelurii, am mai mult spațiu pentru scris povești cu dăltițele și ciocanul dar îmi plac și celelalte elemente de bijuterie.

Probabil este o întrebare pe care o primești adesea, dar îndrăznesc să fiu repetitivă: de unde îți vine inspirația?

 

Nu știu de unde. Poate dintr-un gând bun, o stare anume, din cărțile citite, din călătorii și din natură. De exemplu la colecția Pneuma cu piesele intitulate Interval, Izvor, Serafim, Îmbrățișare, Dialog am încercat să dezvălui Izvorul iubirii Serafimului care Îmbrățișează într-un Dialog permanent Intervalul dintre cer și pământ exprimându-mă în argint pur.

Când lucrezi la o piesă, când simți că ea este cu adevărat terminată?

 

După ce ai unit toate părțile piesei și începi să o finisezi începe să-ți zâmbească și după ce ai gâdilat-o cu puful, strălucește – nu neapărat la propriu – de bucurie și este pregătită să-și întâlnească purtătorul.

Ne poți împărtăși din culise: la ce colecție lucrezi acum, ce planuri ai pentru viitor?

Acum sunt într-o fază în care experimentez lucrul cu piese mai mari, am început cu un pocal, folosind o tehnică destul de dificilă, tehnica “snarling”, nu știu cum aș putea să o traduc în română, poate creare de volum prin trepidații.

Am început să lucrez o nouă colecție cu tehnica cizelurii dar este încă în faza inițială.

Îmi doresc să reușesc să particip consecvent la târgurile importante de profil din Romania și mai apoi din alte țări.

Vă invit să îi descoperiți creațiile lui Marie Jianu la Romanian Jewelry Week 2.0, să admirați colecția Pneuma și să stați ce vorbă cu ea. Cu siguranță veți descoperi o sensibilitate tranpusă în metal, în aripi, în “joaca” și alternarea dintre sacru și profan. Îi mulțumesc pentru acest interviu și pentru faptul că ne încântă cu creațiile ei! 

Fotografiile sunt din colecția lui Marie Jianu.

Posted by Ana in București, Dialoguri, 0 comments

Traseul monumentelor UNESCO din România alături de ASIROM

Atunci când m-am pregătit să parcurg principalele monumente istorice ce fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România, prima dată am pus pe hartă traseul care leagă obiectivele. Și mare mi-a fost uimirea când, punând pe Google Maps fiecare destinație punct cu punct, am văzut că durata traseului era de fix 30 de ore de condus! 30 de ore de condus pe care noi am decis să le abordăm în 9 zile, cu 9 destinații aparte: elemente de patrimoniu UNESCO, atât parte din patrimoniul cultural (biserici, mânăsatiri, sate întregi) cât și din patrimoniul natural (mai precis, pădurile seculare de fag – da, da, sunt și ele parte din patrimoniul UNESCO începând cu 2017 – și Delta Dunării).

Și ghici de cine se leagă acest număr rotund și frumos, 30? De cei 30 de ani pe care ASIROM îi sărbătorește anul acesta printr-un parteneriat alături de UNESCO. Deoarece ASIROM este #mandrudepatrimoniu și sprijină inițiativele culturale, a fost alături de noi în acest periplu de condus timp de 30 de ore #SimpluSigur, câte o oră pentru fiecare an aniversat. Astfel am pornit într-o călătorie de 30 de ore, câte o oră dedicată pentru fiecare dintre cei 30 de ani pe care ASIROM îi aniversează anul acesta. Vă invit să urmăriți acest traseu cultural unde am punctat monumentele istorice, peisaje naturale, tradiții și meșteșuguri parte din patrimoniul mondial UNESCO. Și vă provoc să îl parcurgeți și voi și să îmi spuneți cum a fost!

1. Sarmisegetusa Regia

Punctul nostru de pornire pe traseul monumentelor UNESCO de la noi din țară alături de ASIROM a fost inima țării, capitala regatului dac, Sarmisegetusa Regia. Despre ea se spune că ar fi fost centrul spiritual al lumii dacice, parte a unui complex vast de construcţii dispuse pe mai mulţi munţi adiacenți. Aşezarea civilă era formată din mai multe terase locuite amenajate ca gospodării, străzi pavate cu dale de calcar, cisterne și ateliere meşteşugăreşti de prelucrare a metalului, a sticlei și a ceramicii. Se pare că exista aici chiar și un atelier de bătut monedă. Sarmisegetusa este legată de muntele sacru Kogaionon la care face referire geograful antic Strabon și este un sit important pentru arta protoistorică europeană.

Este spectaculos așezământul sacru format din mai multe sanctuare circulare și dreptunghiulare cu stâlpi de andezit și de calcar. Există și un disc solar, supranumit „soarele de andezit”, o platformă circulară cu 10 dale de andezit dispuse radiar, cel mai probabil legat de credințele uraniene ale dacilor. Zidurile Sarmisegetusei erau sobre, lipsite de decor, fiind construite în tehnica opus dacicum, cu blocuri de piatră de calcar legate prin grinzi de lemn. Zidurile conturau incinte poligonale care aminteau de arhitectura elenistică, fiind însă adaptate traseelor montane din regiune.

După cucerirea Daciei de către Traian, nucleul citadelei a fost distrus de romani. Din epoca ocupației romane s-au păstrat însă unele inscripții, modificări ale incintei, așezarea fiind dotat cu terme dar părăsită de trupe în 117-118.

Se pare că forma actuală a sanctuarelor și a porților de intrare în cetate nu este cea originală, toate acestea fiind modificate in cadrul unor renovări/ reamenajări din perioada comunistă. Acum situl este în restaurare printr-un proiect inițiat de Consiliul Județean Hunedoara, cu partenerii Mihai Eminescu Trust și Møre og Romsdal fylkeskommuneDe curând arheologii au început să cerceteze secțiuni în zona porților și zidurilor.

2. Mânăstirea Hurezi și ceramica de Horezu din satul Olari

Următoarea noastră destinație pe traseul UNESCO alături de ASIROM a fost 2-în-1, pentru că am surprins atât mânăstirea Hurezi cât și tradiția veche a olăritului, ceramica de Horezu, pe care o puteți găsi în imediata apropiere a mânăstirii. Mânăstirea Hurezi este cel mai vast ansamblu mânăstiresc al Țării Românești. Monumentul brâncovenesc de anvergură mondială a fost a doua oprire pe traseul monumentelor UNESCO alături de ASIROM. Mânăstirea este capodopera arhitecturii, sculpturii și picturii monastice din Sud-Estul Europei. A fost ridicată în 1690 fiind principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), supranumit “prințul aurului”.

Mânăstirea este simbol al esteticii brâncovenești. Pronaosul bisericii este inspirat din cel de la Curtea de Argeș, ctitoria lui Neagoe Basarab la 1517. Aici se află tabloul votiv (foto 7) și o galerie de chipuri aparținând membrilor familiei sale, portretele străbunilor din neamul Brâncoveni și Cantacuzini, chiar și antecesorii Basarabi încoronați din sec. XV și XVI, practic sugerând legitimitatea și continuitatea dinastică. Aici voia Brâncoveanu să fie necropola familiei și a dinastiei pe care visa să o întemeieze, dar din păcate nu i-a permis sfârșitul său tragic prin decapitare la “Stambul” pe 15 august 1714.

Ansamblul monastic a avut mai multe faze de evoluție în secolele XVIII și XIX (când descendentul ctitorului, marele ban Grigore Brâncoveanu, a făcut importante reparații). Are două incinte și un mare număr de monumente distincte. Biserica cea mare cu hramul Sf. Constantin și Elena, a fost construită între 1690-1693 și decorată de o echipă de zugravi condusă de grecul Constantinos. Echipa era formată din meșterii Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim, așa-numita Școala de la Hurezi. Intrarea în biserică se face prin pridvorul deschis ornat cu Judecata de Apoi (apare în fotografia a opta), cu portretele ispravnicilor și meșterilor, stema țării, corbul, și stema cantacuzină, acvila bicefală. Celalte monumente sunt foișorul de inspirație barocă, casa domnească, biblioteca unde se aflau sute de cărți și manuscrise, bolnița datorată Mariei Brâncoveanu cu pictura lui Preda și Nicola (astăzi în restaurare) și două schituri.

Dacă tot suntem în zonă, vă propun și o oprire să vedem cum se fabrică ceramica de Horezu în satul Olari, meșteșug parte din UNESCO. Dacă ajungeți în zona Horezu, neapărat să treceți și prin satul Olari, unde se află vase autentice de Horezu (nu importate, nu simulate). Veți descoperi case cu arhitectură vâlceană tradițională, cu foişor aşezat deasupra pivniţei şi stâlpi sculptaţi, cu acoperişurile afumate ale cuptoarelor de ars ceramica ce provine din argila specială scoasă din dealul Ulmet din apropiere. Mai jos puteți vedea câteva piese din gospodăria familiei Vicșoreanu (foarte faimoasă în ceramica românească contemporană), care practică olaritul de generații întregi, din tată în fiu, și cuptorul lor vechi de 100 de ani unde încă se ard vasele de ceramică.

3. pădurea seculară de fag din Parcul Natural Cozia

Pentru următoarea destinație trecem direct prin Valea Oltului, iar aici se află una dintre comorile noastre naturale: Parcul Natural Cozia. Și surpriză, da, are legătură cu UNESCO! Mai precis, pădurea seculară de fag din Parcul Natural Cozia este parte din patrimoniul natural UNESCO din 2017, alături de alte 24.000 hectare de pădure din țara noastră din arii diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț și Codrul Secular Slătioara și alături de păduri din alte țări europene: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina. 

Ceea ce vă arăt aici sunt efectiv porțiuni din această pădure se află de-o parte și de alta a Văii Oltului.  Pădurile seculare cu structuri primare (adică virgine sau cvasivirgine) sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai rămas Europei, care s-au format fără o influență umană semnificativă, ci ca rezultat al unei îndelungate evoluții naturale de mii de ani. Astăzi, aceste păduri reprezintă adevărate laboratoare științifice. Ele încă păstrează secretele universului pădurii.

În plus, aceste păduri au un rol esențial în păstrarea identității culturale a comunităților locale. În Munții Carpați se poate vorbi despre o „civilizație a lemnului”. Istoria, filosofia de viață, cultura și tradițiile comunităților locale din aceste zone sunt foarte strâns legate de pădurea care asigura supraviețuirea comunităților adiacente.

Este foarte important ca vizitarea acestor păduri să se facă în mod responsabil și cât mai puțin invaziv. Punerea în valoare a acestor păduri într-un cadru adecvat (cu o legislație potrivită) sper eu că va contribui la dezvoltarea durabilă a comunităților locale. 

4. Roșia Montană

Treptele din mina de la Roșia Montană
Treptele din mina de la Roșia Montană

Ne-am decis să includem Roșia Montană în turul nostru pentru că a fost inclusă extrem de recent în patrimoniul mondial, și anume în iulie 2021. Peisajul cultural minier din Roșia Montană conține cele mai semnificative, extinse și diverse mine de aur romane cunoscute în prezent, parte din patrimoniul mondial UNESCO (fiind ). Roșia Montană este situată într-un amfiteatru natural de munți și văi în zona metaliferă a Munților Apuseni, centrul așa-numitului Cadrilater de Aur. Activitatea minieră se întinde pe mai mult de două milenii pornind de la Alburnus Maior pe vremea romanilor. Munții sunt cicatrizați de vechile intrări în mine. Arheologia romană a generat zone de prelucrare a minereului, locuințe, clădiri administrative, zone sacre și necropole, alături de cei peste 7 km de galerii subterane antice.

Evoluția așezării a fost dintotdeauna generată de exploatarea aurului. În plus, metale prețioase au finanțat comerțul și forța militară din imperiul Roman și Austro-Ungar. Acest palimpsest socio-tehnic al imperiilor succesive sunt vizibile în această zonă compactă. Aici au conviețuit căutători de aur de diverse religii, etnii și categorii sociale, ceea ce a dus la clădirea unor biserici de 5 confesiuni diferite și la o diversitate de stiluri arhitecturale, influențe eclectice contopite cu cele tradiționale. Așezarea minieră este parcă înghețată în timp, cândva între sec. XVIII și XIX. Roșia Montană a fost cu adevărat o așezare cosmopolită, și dacă vă vine să credeți, exista în perioada interbelică la Roșia chiar și un casino în care căutătorii de aur își dublau sau pierdeau averile (deși pe clădire astăzi scrie Bufet, locuitorii Roșiei o numesc Casina).

Trăsăturile arhitecturale distinctive decorative au fost împrumutate din repertoriul clasic și baroc, suprapuse pe cele locale, gospodării din lemn cu verande deasupra subsolurilor construite din piatră. Unele adăposteau ateliere de prelucrare a minereului cu bazine de apă alimentate de izvoare. Alte clădiri sunt protejate de ziduri și porți monumentale.

Naționalizarea din ‘48 a pus capăt minelor tradiționale operate de familii, iar exploatarea de stat de subteran a încetat în 2006. Trecutul construit pe aur este viu, iar peisajul spectaculos, toate vor avea un viitor durabil dacă ne vom bucură de ele în mod sustenabil.

5. Sighișoara

Sighișoara
Sighișoara

Următoarea oprire pe traseul monumentelor UNESCO alături de ASIROM a fost în Sighișoara. Orașul Sighişoara este parte din patrimoniul mondial UNESCO și o mărturie remarcabilă a culturii saşilor transilvăneni, cultură încă pregnantă după 850 de ani de existenţă și definită mai ales prin monumentele sale arhitecturale şi urbanistice. Suntem în călătoria virtuală de pe urmele monumentelor UNESCO alături de ASIROM, o călătorie ce însumează 30 de ore: câte o oră dedicată pentru fiecare dintre cei 30 de ani pe care ASIROM îi aniversează anul acesta. Și pentru că ASIROM este #mandrudepatrimoniu, ne îndeamnă să parcurgem #simplusigur acest traseu cultural unde vom puncta monumentele istorice, peisajul natural, tradițiile și meșteșugurile parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Sighişoara este un exemplu remarcabil de mic oraş fortificat într-o zonă de frontieră între cultura latină a Europei centrale şi cultura bizantină, ortodoxă, a Europei de sud-est. Procesul de emigrare a saşilor, dispariţia păturii sociale care a creat şi menţinut tradiţiile culturale ale regiunii, toate acestea pun în pericol supravieţuirea patrimoniului arhitectural săsesc.

 

Oraşul Sighişoara se află într-un peisaj de o frumuseţe aparte a Podişului Târnavelor, la confluenţa pârâului Saeş cu râul Târnava Mare într-o depresiune triunghiulară în partea de sud a judeţului Mureş. Centrul său istoric este format din Cetate – aşezare fortificată situată pe dealul cu versanţi relativ abrupţi ce domină valea Târnavei şi Oraşul de Jos, situat la baza Cetății. Această configurare urbană specifică a fost generată de adaptarea aşezării la forma reliefului. Astfel, s-a stabilit o relaţie organică între habitatul uman şi cadrul natural.

Continuând să fie locuit şi în zilele noastre, centrul istoric Sighişoara este cel mai reprezentativ sit urban medieval din Transilvania deoarece organizarea spaţiului urban şi calitatea arhitecturală a construcţiilor au rămas preponderent nealterate de-a lungul secolelor. Există o mare densitate de clădiri cu valoare de monument istoric, străduțe și piațete care creează prin succesiunea lor efecte de surpriză de un pitoresc deosebit.

6. Biserica Fortificată din SASCHIZ, parte din ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania

Saschiz din dronă
Saschiz din dronă

Foarte aproape de Sighișoara se află cele șapte sate cu biserici fortificate din Transilvania înscrise în patrimoniul mondial UNESCO. Aceste sate sunt parte din patrimoniul mondial deoarece și-au păstrat structura istorică, un fenomen arhitectural tipic satelor de colonizare săsească (la Saschiz, Viscri, Biertan, Valea Viilor, Prejmer, Câlnic) sau maghiară (la Dârjiu). Tipice pentru aceste sate sunt gospodăriile compacte, fronturile continue de faţade de case alternând cu porţi înalte de zid şi curţi înconjurate de grajduri, şoproanele şi şurile masive.

Aşezările săsești au fost organizate astfel încât să ofere coeziune colectivităţilor. În centru sau pe o colină în apropiere se aflau biserica şi locuinţa comitelui. Satele din perioada colonizării săsești ~ sec. al XII-lea au una sau două uliţe, o pajişte interioară sau o piaţă centrală. Colonizarea sașilor a fost iniţiată de regalitatea maghiară pentru consolidarea stăpânirii asupra acestui teritoriu.

Distrugerile produse de invazia turcă din 1491 au generat fortificarea tuturor bisericilor din satele săseşti de pe pământurile regale (aprox. 200). Interiorul fortificaţiilor a fost amenajat astfel încât să permită supraviețuirea în caz de asediu, cu locuri de depozitare a proviziilor, fântâni, moară sau cuptor de pâine.

Noi am început cu biserica fortificată din Saschiz care este parte din UNESCO alături de întregul ansamblu rural care înconjoară biserica fortificată. A fost construită în 1496 și este o biserică tip reduit, ultima etapă în evoluţia fortificării bisericilor. Era dotată de la început cu instalaţii defensive şi deci avea nevoie de incinte mai puţin fortificate. Cele 4 turnulețe ale turnului cu ceas simbolizau faptul că aici se ținea judecata. Orga din sec. al XVI-lea încă funcționează.

Modul de protejare a comunităţilor prin fortificarea bisericilor a fost preluat de aşezările secuieşti din vecinătate, ceea ce s-a întâmplat la biserica fortificată de la Dârjiu, și ea parte din UNESCO.

Biserica fortificată din Biertan este alt tip de fortificație a bisericii, remarcabil pentru complexitatea amenajării defensive cu incinta triplă. Ea este extrem de cunoscută și vizitată printre bisericile fortificate din acest areal.

Ansamblul bisericii fortificate din Prejmer are incinta fortificată, biserica propriu-zisă fiind puţin sau deloc fortificată. Știați că și Prejmer face parte din patrimoniul UNESCO? 

Iar la Viscri (și ea foarte cunoscută și vizitată), fortificaţia cuprinde în modul cel mai egal şi armonios atât incinta cât şi biserica.

7. Biserica de lemn din Șurdești, parte din ansamblul de 8 biserici de lemn din Maramureș

Șurdești
Șurdești

Pentru următoarea destinație pe traseul UNESCO alături de ASIROM am urcat pe harta țării sus-sus de tot, tocmai acolo unde se spune că se agață harta în cui. Și am ajuns în Maramureș, unde am ales un punct foarte interesant de vizitat. Mai precis, biserica de lemn din Șurdești, parte dintr-un șir de 8 biserici de lemn din Maramureș incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Lucian Blaga spunea că aceste biserici sunt printre cele mai preţioase şi mai fără de rezervă admirate produse ale geniului nostru popular.

Arhitectura bisericilor de lemn din Maramureș reprezintă un fenomen de artă rurală de mare valoare istorică și estetică, la o răscruce a artei populare cu arta cultă, a Occidentului cu Orientul. Ele amintesc de legăturile culturale cu Moldova, cu spațiul ucrainean subcarpatic și cu Transilvania, datorită turlelor înalte care amintesc de goticul transilvan. Ele au fost construite preponderent de meșteri români anonimi în tehnica cununilor de bârne orizontale (Blockbau).

Numeroase biserici de lemn datate în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, reprezintă de fapt tipologii arhitectonice mai vechi cu câteva secole. De ce? Din cauza ultimei mari invazii tătare din regiune în 1717, bisericile au trebuit refăcute și redecorate sau pictate. Astfel, ele erau reclădite pe acelaşi loc unde mai fusese o biserică mai veche, iar reparaţiile şi restaurările se făceau treptat, prin înlocuirea unor grinzi sau a şindrilei, forma arhitectonică şi unele detalii decorative păstrându-se întocmai. 

Faptul că a fost folosit lemnul era firesc în această regiune muntoasă bogată în păduri, iar practicarea continuă de mii de ani a artei construcţiilor din lemn a generat o sinteză a materialelor, formelor şi peisajului. De aceea există o proporție perfectă a volumetriei, în armonia stabilită între părţi şi întreg. Liniile construcțiilor exprimă în același timp graţie şi putere, îndrăzneala şi măsura. Exteriorul bisericilor este decorat mai ales prin sculpturi, crestături, care generează jocuri de lumini și umbre, iar interiorul a fost de cele mai multe ori pictat în tempera pe suport uscat. Printre motivele folosite se află funia răsucită, benzi cu motive floral-vegetale, simboluri religioase, în special din Patimi și Judecata de Apoi, dar și astronomice.

În următoarele fotografii vă invit să admirați bisericile de lemn din Șurdești, Rogoz și Ieud și portul elegant cu care doamnele din sat merg duminica la slujbă:

8. Bisericile cu picturi murale din Nordul Moldovei și scoarțele de perete

Moldovita
Moldovita

Pentru a ne continua traseul UNESCO, am traversat tocmai în Est și am ajuns în Bucovina. Prima oară am poposit la Mânăstirea Moldovița, parte din patrimoniul mondial UNESCO într-un șir de 8 biserici cu pictură murală exterioară din Nordul Moldovei. Pictura bisericilor pictate din Bucovina este ca o poveste și are o valoare istorică, iconografică și estetică excepțională. Ea oferă un spectacol: sute de figuri acoperă în totalitate zidurile exterioare și ilustrează mentalitatea lumii românești aflată la “poarta creștinătății”.

Moldovița a fost construită în 1523 de Petru Rareș, iar pictura datează de la 1537. Observați tabloul votiv cu chipurile familiei ctitorului în fotografiile de mai jos.

Apoi am poposit la Voroneț (din nou o emblemă pentru aceste monumente UNESCO și poate cea mai cunoscută dintre ele). Voroneț este o emblemă a artei vechi românești, este vestită pentru “albastrul de Voroneț”, pentru bolțile moldovenești pentru susținerea turlei și pentru Judecata de Apoi. Aici este înmormântat Daniil Sihastrul, cel care l-a și sfătuit pe Ștefan cel Mare să ridice biserica în 1488 după o victorie împotriva otomanilor.

Foarte aproape se află și Humor, care este construită în plan de treflă și se pare că a fost pictată de vestitul Toma din Suceava, și aici se află un tablou votiv al familiei ctitorului, tot Petru Rareș (similar cu Moldovița).

Am oprit și la Sucevița, ctitorită la sfârșitul sec. al XVI-lea de familia Movileștilor, boieri, cărturari și domnitori. Arhitectura ei cu elemente bizantine și gotice seamănă cu o cetate fortificată sau cu o curte domnească datorită zidurilor care o înconjoară. Pereții ei povestesc în culori vii Vechiul și Noul Testament. Pictura exterioară este cea mai bine păstrată din grupul bisericilor moldovenești cu pictură murală.

Surpriza Bucovinei pentru noi au fost “scoarțele” de perete: voi știați că meșteșugul covoarelor tradiționale de perete este și el parte din UNESCO, la categoria patrimoniu imaterial?

9. Delta Dunării

V-am obișnuit deja cu traversările ample: așa că de data aceasta pentru ultima destinație mergem tocmai în Sud. Mai previs, în Delta Dunării, tărâm mirific unde viața izbucnește la fiecare pas, o întindere nesfârșită de stuf și apă, adăpost pentru 5.500 specii. În plus, Delta Dunării reprezintă un mozaic etnografic în miniatură: românii, mongolii, lipovenii, tătarii și slavii coabitează în armonie. Delta Dunării este ultimul obiectiv UNESCO din călătoria noastră alături de ASIROM pe urmele patrimoniului mondial în România. 

Delta Dunării este mereu în schimbare datorită aluviunilor acumulate la vărsarea Dunării, un miraj ascuns de stuful care uneori atinge înălțimi de 5-6 metri și cu rădăcini împletite groase de aproape 1.5 m. Insulele plutitoare numite plauri sunt purtate de curenți și blochează sau deschid noi canale într-aun adevărat labirint de apă. Stufărișul este și un filtru biologic pentru apele Dunării împărțite în 3 brațe: Sulina, Sf. Gheorghe și Chilia ca să intre curate în mare.

Densitatea de păsări din Deltă este cea mai mare din Europa, unde vedeta este pelicanul. Majoritatea păsărilor sunt oaspeți de primăvară-vară ai Deltei. Iar dintre cele 120 de specii de plante care trăiesc aici, vedetele sunt nufărul, crinul de baltă și săgeata apei. Știați că otrățelul de baltă și aldrovanda sunt plante carnivore în Deltă și ademenesc libelulele? Și dacă sunteți atenți, printre stufăriș și caii “sălbatici” de la Letea veți vedea chiar și nurci și vulpi. Iar arhitectura autentică lipovenească este superbă în simplitatea ei.

Am ajuns la capătul acestei călătorii pe urmele a 9 destinații, simboluri ale patrimoniului UNESCO la noi în țară. Am avut de condus 30 de ore, câte o oră dedicată pentru fiecare dintre cei 30 de ani pe care ASIROM îi aniversează anul acesta. Și pentru că este #mandrudepatrimoniu, ne-a susținut să parcurgem #simplusigur acest traseu cultural unde am punctat monumentele istorice, peisajul natural, tradițiile și meșteșugurile parte din patrimoniul mondial UNESCO. Vă mulțumim că ne-ați însoțit în această călătorie. Așteptăm cu mare drag impresiile voastre dacă parcurgeți și voi acest traseu cultural!

Surse:

– Theodorescu, Răzvan et al, „România în patrimoniul UNESCO”, Monitorul Oficial, București, 2019
– Oltean, Radu, „Cetăți și castele și alte fortificații din România. Volumul I. De la începuturi până către anul 1540”, Editura Humanitas, București, 2020

– https://patrimoniu.ro/…/94-biserici-de-lemn-din-maramures

– https://patrimoniu.ro/…/91-sate-cu-biserici-fortificate…

–  https://patrimoniu.ro/…/93-centrul-istoric-sighisoara

– http://rosiamontana.world/…/Rosia-Montana-Executive…

– https://wwf.ro/…/24000-ha-de-paduri-virgine-din…/

– http://ran.cimec.ro/?codran=90397.01

Posted by Ana in Istorisiri, Mănăstiri, Muzee, 0 comments

Romanian Jewelry Week 2.0

Romanian Jewelry Week 2.0 sărbătorește bijuteria contemporană între 30 septembrie și 3 octombrie cu expoziții, conferințe, tururi ghidate și târguri și peste 190 de designeri români și internaționali care vor expune mii de creații de bijuterie. 

Expoziția centrală se va deschide joi, 30 septembrie, ora 11:00 la Arcub Gabroveni și va prezenta mii de creații de la 191 designeri de bijuterie contemporană din peste 25 țări din întrega lume, propunând creații semnate de artiști contemporani din România, SUA, Canada, Mexic, Brazilia, Spania, Germania, Ungaria, Franța, Marea Britanie, Italia, Olanda, Grecia, Austria, Republica Moldova, Israel, China, Iran, Coreea de Sud și multe altele. 

Expoziția va fi completată de șase expoziții colective, școli și asociații internaționale de renume: Milano Jewelry Week, Budapest Jewelry Week, Co-Adorn Art Jewellery Society Canada, Sheffield Hallam University UK, Plus One Collective și The Gallery of Art in Legnica Polonia. Expoziția va prezenta de asemenea și doi designeri internaționali invitați speciali – Daniella Saraya (Israel) și Claudia Lepik (Cluster London Artist in Residence).

HARTA OFICIALĂ ROMANIAN JEWELRY WEEK 2021

1. ARCUB – Hanul Gabroveni – Locație principala Romanian Jewelry Week

Spațiul de expoziție Arcub va găzdui expoziția centrală Romanian Jewelry Week, precum și o secțiune specială de târg cu vânzare pe perioada celor 4 zile de eveniment, cu peste 190 designeri și peste 1500 exponate de bijuterie contemporană.

 

Program de vizitare – 30 septembrie – 3 octombrie 2021 între 11.00 și 20.00

Biletele sunt disponibile în rețeaua Eventim.rohttps://www.eventim.ro/ro/bilete/romanian-jewelry-week-2021-bucuresti-centrul-cultural-arcub-hanul-gabroveni-1249475/performance.html

 

Evenimente speciale:

30 septembrie 2021, ora 18.00 – Curator Tour – Tur ghidat în expoziție realizat de David Sandu, fondatorul și curatorul Romanian Jewelry Week

3 octombrie 2021, ora 17.00 – Ceremonia de Premiere Romanian Jewelry Week 2021

 

2. Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României organizează cu prilejul Romanian Jewelry Week 2021 o serie de tururi ghidate în expoziția permanentă Tezaurul Istoric și în expoziția temporară “Fragment. Experienta Restaurarii”, precum și o serie de workshop-uri demonstrative de bijuterie realizate de artiștii Mihaela Ciocâlteu și Doina Bacalu.

 

Program de vizitare: 30 septembrie – 3 octombrie 2021 între 10.00 și 18.00

Evenimente speciale: 30 septembrie și 1 octombrie 2021, 16.00 – workshop-uri demonstrative de bijuterie și tururi ghidate. Accesul se face prin confirmare prealabilă la adresa de email hello@romanianjewelryweek.com, pe baza achiziției în prealabil a biletului general de acces în muzeu disponibil online aici https://mnir.booktes.com

 

3. Galeria Galateca 

Intre 30 septembrie si 3 octombrie, Galeria Galateca va gazdui o selectie curatoriala de designeri internationali marca Romanian Jewelry Week, precum si o vitrina dedicata. Pe 2 si 3 octombrie va avea loc și târgul de design Neo Fair – Eco & Wood Edition. Noi artisti si noi concepte vor anima galeria, intr-o saptamana dedicata designului de bijuterie.

 

Program de vizitare: 30 septembrie – 1 octombrie – 12.00 – 20.00. 2 octombrie – 11.00 – 21.00, 3 octombrie – 11.00 – 19.00

Program special: vineri, 1 octombrie 2021, ora 19.00 – Panel “Design for a Better World” si preview Neo Fair – Eco & Wood Edition

 

4. AlbAlb – Romanian Jewelry Focus

În cadrul Romanian Jewelry Week 2021, AlbAlb propune prezentarea unei selecții curatoriate de piese de către unii dintre cei mai apreciați designeri români de bijuterii, având în portofoliu bijuterii purtabile care pot fi încercate și achiziționate în magazin. Printre designeri se numără: Monom, Contemporia, Dani Păun, Miruna Belicovici, Anayd Blu, Maria Paltin, i{n}stance, Artefact Room, Josephine, Atelier Devi, Diana Cojocaru, What if I Fly, Curandera, Carla Szabo, Ceramic Sparrow.

 

Program de vizitare: 30 septembrie – 3 octombrie 11:00-18:00, Str. Lt. Av. Șerban Petrescu 1, București

Evenimente speciale: Sâmbătă, 2 octombrie, 15.00 – 18.00 Lansarea showroom-ului Monom

la AlbAlb / Duminică, 3 octombrie, 15.00 – 18.00 Lansarea la AlbAlb a colecției Ne/implinit

semnată Mesteshukar ButiQ

 

5. Dizainăr – Vitrina de bijuterie

A venit momentul ca bijuteria contemporană să aibă o vitrină dedicată în cadrul showroom-ului Dizainăr, magazinul de design românesc fondat în 2012 ce și-a propus să pună pe picioare o piață vibrantă de produs și concept autohtonă, capabilă sa concureze la standarde internaționale. Pe www.dizainar.com găsiții o selecție de peste 600 de produse de serie ale designerilor români.

 

Program de vizitare – 30 septembrie – 3 octombrie 2021, orele 12:00-19:00 @ Dizainăr showroom, Str. Puțul cu Plopi nr.17, zona Cișmigiu.

Programul complet al Romanian Jewelry Week și toate detaliile sunt disponibile pe site-ul https://www.romanianjewelryweek.com/

*Toate evenimentele și expozițiile se vor desfășura în condiții de siguranță, respectând normele de distanțare socială. Vizitatorii sunt rugați să poarte mască pe toată durata evenimentelor și să respecte regulile fiecărei locații.

ROJW Logo

 

Proiect cultural organizat de: Assamblage Asociația Națională a Autorilor și Designerilor de Bijuterie Contemporană, cu sprijinul ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București

Susținut de: Banca Transilvania

Design expoziție semnat de: Kaustik

Parteneri culturali: Assamblage Institutul de Artă și Design, AlbAlb, Dizainăr, Galeria Galateca, MNIR – Muzeul Național de Istorie a României, The Station

Parteneri media: Designist.ro, Cosmopolitan, Feeder.ro, Harper’s Bazaar, Modernism.ro, Radio Guerrilla,  Revista Atelierul, Igloo, Iqads, The institute, Zile si nopti, Zeppelin, Aici a Stat, Lost in Jewellery Magazine. 

Posted by Ana in contemporane, 0 comments

Selecția DIPLOMA 2021: Viziunea noii generații de creatori români, între pragmatism, introspecție și sustenabilitate

Cele 90 de lucrări selectate în ediția a VIII-a a DIPLOMA spun povestea valorilor noului val de artiști din România: între 08 și 17 octombrie 2021 la Combinatul Fondului Plastic.

Lucrările selectate de boardul creativ în cadrul DIPLOMA, singurul festival din România dedicat noii generații de artiști, arhitecți și designeri, prezentat de UniCredit Bank și organizat de The Institute, vor fi expuse pentru public în perioada 08-17 octombrie 2021, la Combinatul Fondului Plastic din București.

Publicul este invitat să descopere temele propuse de artiști, dar și să exploreze multitudinea de tehnici de lucru și suporturi pe care aceștia le folosesc în 2021. Universul DIPLOMA 2021 înseamnă pictură, fotografie, instalații media, lucrări de ceramică, sticlă, metal, scenografie, textile, arhitectură și modă. Mai mult decât atât, înseamnă călătorii în lumi imaginare, explorarea unor întrebari universale construite de noua generație creativă.

În același timp, evenimentul explorează o latură pragmatică, prin lucrări ce subliniază funcțiile designului și prezintă soluții propuse de absolvenți pentru situații reale, de la lucrări ce investighează probleme ale dispozitivelor medicale, până la unele ce își propun să îmbunătățească obiecte de uz zilnic sau colecții de modă ale tinerilor designeri care fac alegeri sustenabile în munca lor. 

Fiind mai mult decât un punct de întâlnire cu arta, expoziția găzduiește și soluțiile propuse de 20 de tineri arhitecți și urbaniști în materie de locuire, utilizare și abordare a unor clădiri și spații reper din România. Așadar, DIPLOMA 2021 este o ocazie pentru publicul larg să descopere sau să reinterpreteze relația om-spațiu.

Astfel, pentru a opta oară, DIPLOMA e locul de întâlnire a noilor talente, absolvenți a 15 specializări diferite, un eveniment prin care ei își pot prezenta lucrările atât publicului larg, cât și profesioniștilor cu un cuvânt de spus în lumea artistică din România. Boardul creativ, care selectează și jurizează lucrările, este format din 42 de specialiști cu nume de referință în arta plastică, în fotografie, în arhitectură, în design și în multe alte domenii conexe. 

Participanții ale căror lucrări de diplomă pot fi văzute în expoziția celei de-a VIII-a ediții sunt:

Arhitectură

Alexandru Teodor Moldovan – Loc de o tihnă, Camino de Santiago. Punto Final, Muxia // Alice Andreea Georgescu – Locuirea pe Calea Victoriei, Posibilitatea apariției autonomului  // Alma Baciu – Biblioteca lui Neacșu din Câmpulung // Ana Sandu – Fabrica de Cultură Sibiu // Andra Drăgan – Revitalizarea zonei istorice Mântuleasa – locuire în grădină // Catinca Joița – ground_ing – O experiență rurală în Buciumeni, Dâmbovița // Dănuț Mario Câcu – Fonoteca Electrecord // Diana Valentina Bogdan – Atelier-şcoală în fostele Pescării ale Statului din Galaţi // Dragoș Toacă – Camera din grădină: Villa Petre P. Carp, Țibănești, Iași // Irina Lungu – Recompunerea urbanității în Poblenou. Școala ca formator de narative. // Laura Covaci – Proiectul GONDOLA revizitat // Mihai Șom – Infrastructura Parcului Natural Văcărești // Vlad Olaru – Integrare urbană: Locuire pe strada George Georgescu

Arhitectură de interior & design ambiental

Andreea Cristina Petroiu – Muzeul combinelor agricole // Irina Gavrilă – Model pentru Tipologia Școlilor Incluzive // Miruna Patricia Lup – Forest Soul – complex ecoturistic off-grid // Oana Georgiana Bălan – “Cronica unui dans de Cameră” – Casa Cesianu 

Artă & design textil

Andreea Bărăgoanu – H2O Morphosis // Ionela Apetrii – RIGA CRYPTO // Laura Greaca – PSYCHE // Livia Elena Greaca – MICROGRAFII // Mara Malinovski – Uman În Urban // Oana Marin – Solastalgie

Artă murală

Ioana Mihai – Cine ești tu? Emergența în artele vizuale: Labirintul cunoașterii 

Ceramică – sticlă – metal

Abigél Nagy – Dissonantia // Alina Madlen Bădeanu – Ziua în care am plecat // Andreea Cristina Anghel – „Cunoașterea de sine” // Ingrid Izabella Bede – “BOG” // Oriana Aslovici – Alegoria Zicalelor Românești // Raluca Bianca Stoica – Nașterea creației. Creația nașterii // Raluca Pârlițeanu – Potpourri // Teodora Vasilescu – “Riga Crypto și lapona Enigel”

Compoziție și muzicologie

Alexandru Zaharencu – Primordial feelings – Instalație audio-vizuală 

Design de obiect com

Alexandru Cristian Bălteanu – „Treelo – separatorul vizual cu aspect de arbore iluminat” // Cristina Isabela Macovei – Tensa, Tensa, Tensa! Stand pliabil // Diana Daniela Vîlceanu – Pero // Ioana Rus – Dispozitiv pentru injectarea insulinei de către copii // Iulia Marta Stefanescu – REAZEM – Spatar alternativ – ergonomic // Raul Coțofană – CONCEPT AL UNUI OBIECT DE DEPOZITARE PENTRU LIVRAREA ALIMENTELOR // Tanya Calagi – SHIFTER BACKPACK

Design grafic

Adelina Eliza Pîrvu – Micuța Carte a Pildelor // Alexandra Cărăvan – Nasul, de Nicolai Vasilyevich Gogol. Design editorial/ilustrație // Alisa Maria Matei – Eu și Mia, Miastenia Gravis // Andrei Cosmin Bălă – Impas — tip de literă identitar pentru România // Daia Grigore – Frica nu are păr // Silvia Dobre – INCVNABVL MMXX // Sorina Popescu – Bond

Fashion

Andreea Antonescu – Efemer // Andreea Buburuzan (ABUBURUZAN) – Suceava ’82 // Andreea Ivan (Scapadona) – Râul de sub mare // Cerasela Nicoară – Arta ca viață // Gabriel Niță – Bohemian Black // Gabriela Ioana Baboș – HARABABURA // Oana Bănuț – De la Ma Rainey și James Baldwin la Wales Bonner / Influențe ale culturii afro-americane în moda contemporană // Octavia Chiru – ORGANIC CHAPTER: 002 – CER ȘI PĂMÂNT // Robert Axente (AXENTE) – SOARE NEGRU // Victoria I. Leea – Martyrium
 

Foto-Video

Andrei Tudose – Odd Traces of Life // Delia A. Prodan – Casa pe care nu am numit-o niciodată acasă // George Nechifor – „În sinea mea” // Lena Ciobanu – Douăzeci şi patru de ore împreună (eu şi tu, mai intim decât noi) // Olga Bălaș – Fotografia în antiteză // Tudor C. Popa – BANK:A:SECOND 

Grafică

Cristian Pintilie – SPAȚIU INEXISTENT // Diana Șinteuan – Matrioșka // Fernando Diaconu – Filofteia // Gabri Roșca – Viața în punctul ei (e)lipsă // Irina Motroc – Memoria Apei // Milena Muranyi – Strada Cazărmii, Nr. 20

Peisagistică

Daniela Ioana Guju – Reabilitarea ecologică și peisageră a peninsulei Șincai – Eforie Nord

Pictură

Arthur Hengeli – Înflorirea veșnică este un paradox // Călin Ștefan Dumitrașcu – Terra Incognita // Costel Chițimuș – RECVIEM // Cristian Bara – Topografia unei stări de bine // Diana Matilda Crișan – (SCURT)CIRCUIT // Ioana Tocoaie – Periplu Oniric // Ioana Zberea – Ghioceii nu cresc la fereastră // Maria Dumitrache – Transferul naturii moarte din spațiul interior în mediul exterior // Sînziana Coșoianu – MOOD // Taisia Corbuț – Căzut în apa Styxului

Scenografie

Ioana Rădoescu – Sub preș // Kimberly Vintila – Scenografia pentru Piesa “Rinocerii” de Eugène Ionesco 

Sculptură

Alexandra Daniela Satmari – Făpturi // Cristian Frone – Civilizația copilăriei // Cristian Gabriel Vîrtej – Izolarea Anxietății // Daniel Stoian – Angoasă // Dorian Bolca – Deasupra Pământului // Florin Zhu – Cercul – Roata vieții. Simbol și multiplicare

Urbanism

Almond Edgar David Chismorie – O comună pentru viitor – Păulești 2040 // Samuel Stancu – Dezvoltare rurală durabilă prin recuperarea identității locale.

PARTENERI DIPLOMA 2021

 

Un proiect: The Institute

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS România, ASAP, Art Property City, Art Property Development

Susținut de: Liliac

În parteneriat cu: Primăria Municipiului București prin ARCUB

Parteneri instituționali: Combinatul Fondului Plastic, Uniunea Artiștilor Plastici din România

Parteneri media strategici: Rock FM, Radio România Cultural

Parteneri media: aiciastat.ro, Arhitext, ArtEncounters, Designist.ro, FEEDER.ro, GLAMOUR, Igloo, IQads, Lovedeco, Modernism.ro, Molecule F, Munteanu, Propagarta, Revista Arta, Revista Atelierul, Spotmedia, V fair, Zeppelin, Zile și Nopți

Partener de monitorizare: mediaTRUST România

Parteneri academici: Universitatea Națională de Arte din București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea de Arte și Design Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca, Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest Timișoara, Facultatea de Arte Vizuale din cadrul Universității din Oradea, Universitatea Națională „George Enescu” din Iași și Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” din Iași din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”

Echipa de creație: Radu Manelici + Sebastian Pren

Locurile pot fi rezervate aici. Mai multe detalii despre eveniment pot fi urmărite pe Facebook, aici.

 

 
Logo Diploma

 

The Institute  promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 20 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al Romanian Design Week, al festivalului DIPLOMA, al Galei Societății Civile, Internetics și Cartierul Creativ, inițiator al ASAP România și organizator al Effie Awards România.

Posted by Ana in contemporane, 0 comments

Via Transilvanica în 10 borne văzute și nevăzute

Atunci când am pornit la drum pe Via Transilvanica, drumul care unește România de la nord la sud, am preluat rolul de Istoric. A fost un adevărat„Heritage trip”, parte din proiectul „Zi de România” alături de Cronicari Digitali, Raiffeisen Bank și Autoklass România. Ne-am propus să creem o monografie digitală cu optimism și eu am avut misiunea de a documenta istoria locurilor și a comunităților etnice pe care le-am întâlnit. Aceste istorii vor fi așternute alături de legende, mistere, tradiții, obiceiuri, sunete, gusturi, și toate vor fi integrate în monografia care se „scrie” alături de mulți oameni minunați. Mai precis, monografia va documenta bornele văzute și nevăzute pe drumul care unește țara de la un capăt la celălalt, pornind de la Putna până la Drobeta Turnu Severin, cale de 1400 de km, fiecare kilometru marcat de câte o bornă de andezit, traversând 10 judeţe și 62 de comunităţi şi aşezări.

Cam 20 km pe zi, timp de 2 luni. Atât ar dura să străbatem Via Transilvanica de la prima bornă până la ultima. Acest borne unice sunt sculptate cu inspirație de sculptori ce participă la taberele de sculptură din nucleul Viei, la grădina creativă din cadrul Tășuleasa Social. Și între aceste borne am întâlnit nu zeci, ci sute de locuri minunate, oameni și comunități cu povești incredibile. Astfel mi-am dat seama că Via Transilvanica este singurul loc unde te bucuri că nu iese soarele, că te-ar durea ochii de la atâta frumusețe. Și acum, la rece, am încercat să selectez o mică parte din locurile pe care le-am descoperit, ca un „teaser” ca să vă conving să porniți și voi într-o călătorie inițiatică pe Via Transilvanica. Acesta nu este un top, nu este o ierarhie, este doar o bucățică din sufletul meu care s-a întâlnit cu sufletul Viei și cu file din cărțile de istorie pe care le-am luat la cercetat. Cu siguranță e ușor nedrept să fac această selecție subiectivă, așa că îmi cer scuze în avans față de toate locurile minunate ale căror povești nu le aștern aici, însă care și-au lăsat puternic amprenta în sufletul și în mintea mea. Și îndrăznesc să le fac o promisiune-manifest: cu siguranță mă voi întoarce la voi!

1. #Aiciastat Mihai Eminescu, la Mânăstirea Putna

Putna, borna km0 Via Transilvanica
Putna, borna km0 Via Transilvanica

#Aiciastat și a ctitorit domnitorul Ștefan cel Mare, dar și poetul Mihai Eminescu la Mânăstirea Putna, în inima Moldovei. Dacă sunteți în căutare de mistere, locuri mai puțin cunoscute, artefacte ale istoriei, oameni cu poveste, puteți începe de aici, de la Putna, km 0 al Viei Transilvanica și anul 1466 pe firul cronologic al istoriei, când a fost ctitorită de Ștefan cel Mare, după victoria pe care a obținut-o împotriva turcilor la Chilia. În Letopisețul anonim al Moldovei, se spune că după cucerirea Cetății Chilia, în luna ianuarie 1465, Ștefan cel Mare s-a întors cu toată oastea la Suceava, poruncind mitropolitului, episcopilor și tuturor preoților „să mulțumească lui Dumnezeu pentru ce i-a fost dăruit lui…”. Astfel că pe 10 iulie 1466 a început zidirea mânăstirii cu hramul „Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”.

Biserica a trecut prin multiple refaceri, ba chiar Vasile Lupu a refăcut-o din temelie între anii 1653 – 1662, apoi a fost restaurată succesiv, cu unele modificări, de mitropolitul Iacov Putneanul, în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, de arhitectul austriac Karl Romstorfer în 1902 și de Direcția monumentelor istorice, în 1961-1975. Recent a fost adăugată pictura interioară.

Turnul de la intrare supranumit “Turnul lui Eminescu” are un arc boltit prin care se intră în incinta mănăstirii și are pe fațadă stema Moldovei. Turnul a fost zidit în anul 1757 în vremea domnitorului Constantin Racoviță. Deoarece poetul Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici și cu alți participanți la Marea Serbare de la Putna din august 1871 au înnoptat în acele zile în sala de la etaj, turnul și-a luat numele după poet.

2. #Aiciastat Daniil Sihastrul, în chilia săpată în stâncă cu mâinile lui

Chilia lui Daniil Sihastrul
Chilia lui Daniil Sihastrul

Daniil Sihastrul, unul dintre sfătuitorii cei mai importanți ai domnitorului Ștefan cel Mare, și-a săpat aici în stâncă chilia unde a dus o viață aspră, de post, rugăciune și muncă și de unde l-a adăpostit pe Ștefan cel Mare și de unde îl sfătuia înainte de bătăliile importante. Despre Daniil Sihastrul se cunosc foarte puține lucruri, dar circulă multe legende. Una dintre tradițiile păstrate peste ani despre Daniil Sihastrul a fost așternută pe hârtie mult mai târziu, de marele cronicar moldovean Ion Neculce în lucrarea sa “O samă de cuvinte”. Alte tradiții despre el se păstrează și azi în satele și mânăstirile Bucovinei.

Se pare astfel că Daniil Sihastrul s-ar fi născut într-o casă de țărani într-un sat care aparținea de Rădăuți. Dorind o viață cu adevărat de sihastru, departe de lume și de frământările ei, monahul a părăsit târgul și Episcopia de Rădăuți și s-a retras la un schit în hotarul satului Laura (astăzi în comuna Vicovul de Sus în Suceava). Apoi a venit aici la Putna, unde a găsit această stâncă, în care a dăltuit cu greu un paraclis, la care se mai vede și azi pridvorul, naosul și altarul, iar dedesubt o încăpere, săpată tot în piatră, care îi slujea drept chilie. Vestea despre Daniil Sihastru s-a întins peste tot, mai ales în nordul Moldovei. Era căutat de mulțime de credinciosi, carora le citea rugaciuni.

Se spune că l-a adăpostit în chilia sa pe micuțul Ștefan cel Mare, copilul domnitorului Bogdan al Moldovei, refugiat în padure de frica unchiului său Petru Aron, ucigașul tatălui său. I-a prezis atunci că va avea un rol cheie în conducerea Moldovei. De atunci i-a rămas foarte apropiat, și l-a sfătuit înainte de bătălii și alte momente importante. Se spune ca însuși Daniil Sihastrul l-ar fi îndemnat pe domnitor sa ridice Manastirea Putna, în apropiere de chilia sa. La bătrânețe Daniil s-a retras spre Voroneț unde este și înmormântat.

3. Mormântul lui Traian Popovici, "Schindler de românia"

Biserica din Colacu, unde se află mormântul lui Traian Popovici
Biserica din Colacu, unde se află mormântul lui Traian Popovici

Povestea lui Traian Popovici născut în satul Colacu din Fundu Moldovei seamănă remarcabil de bine cu povestea din “Lista lui Schindler”. Și să știți că în curtea bisericii din sat este înmormântat el, un om de cultură, fiu de preot, avocat și primar al orașului Cernăuți care a salvat peste 20.000 de evrei de la deportare.

După eliberarea nordului Bucovinei de ocupația sovietică, armata română a masacrat acolo mii de evrei mai ales din mediul rural. În octombrie 1941 au început deportările de evrei din Cernăuți în Transnistria, la ordinul lui Ion Antonescu. Până la mijlocul lui noiembrie 1941 circa 28.000 de evrei din oraș au fost deportați și preponderent au pierit în Transnistria. Traian Popovici a protestat pe lângă autoritățile române, argumentând că deportarea evreilor producea grave daune economiei, deoarece dețineau poziții importante în industrie și comerț. Când a văzut că nu funcționează, a întocmit liste cu 20.000 de persoane care au fost exceptate de la deportare – cel mai mare număr de evrei salvați de la moarte de o singură persoană în timpul Holocaustului – înfruntând pe Antonescu și pe guvernatorul Bucovinei, generalul Corneliu Calotescu, care aplicase cu brutalitate politica fascistă. În primăvara lui 1942 Popovici a fost destituit din funcție din cauza acțiunilor sale.

Traian Popovici scria după război: “Acolo, o mare coloană de oameni se îndrepta spre exil: bătrâni sprijinindu-se pe copii, femei cu bebeluși în brațe, schilozii târându-și trupurile diforme, toți cu năframe în mână; ambalate și legate în grabă, pături, cearșafuri de pat, haine, boarfe și zdrențe; cu toții luați din casele lor și mutați în ghetou”.

El a murit în 1946 în acest sat, Colacu, unde tatăl său fusese protopop, și a fost înmormântat la umbra unui paltin, așa cum își dorise. Din păcate posteritatea l-a uitat, până când, în 1969 Yad Vashem i-a acordat post-mortem titlul de “Drept între Popoare”, primul de acest fel cu care a fost cinstit un cetățean român.

Biserica de lemn din Colacu datează de la 1800 și este inedit că are pe turlă semiluna sub cruce. Se spune că acest mic element îi îmbuna pe turci care dacă vedeau simbolul otoman, se îmbunau și nu distrugeau biserica.

4. #Aiciastat poarta lui Orban Balasz care astăzi se odihnește la Muzeul Porților Secuiești

Orbán Balázs este supranumit “cel mai mare secui” și a fost un scriitor, istoric și om politic secui, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, etnograf pasionat de viața sașilor (da, ați citit bine, a vecinilăr săi de etnie, sașii!). A călătorit mult prin zona Odorheiului Secuiesc, vizitând aproximativ 500 de localități, urmărind obiceiurile localnicilor, descriind cultura și geografia zonelor. Fiind un pasionat fotograf, a făcut o multitudine de fotografii cu o valoare documentară inestimabilă astăzi. Și-a publicat studiile în reviste de specialitate. A scris în 1868 și o carte denumită: „Descrierea Ținutului Secuiesc” extrem de complexă și apreciată și astăzi printre cercetătorii din domeniu.

Pe domeniul său a ridicat pe o mică baie, precursoare a spa-urilor de mai târziu. Ea a devenit foarte apreciată și populară printre localnici. Orbán Balázs și-a dorit ca după moartea sa să fie îngropat aici, ceea ce s-a și întâmplat. Așa că nu e de mirare că aici a fost organizat Muzeul porților secuiești cât și Muzeul apelor minerale și al băilor Szejke, pe locul fostelor băi. Muzeul porților secuiești este o lecție vie de etnografie secuiască, are porți mai vechi sau mai noi, toate extrem de delicat sculptate și ornamentate. Aici se află atât poarta de la intrarea conacului lui Orbán Balázs (conac astăzi din păcate dispărut) cât și monumentul său funerar.

5. Odorheiu Secuiesc

Odorheiu Secuiesc
Odorheiu Secuiesc

Odorheiu Secuiesc, oraș străbătut de Târnava Mare, este amintit documentar încă din anul 1301, sub numele de Villa Olachalis. A fost atestat ca târg din 1458, apoi în 1558 a fost ridicat la rangul de “oraș liber”. În sec. al XIX-lea este amintit drept “Atena Secuiască”. Localitatea mărginită de Munții Harghita și de dealurile Târnavei este al doilea municipiu ca importanță al județului Harghita.


Se spune că este orașul școlilor, și vă provoc să vizitați acest oraș și să încercați să numărați edificiile clădite și închinate studiului și învățăturii. Iar Primăria din Odorhei, pe vremuri sediul Comitatului Odorhei este o clădire remarcabilă. Piatra de temelie a acestei clădiri spectaculoase a fost pusă în septembrie 1895 și a fost dată în funcţiune în 1897. Este clădirea cea mai impozantă a fostei Pieţe de Jos. A fost construită în stil eclectic în formă de “U”, conform planurilor arhitectului Sztehló Ottó. Constructorul său a fost inginerul Ferenczi Endre, însă un rol important i-a revenit şi arhitectului principal al oraşului, Haberstumph Károly.

Sala de consfătuiri este nestemata ascunsă, situată în capătul curţii închise. Este bogat ornamentată cu stucaturi, picturi de perete şi de tavan şi care, din anul 2003, și poartă numele de Szent István (Sfântul Ştefan, foarte important pentru comunitatea secuilor). Este sala cea mai reprezentativă a oraşului, care găzduieşte şi simpozioane, conferinţe, concerte de înaltă calitate, festivaluri şi alte evenimente.

6. Biserica Fortificată Sfânta Margareta din Mediaș

Vedere spre Turnul înclinat al Trompeților de la Biserica fortificată Sf. Margareta
Vedere spre Turnul înclinat al Trompeților de la Biserica fortificată Sf. Margareta

La Biserica fortificată Sfânta Margareta cu al său Turn al Trompeților înclinat (ba chiar unul dintre cele mai înclinate din lume!) ne aflăm în anul 1460 pe firul cronologic al istoriei. A fost construită între 1460-1488 în stil gotic și este cunoscută pentru că aici a fost închis Vlad Țepeș în urma unui conflict cu regele Ungariei, Matei Corvin. Și tot aici principele transilvănean Ștefan Báthory a fost ales în funcția de rege al Poloniei. Orga este una dintre cele mai frumoase pe care le-am văzut, este construită în 1755 de Johannes Hahn, originar din Levoca și stabilit la Sibiu. Surpriza a fost că am asistat la un concert de orgă spontan (cu talentata Edith Toth)! Altarul bisericii este de fapt un triptic, a fost realizat în 1480 la Viena. De unde știm asta? Ei bine, altarul portretizează patimile lui Iisus, iar sub brațul drept al lui Iisus crucificat apare imaginea Vienei.
Pe pereții interior sunt expuse mai mult covoare orientale, donații din secolul al XVI-lea. În biserică se poate admira și cea mai veche cristelniță de bronz din țară dar și multe alte piese parcă de muzeu. De exemplu, baldachinul amvonului a fost construit in 1679 de meșterul Sigismud Moess.

Biserica fortificată Sfânta Margareta din Mediaș, este unul dintre reperele istorice și arhitecturale importante pentru comunitatea săsească. Poate Rapunzel ascunsă în turnul său înclinat, poate Barbă Albastră își ține încă ferecate cele 6 soții aici, în orice caz avem multe mistere și istorii de descoperit la Mediaș.
Mediaș a fost unul dintre orașele de scaun ale Transilvaniei (Siebenburgen). A fost numit și “orașul Soarelui” și se spune că a fost construit de francmasoni. Aici au renăscut meșteșugul sticlăriei la Atelier Stycle și al fabricării cahlelor de teracotă cu motive tradiționale la Fabrica de Teracotă ce datează de la 1906. 

7. Biserica Fortificată din Axente Sever

Biserica fortificată din Axente Sever
Biserica fortificată din Axente Sever

Axente Sever este un sat din județul Sibiu care inițial se numea Fraua, dar a luat numele revoluționarului pașoptist Ioan Axente Sever în 1931 pentru a-i onora memoria. Axente Sever a fost un profesor de latină și română, la Colegiul Sf. Sava din București. El a mers printre țărani pentru a populariza printre ei idealurile revoluției de la 1848. În august 1848, s-a întors în Transilvania unde a participat la a treia adunare de la Blaj și a fost alături de Avram Iancu la rezistența din Munții Apuseni.


Biserica de aici nu a fost fortificată de la început: ea a fost construită în primii ani ai secolului XIV, în 1322, urmând ca ulterior să fie fortificată. Este o biserică-sală cu nava pătrată și cu cor pentagonal. Este una din puținele biserici din Transilvania care au turnul clopotniță deasupra corului. Incinta, construită simultan cu lucrările de fortificare ale bisericii, are un traseu oval, curtinele, înalte de 6–8 m, fiind prevăzute cu metereze și contraforți. La interior, zidurile par mai scunde, din cauza nivelului ridicat al curții.

În timp au fost adăugate şi cămările de provizii şi drumul de strajă de deasupra acestora. Biserica nu a servit doar ca lăcaş de cult, ci şi ca adăpost în timpul invaziilor şi ca depozit pentru cereale şi carne. Aici exista un Turn al Slăninilor (ca în majoritatea bisericilor săsești și secuiești) unde fiecare familie îşi depozita slănina. Pentru a nu fi confundate, familiile îşi marcau bucăţile de slănină. 

Fostele cămări de depozitare au fost transformate într-un „Muzeu cetate”. Prin intermediul machetelor, hărţilor şi a diverselor exponate, Muzeul dezvăluie uimitoare poveşti legate de viaţa coloniştilor saşi. Alături de muzeu au fost amenajate şi camere pentru primirea oaspeţilor, o ocazie deosebită de a locui chiar în fostele cămări unde, în urmă cu patru secole, saşii se adăposteau de atacurile turcilor.

8. Castelul Brukenthal din Micăsasa

Borna Brukenthal din Micăasa
Borna Brukenthal din Micăasa

#Aiciastat baronul Samuel von Brukenthal, guvernatorului Transilvaniei în secolul al XVIII-lea. Castelul din Micăsasa este însă mai vechi, datează din secolul al XVI-lea. În timpul comunismului castelul a servit drept sediu CEC, apoi ca sediu al școlii, urme care și azi se observă foarte bine. În vitrinele unde altădată erau păstrate obiectele familiei Brukenthal, se mai văd azi doar niște urme de vase.

Castelul se află în apropierea bisericii medievale din Micăsasa, monument istoric situate chiar în centrul satului. Este inedit că a fost folosită jumătate ca biserică reformată și jumătate ca biserică romano-catolică. În corul bisericii medievale (actuala parte catolică a edificiului) se păstrează bolta pe ogive, tabernacolul și sedilia, toate caracteristice stilului gotic.

9. #Aiciastat și a învățat Regele Mihai, la Vila Klaus

Vila Klaus
Vila Klaus

#Aiciastat industriaşul Max Auschnitt, prieten bun cu Carol al II-lea, în Vila Klaus. Ca să intre în graţiile regelui, Auschnitt s-ar fi oferit să găzduiască întreaga clasă palatină a regelui Mihai, timp de un an. Clasa Palatină a fost o clasă specială de elevi formată în anii 1940 la cererea Regelui Carol al II‑lea al României, pentru educația fiului său, Voievodul Mihai, care mai târziu a ajuns să fie Majestatea Sa Regele Mihai I al României. Elevii clasei au fost atent selecționați, astfel încât viitorul rege să intre în contact cu alți copii, din toate păturile sociale: fii de țărani, de intelectuali, de industriași etc. După moartea Regelui Mihai, singurul supraviețuitor al Clasei Palatine a rămas Lascăr Zamfirescu. Programa școlară era diferită de cea a altor licee din țară prin faptul că avea așa numitele lecții de sinteză prin țară care presupuneau diverse călătorii.
Vila Klaus a fost construită la începutul secolului XX, pentru conducerea uzinei de atunci, servind de asemenea drept casă de relaxare și de vânătoare. Fosta uzină avea domenii foarte mari, zona muntoasă din împrejurimi aparţinea de ea şi avea multe cantoane, iar vila era probabil şi un centru de administrare pentru conducerea sectorului silvic al uzinei.

Iniţial pe aceste locuri se afla un lac de acumulare, pentru reglarea cursului Bârzavei, deoarce pe râu se transportau buşteni, drept combustibil pentru uzina din Reşiţa. Se scoteau buştenii din munte, de pe Semenic, şi se depozitau pe malurile Bârzavei. La un moment dat se deschidea stăvilarul din zona Vilei Klaus, şi pornea un şuvoi de apă care ridica toţi buştenii de pe maluri şi îi ducea până la Reşiţa, jos. După ce s-a construit barajul Breazova, în 1904-1905, atunci s-a desfiinţat barajul și s-a construit vila, din poveştile reşiţeanului Mircea Rusnac, doctor în istorie.

Se pare că şi Nicolae şi Elena Ceauşescu ar fi trecut pragul vilei. Astăzi este tabără de vară pentru copii. A fost abandonată timp de 10 ani, dar a fost redeschisă în 2019 cu ocazia filmării unei emisiuni TV.

10. #Aiciastat și a pașit Principele Carol de Hohnezollern Sigmaringen

Locul unde a pasit Carol I
Locul unde a pasit Carol I

#Aiciastat și a pașit Principele Carol de Hohnezollern Sigmaringen când a coborât incognito de pe vaporul care îl aducea pe tărâmul unde urma să domnească, la Drobeta. Mai precis, pe 8 mai 1866, prințul Carol I debarca incognito la Severin pentru a prelua conducerea României. Pe chei se aflau o mulțime de oameni, nu pentru că își așteptau regele (despre care nu știau nimic), ci pentru că era Duminica Rusaliilor, iar lumea ieșise la plimbare. Acest loc este astăzi comemorat cu o lespede pe care sunt inscripționate cuvintele lui Carol I când a pășit pentru întâia oară pe pământ românesc: „Punând piciorul pe acest pământ sacru, m‑am și făcut român”. Această lespede a fost dezvelită în 1939 de către regele Carol al II‑lea.

Carol I a fost înscăunat la 10 mai 1866 și a avut o domnie de 48 de ani, una din cele mai prospere perioade pentru România, o perioadă de independență și dezvoltare.

Sper că v-am convins de identitatea unică și puternică a Viei Transilvanica, drumul de 1.400 de km care unește România de la Putna la Drobeta și îi descoperă „culoarea”, gustul, formele și caracterul. Iar eu aștept cu nerăbdare realizarea celorlate două tronsoane din județele Hunedoara și Alba, motiv în plus să mă reîntorc pe Via Transilvanica cu forțe proaspete.

Atenție: parcurgerea traseului, chiar și a unei porțiuni din el, poate da dependență! Via Transilvanica este o comoară care așteaptă să fie descoperită. Este în continuă schimbare, ca noi toți de altfel, așa că ceea ce descoperiți astăzi poate fi ușor diferit mâine: drumurile se mai schimbă, chiar și munții se înalță cu câțiva milimetri pe an, nu-i așa? Via Transilvanica poate fi și ca un joc cu pioni și zaruri. Mai țineți minte jocul copilăriei: Piticot? Arunci cu zarurile și poposești undeva unde își este menit. Dacă ai noroc sari 2-3 etape, dacă nu, te duci înapoi unde mai ai ceva de descoperit. Eu am simțit că am plecat la drum „Piticot” și am ajuns la destinație puțin mai mare.

Surse:
– https://www.adevarul.ro/amp/1_5c33400fdf52022f75582782
– https://www.viatransilvanica.com/ghid
– Theodorescu, Răzvan et al, „România în patrimoniul UNESCO”, Monitorul Oficial, București, 2019
– Oltean, Radu, „Cetăți și castele și alte fortificații din România. Volumul I. De la începuturi până către anul 1540”, Editura Humanitas, București, 2020

Posted by Ana in Case memoriale, Istorisiri, Muzee, 0 comments

Festivalul JazzUP Sea aduce jazzul la malul Mării Negre

Jazzul nu este doar muzică, este un mod de viață, este un fel de a fi, un mod de a gândi, spunea Nina Simone.

A III-a ediție a Festivalului JazzUP Sea, organizat de Asociația CultArt și finanțat de Primăria Municipiului Constanța, va avea loc în perioada 26-29 august 2021, în orașul Constanța și stațiunea Mamaia. Patru concerte, unsprezece muzicieni și un program artistic eterogen reprezintă propunerea organizatorului pentru publicul de muzică clasică și jazz. Valoarea totală a proiectului este de 276.000 lei.

Cele patru concerte au fost gândite tematic, pentru a se adresa mai multor categorii de public: muzică clasică, jazz clasic, jazz contemporan și jazz electronic. Toate cele patru concerte vor fi transmise LIVE pe pagina de facebook JazzUP și pe contul YouTube JazzUP.

Primul concert este programat joi, 26 august, de la ora 19:00, la Muzeul de Artă Constanța. Intitulat „Front de Mer”, concertul include un repertoriu de muzică clasică de la începutul secolului trecut, din întreaga lume, adusă printre exponatele muzeului, în interpretarea muzicienilor Sabin Laviniu Penea (vioară), Eliza Gabriela Puchianu (pian) și Eduard Zecheru (violoncel).

Intrarea la concertul de la Muzeul de Artă este liberă, dar se face în baza unei rezervări și a confirmării acesteia la adresa de e-mail rezervari@jazzup.ro sau la 0768.300.600.

 

 

„Sunt încântat că ajungem la cea de-a III-a ediție a Festivalului JazzUP Sea! Acest festival se adresează constănțenilor și turiștilor care se află în vacanță și am convingerea că va crește în anii următori ca Făt-Frumos din povești! Ediția din acest an are un program artistic echilibrat și 11 muzicieni care au acceptat cu bucurie să facă parte din festivalul nostru. De asemenea, spațiile pe care le-am ales pentru concerte sunt simbolice pentru orașul Constanța și litoralul românesc: splendidul Muzeu de Artă, care oferă peste un secol din evoluţia picturii, sculpturii şi graficii româneşti (circa 1840 – 1950); Cazinoul Constanța, aflat în sfârșit în renovare, a cărei măreție sperăm să devină accesibilă publicului larg; Piața Ovidiu, cu un istoric impresionant, vegheată din august 1887 de statuia poetului exilat la Pont, Publius Ovidius Naso; nu în ultimul rând, Cazinoul din Mamaia, simbolul stațiunii, inaugurat în anul 1935 în prezența Regelui Carol al II-lea.

Suntem recunoscători că putem organiza cele patru concerte și doresc să mulțumesc finanțatorului festivalului, Primăria Municipiului Constanța, pentru încrederea acordată. De asemenea, un festival nu este posibil fără sponsori, parteneri și parteneri media cărora le mulțumesc pentru susținere”,

a declarat Valentin Ștefan Ștefăniță, președintele Asociației CultArt și directorul JazzUP Sea Festival.

Festivalul continuă vineri, 27 august, ora 19:00, în Piațeta Cazinoului Constanța, cu un concert de jazz clasic. Acest concert, intitulat „Bon Ton”, propune un program ce reunește piese Early Jazz, chansonettes, miresme și povești, la umbra bătrânului copac, lângă Cazino. Concertul va fi susținut de Viorica Pintilie & Friends, în formula Viorica Pintilie (voce), Cătălin Răducanu (pian), Michael Acker (contrabass) și Sabin Laviniu Penea (vioară).

În cea de-a treia seară a festivalului – sâmbătă, 28 august, ora 19:00 – publicul este invitat în Piața Ovidiu, la un concert de jazz contemporan, intitulat expresiv „Tower of Babbel”. Cântecele tradiționale de pe trei continente, reimaginate și electrificate, vor fi interpretate de Sabin Laviniu Penea (vioară), Alex Arcuș (saxofon, caval și flaut), Ghassan Bouz (percuție), Alexandru Stoica (oud și cobză), Cătălin Răducanu (pian) și Michael Acker (electric bass).

Duminică, 29 august, de la ora 19:00, ultima seară a festivalului este dedicată jazzului electronic, pe Faleza Cazinoului Mamaia. Lofi, broken beats, funky keyboards și vioara electrică se reunesc sub titlul „Rumble & The Jungle”, în interpretarea artiștilor Albert Tajti (keyboards), Sabin Laviniu Penea (vioară) și Tavi Scurtu (drum machine & electronics).

Accesul la cele trei concertele din perioada 27-29 august este liber și nu necesită rezervare.
 
JazzUp Sea

 

 

„Întotdeauna am visat la un festival în care să pot reuni stilurile muzicale pe care le îndrăgesc și care nu sunt reprezentate destul pe piața românească, în opinia mea; un festival cu muzicieni români pe care îi admir și pe care aș vrea să îi vad cât mai mult pe scenă, unde le e locul, mai ales în aceste vremuri, când artele sunt primele care suferă din cauza lock-down-ului. Iată că se realizează în Constanța, orașul meu adoptiv, la final de august; ce bucurie!

Primul concert este de muzica clasică interpretată la începutul secolului XX pe întreg globul, în timp ce Constanța era o urbe cochetă, la malul mării, într-un regat înfloritor, și Cazinoul strălucea.

Al doilea, din saloanele de muzică clasică ne duce în cafenelele și cluburile pline de fum din aceeași perioadă, cu lucrări jazz scrise de nume precum George Gershwin și Cole Porter, dar și cântece franceze sau latino-americane.

Al treilea concert va fi o explozie de culoare! O echipă internațională de șase muzicieni va face ca muzica tradițională din cinci țări și compozițiile originale din trei țări să vibreze cu infuzii noi de Fusion-Jazz, într-o sărbătoare a bucuriei de a fi pe acest pământ.

Ultimul concert va fi o nebunie: o sesiune de creație în timp real a unei muzici vii, dar electronică, poate repetitivă, dar irepetabilă, cu siguranță!

Pentru că Mamaia, locul unde va avea loc acest ultim concert e văzut ca un pol al muzicii electronice la noi în țară, am decis să nu fim împotriva curentului, așa că vom face o sesiune de acid-electronic-jazz, să aprofundăm limbajul jazz în secolul XXI, but have fun while doing it!

JazzUP Sea va fi un tur de forță pentru noi și o experiență muzicală multifațetată, cum publicul român nu prea are ocazia să guste, deci vă așteptăm să vă împărtășim bucuria și truda noastră!”,

a declarat Valentin Ștefan Ștefăniță, președintele Asociației CultArt și directorul JazzUP Sea Festival.

 

Mai multe informații despre acest festival puteți găsi pe https://jazzup.ro/, pe pagina de Facebook JazzUP și pe contul de Instagram @jazzup_official.

Despre CultArt

Asociația CultArt și proiectul JazzUP au fost create în anul 2018, fiind fundamentate pe experiența de peste 12 ani a organizării festivalurilor și concertelor de muzică clasică. JazzUP reunește proiectele JazzUP Sea, JazzUP Casino, JazzUP Castel și JazzUP Party.

Proiect finanțat de Primăria Municipiului Constanța

Sponsori principali: Monsson Trading, Orchide Mentenence, ZOISS home design, Pop Cola, Vitamin Aqua

Sponsori: Aqua Azur, Vinero, Kalapod, Sushi Time, Mădălina Mocanu Design

Parteneri: SoNoRo Events, Muzeul de Artă Constanța, Euro Gifts

Parteneri media: MAGIC FM, Zile și Nopți, Zeppelin, IQads.ro, Aiciastat.ro, Flawless.ro, GoNEXT.ro, CTnews.ro  

Posted by Ana in contemporane, 0 comments
Load more
%d bloggers like this: