• Acasă
  • Despre proiect
    • Obiectiv, misiune, viziune
    • Valori
    • Despre echipă
    • Recomandări
  • Istorisiri
  • Dialoguri
  • Contemporane
  • Apariții în presă
  • Contact
Aici a statAici a stat
  • Acasă
  • Despre proiect
    • Obiectiv, misiune, viziune
    • Valori
    • Despre echipă
    • Recomandări
  • Istorisiri
  • Dialoguri
  • Contemporane
  • Apariții în presă
  • Contact

Valorile proiectului Aiciastat

Cunoaștere

Cunoaștere

Suntem dornici să căutăm, să descoperim și să împărtășim poveștile patrimoniului românesc.

Pasiune

Pasiune

Punem suflet astfel încât valoarea patrimoniului construit este amplificată de povestea pe care o transmitem mai departe.

Protejare

Protejare

Acționăm în mod responsabil asupra patrimoniului, cercetăm, fotografie, nu stricăm, nu lăsăm urme.

Caută

Articole recente

  • Castelul Ghica de la Dofteana, Valea Trotușului 04/01/2023
  • O nouă carte-obiect în colecția igloopatrimoniu: „Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic” 03/01/2023
  • Finaliștii apelului de proiecte NEO ART CONNECT – Galeria Galateca 03/01/2023

Aiciastat pe Instagram

#Aiciastat la plimbare cu sania trasă de cal înt #Aiciastat la plimbare cu sania trasă de cal într-un minunat sat săsesc din Țara Bârsei: Vulcan sau Wolkendorf unde se află o oază de liniște și pace, @wolkendorf_biohotel_spa. Satul Vulcan a fost atestat istoric în secolul al XIII-lea. De la 42 de proprietari de pământuri în 1510 satul a continuat să aibă din ce în ce mai mulți locuitori și a evoluat către o comunitate săsească bine închegată, în ciuda năvălirilor, bătăliilor, epidemiilor, emigrărilor, războaielor ori deportărilor.

Sarul Vulcan are și o biserică fortificată pe care o puteți vizita cu ajutorul personalului de la @wolkendorf_biohotel_spa. Despre ea v-am mai povestit anul trecut. Biserica în stil romanic datează din secolul al XIII-lea, dar de atunci se păstrează doar fundațiile și intrarea. Distrusă în urmă năvălirilor turcești din 1421 și 1432, biserica a fost reconstruită în stil gotic și fortificată în 1521.

Petru Rareș a trecut prin Vulcan în 1529. Pe aici a trecut chiar și Mihai Viteazul în 1599, când s-a oprit cu armatele sale la Bran și Vulcan. După distrugerea așezării în 1611 de către armatele lui Gabriel Bathory, Vulcanul a fost reconstruit din temelii. Refacerea cetății a început la 1632, iar a bisericii la 1665. Clopotnița a fost terminată în 1794 iar în 1808 vechea primărie. În 1833 a fost renovată cetatea.

Secolul al XIX-lea a adus prosperitate și o suită de îmbunătățiri orașului: clădiri administrative, școli, mori (una mai este vizibilă și astăzi) abatoare, fabrică de electricitate etc. În 1908 a fost construită rețeaua de apă, iar în 1928 a apărut primul săptămânal local.

Vă recomand o plimbare prin acest sat și la @wolkendorf_biohotel_spa, veți fi fascinați!
#Aiciastat prințesa Martha Bibescu, de la nașter #Aiciastat prințesa Martha Bibescu, de la nașterea căreia aniversăm astăzi, 28 ianuarie, 137 de ani. Ea s-a născut în familia Smarandei (Ema) Mavrocordat și a lui Ion N. Lahovary, ministrul României la Paris și ministru de externe și al domeniulor, agriculturii și industriilor în țară. Ea este una dintre cele mai fascinante personalități feminine de la noi din țară din secolul XX, cu multiple valențe și cu o viață tumultoasă.

Copilăria ei s-a desfășurat aici, pe Calea Dorobanți, în casa din Calea Victoriei și la proprietățile familiei din țară (Balotești, vila din Sinaia). A călătorit mult și în Franța și Elveția, iar educația și-a completat-o într-o mănăstire din Belgia cu studii specifice culturii românești. A devenit prințesă prin căsătoria în 1902 cu George-Valentin Bibescu, nepotil fostului domnitor al Țării Românești (Gheorghe Bibescu). În 1903 i s-a născut fiica Valentina, unicul ei copil (care s-a căsătorit în 1925 cu prințul Dimitrie Ghika-Comănești, despre care v-am mai povestit).

A fost romancieră, poetă, politiciană și memorialistă și a avut cetățenie română și franceză. A fost una dintre primele femei-mason ale României.

Ferdinand al României o aprecia mult, regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei (la curtea căruia a făcut o vizită în 1929) îi nutrea și el afecțiune, chiar și prințul moștenitor Wilhelm de Prusia nu-și ascundea preferința pentru Martha Bibescu.

După călătorii prin mai multe țări ale lumii, printre care și Persia, unde prințul George Valentin Bibescu primise o însărcinare diplomatică, Martha Bibescu și-a publicat la întoarcerea în Franța prima sa carte: Les Huit Paradis (1908).

Premiat în scurt timp de Academia Franceză, acest volum a deschis seria unei opere impresionante: romane de inspirație autobiografică sau istorică, evocări ale unor personalități din trecut sau contemporane, note de călătorie, versuri, poeme în proză, eseuri, cugetări, corespondență, o serie de biografii istorice, semnate, în parte, sub pseudonimul Lucile Decaux.
#Aiciastat Parcul Herăstrău, numit din 2017 Parc #Aiciastat Parcul Herăstrău, numit din 2017 Parcul Mihai I, cel mai mare parc din București, de 187 hectare, și cel mai întins din cadrul unui oraș european, văzut de la geamul restaurantului Pescăruș (@restaurantpescarus) proiectat în 1939 de Horia Creangă, nepotul lui Ion Creangă.

Parcul Herăstrău a fost construit în 1936 în jurul lacului Herăstrău pe locul unei zone mlăștinoase care nu era dezirabilă în apropierea Arcului de Triumf. Este de fapt un mare complex de parcuri situat în jurul Lacului Herăstrău ce conține câteva zone emblemă: Expoflora, Muzeul Satului, Parcul Herăstrău-Nord şi Parcul Bordei.

De-a lungul istoriei sale, parcul s-a numit Parcul Naţional, Luna Bucureștilor Parcul Carol al II-lea şi Parcul I. V. Stalin. Pe când purta numele lui Stalin, la intrarea în parc s-a aflat şi o statuie a acestuia, ridicată în 1951 şi demolată în 1962. Astăzi aici se află statuia generalului francez Charles de Gaulle, inaugurată cu ocazia Sommet-ului Francofoniei de la București.

Parcul a dobândit forma pe care o știm astăzi abia în 1951. Arhitecţii Ernest Pinard şi Friedrich Rebhun au fost cei care au gândit amenajarea parcului, iar aleile au fost concepute de arhitectul Octav Doicescu. Malurile lacului Herăstrău sunt îndiguite pentru a preveni inundațiile, iar ecluza care face legătura cu lacul Floreasca construită între 1933-1936 a fost redeschisă în 2006. Ea permite călătoria cu vaporașul din lacul Herăstrău în lacul Floreasca, dar are și rol de golire a lacului Herăstrău, atunci când crește nivelul apei din cauza ploilor. În primul vaporaș care a trecut prin ecluză s-a aflat și regele Carol al II-lea al României.

În parc se găsesc arbori protejați cum este stejarul lui Tagore plantat în 1961 cu ocazia sărbătoririi centenarului nașterii lui Rabindranath Tagore, scriitor și filosof indian, sau cireșii din Grădina Japoneză, donați de împăratul Japoniei. În parc crește și un unicat dendrologic, o varietate a salcâmului japonez cu ramuri plângătoare și frunze pătate cu alb. Deoarece salcâmul nu era cunoscut în literatura de specialitate și a fost descris pentru prima dată de specialiști din România, în 1960 a primit numele de Sophora japonica București.
#Aiciastat Dachau, primul lagăr de concentrare na #Aiciastat Dachau, primul lagăr de concentrare nazist despre care vă povestesc astăzi, de Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului. Urmează imagini și informații cu puternic impact emoțional. I-am călcat pragul în 2015 și încă simt furnicături de durere și groază pentru ce a fost umanitatea capabilă să facă.

Lagărul de la Dachau a fost deschis în 1933, după ce Hitler devenise cancelar. Aici erau închişi iniţial prizonieri politici, dar în timp au fost aduşi mii de evrei şi alte persoane considerate nepotrivite pentru Germania pe care Hitler o visa. Prizonierii care puteau munci erau folosiţi ca sclavi pentru fabricarea de arme şi alte materiale de război, condițiile fiind extrem de dure. Lagărele nu se supuneau legii germane, ofiţerii SS putând să aplice pedepsele pe care le considerau necesare. Așa că s-a stabilit un set de reguli foarte stricte. Prizonierii care încălcau regulile primeau pedepse foarte dure, cei ce încercau să evadeze erau executaţi pe loc.

În noaptea de 9 nov 1938, “Noaptea de Cristal”, sinagogile din Germania şi Austria au fost arse, casele şi şcolile evreilor
vandalizate. Peste 30.000 de evrei au fost închişi, dintre care 11.000 au ajuns la Dachau. La începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, prizonierii de aici au fost trimişi în alte lagăre, Dachau fiind folosit ca tabără de antrenament pentru “Waffen-SS”, o unitate de elită a SS-ului. După 1940, Dachau a fost transformat din nou în lagăr, iar condiţiile au devenit din ce în ce mai grele.

Pe 29 apr 1945, trupele SUA au eliberat Dachau și au găsit mii de prizonieri şi câteva vagoane de tren cu cadavre. Artişti, intelectuali, persoane care se opuneau ideologiei naziste, persoane cu handicap sau considerate impure au fost închise la Dachau. Bolile, malnutriţia, munca silită şi experimentele medicale au dus la mii de decese. Mii de prizonieri au fost trimise la Hartheim şi executate prin expunerea la gaze letale. În timpul în care Dachau a funcţionat ca lagăr au fost înregistraţi oficial peste 200.000 prizonieri. Însă enorm de mulți oameni nu au fost niciodată înregistrați, astfel că este imposibil să ştim câţi au trecut porţile lagărului, câţi au murit şi câţi au supravieţuit.
#Aiciastat și s-a născut Wolfgang Amadeus Mozart #Aiciastat și s-a născut Wolfgang Amadeus Mozart, pe 27 ianuarie 1756, de la nașterea căruia celebrăm astăzi 267 de ani. El a fost unul dintre cei mai talentați compozitori de muzică clasică, și s-a născut aici, în această clădire din secolul al XV-lea devenită emblematică pentru Salzburg.

De fapt clădirea care găzduiește muzeul se numeste „Hagenauerhaus”, după proprietarul Johann Lorenz Hagenauer, prieten al familiei Mozart. Tânăr muzician al Curții din Salzburg la vremea aceea, Leopold Mozart, tatăl și profesorul lui Wolfgang Amadeus, s-a mutat aici împreună cu soția sa, Anna Maria Walburga, în 1747. Ei locuiau la etajul 3 și aveau o bucătărie, un dormitor și o cameră de zi. Toți cei 7 copii ai familiei Mozart au fost născuți aici, dar doar 2 au supraviețuit: Anna Walburga (Nannerl) și Wolfgang Amadeus. Familia Mozart a locuit aici 25 de ani, între 1747-1773. Mozart, copilul minune, a trăit doar 35 de ani dintre care mai mult de 10 ani i-a petrecut călătorind. El a compus un număr enorm de opere muzicale: 41 de simfonii, zeci de concerte, 2 simfonii, 7 opere jucate și astăzi pe scenele teatrelor de operă din lume: Răpirea din Serai, Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Flautul fermecat. Mi-a plăcut că am identificat la muzeu, printre sute de obiecte valoroase, instrumentele cu ajutorul cărora maestrul a compus “Flautul fermecat”.

Muzeul a fost fondat în 1880 de Fundația Internațională Mozart. Copiii compozitorului au donat multe dintre obiectele și documentele de aici. Am văzut vioara folosită de Mozart în copilărie, clavecinul, portrete, scrisori. Un tablou celebru neterminat al cumnatului său, Joseph Lange este expus aici: „Mozart pe pian”. Partea din spate a muzeului are vedere spre piața Universității din Salzburg, de fapt acolo a fost apartamentul vecinilor lui Mozart, cumpărat de Fundația Mozart în 1981 pentru a recrea modul în care trăia o familie din clasa mijlocie a sec. al XVIII-lea. Arh. Thomas Wizany, responsabil cu renovarea recentă a casei, a făcut tot posibilul să păstreze aura istorică a clădirii, dar în acelaşi timp a încercat să o amenajeze într-o manieră modernă, estetică și centrată pe protejarea exponatelor.
#Aiciastat Hotelul Sport proiectat de arh. Nicolae #Aiciastat Hotelul Sport proiectat de arh. Nicolae Porumbescu (poreclit și Gipsy de către prietenii săi). Hotelul din Poiana Braşov a avut de-a lungul timpului 3 ipostaze, primele două proiectate chiar de el cu un stil inconfundabil care transpunea tehnicile vernaculare la nivelul clădirilor monumentale. Se spune că Hotel Sport a fost la vremea aceea unul dintre cele mai frumoase hoteluri construite vreodată în România, îmbinând stilul modern cu tehnica tradiţională.

În prima sa variantă, hotelul inaugurat în 1951 a fost deschis pentru Jocurile Mondiale Universitare de Iarnă, dar a rezistat doar un an, fiind distrus de un incendiu în 1952. A supravieţuit doar o mică parte din parter, ruina fiind folosită câţiva ani ca restaurant provizoriu. În 1959 hotelul a fost refăcut pe aceleaşi fundaţii şi în aceeaşi manieră, dar cu unele îmbunătăţiri. Responsabili de noul proiect au fost arh. Nicolae Porumbescu ca șef de proiect, împreună cu arh. Dinu Hariton și arh. Constantin Rulea. În perioada 2010-2011 hotelul a fost modificat şi extins devenind parte din @anahotels.poianabrasov. A purtat diverse nume de-a lungul timpului: Hotel Sportiv Poiana, Sporturilor, Sport. 

Arh. Nicolae Porumbescu (autorul Circului și a altor obiective de utilitate publică în Suceava, Botoșani, Iași, Baia Mare, Satu Mare) a fost și fondatorul Școlii de Arhitectură de la Iași. El spunea într-un interviu pentru ziarul Flacăra, extras din revista Repere 19-2014, p.70: “Fiecare din noi lasă o părticică din el - și trebuie să lase - în construcțiile, în planurile, în tot ceea ce face. […] Arhitectura este singurul mediu de viață, creat anume - nu câștigat - de om pentru om”. El a avut-o ca muză pe soția sa, Maria Porumbescu, la rândul său arhitect.

Despre proiectul Hotelului Sport, scria: “Am stat în Poiana Brașov în 1953 opt luni fără să cobor, cu o pereche de pantaloni și câteva cămăși. Erau ferfeniță când am coborât. E vorba de Poiana de atunci, adică un munte gol. Dar acest sacrificiu a fost o fericire pentru întreaga echipă. Acolo m-am întâlnit din nou cu meseria prin meșterii Guzbed baci, Holzinger baci și nea Anton, toți dulgheri geniali. Am învățat de la ei ce înseamnă lucrul bine făcut”.
#Aiciastat Crescătoria de cerbi de la Dârmoxa, d #Aiciastat Crescătoria de cerbi de la Dârmoxa, din inima Bucovinei, un loc unde puteți admira cerbi și căprioare într-un țarc spațios, fie de la gard, fie din căsuța din copac, un punct de observație pitoresc. După un drum de aproximativ 20 km de la Vatra Dornei ajungeți într-o oază a naturii, în mijlocul munților. Chiar între Munții Bistriței și Călimani. Pentru a admira cervidele noi am plătit o taxă de 5 lei, prin care proprietarii (familia Păcuraru) se asigură că vor hrăni animalele. Primăvara, când cerbilor le cad coarnele, puteți și mângâia animalele sau puteți să le hrăniți cu porumb, sub supravegherea gazdelor. Puteți și mânca aici mâncare tradițională gătită de doamna Păcuraru cu produse din fermă. Iar surpriza este că vă puteți și caza aici, într-una dintre căbănuțele de lemn rustice, unde se află sobe de lut și ștergare pe pereți.

Voi ați fost aici?
#Aiciastat Alexandru Ioan Cuza, la palatul său de #Aiciastat Alexandru Ioan Cuza, la palatul său de la Ruginoasa, din jud. Iași. Astăzi când se împlinesc 164 de ani de la Unirea Principatelor aș vrea să povestim și despre Cuza și ce a realizat (sau nu a realizat) pentru țară.

La momentul alegerii sale atât în Moldova cât și în Țara Românească, Cuza era privit ca un personaj mediocru, ceea ce l-a ajutat să fie acceptat și votat. Dar cu certitudine a fost subestimat. El provenea din rândul boierimii de țară: tatăl său, Iancu Cuza, fusese sameș iar mama sa, Sultana Cozadini, o grecoaică fanariotă adusă în suita ultimului domn fanariot al Moldovei și căsătorită fără zestre pentru a scăpa de mănăstire. Deși a avut o viață amoroasă aventuroasă, Cuza s-a căsătorit cu Elena, fiica boierului Iordache Rosetti, ceea ce i-a adus protecția unei familii puternice în Moldova.

După alegeri, Cuza a domnit 7 ani și a contribuit la accelerarea societăţii printr-un program de reforme fără egal până atunci: legea instrucțiunii publice, reforma administrativă, reforma agrară (care din păcate nu a avut rezultatele sperate) secularizarea averilor mănăstirilor. El a condus Principatele ca un „despot luminat” într-o epocă în care despotismul luminat era depășit, spune istoricul Alin Ciupală pentru @scena_9, ceea ce l-a izolat și a dus la formarea “monstruoasei coaliții” care l-a forțat să părăsească țara. S-a retras de la conducere, dar și-a dorit să fie înmormântat aici, la Ruginoasa, ceea ce s-a și întâmplat. După Al Doilea Război Mondial biserica din Ruginoasa a fost grav avariată, iar osemintele lui Cuza au fost mutate la Trei Ierarhi din Iași, unde se află și astăzi. 

Palatul de la Ruginoasa are un stil neogotic inspirat de romantismul german, fiind modificat în 1847 de logofătul Costache Sturdza după planurile arh. Johan Brandel. În 1857 palatul abandonat și moșia au fost ipotecate de Alexandru Sturdza la Banca Națională a Moldovei. Ratele nu au putut fi achitate iar proprietatea a fost scoasă la licitație și cumparată în 1862 de Cuza, care a petrecut aici timp cu familia.

Distrus în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, palatul a fost restaurat între 2012-2013. Muzeul Memorial “Alexandru Ioan Cuza” se află aici din 1982.
#Aiciastat ascuns Alexandru Ioan Cuza în ajunul z #Aiciastat ascuns Alexandru Ioan Cuza în ajunul zilei de 24 ianuarie, în vila lui Constantin Bosianu, susținătorul lui Cuza și al Unirii Principatelor. Vreau să vă spun povestea ei, astăzi, când sărbătorim Unirea Principatelor. Pe blog găsiți la link-ul din bio povestea pe larg.

Cu ocazia găzduirii lui Cuza în mare secret, pentru a preveni atentate la viața acestuia, Constantin Bosianu s-a asigurat că vila era extrem de bine păzită, garantându-i siguranța domnitorului. Așa că arnăuții vegheau în turnul de observație dar și în jurul vilei, iar obloanele au fost întărite cu drugi de fier la ferestre.

Constantin Bosianu provenea dintr-o familie boierească, fiul paharnicului Andrei Bosianu. A studiat dreptul la Anvers și Paris (la Sorbona), devenind primul decan al Facultății de Drept din București, premier al României, director al Eforiei Școalelor, membru al Academiei Române. Din poziția de membru în Adunarea Electivă a Munteniei, pe 24 ianuarie 1859 a votat pentru alegerea lui Cuza ca domnitor al Țării Românești. 

Casa a fost construită în stil neogotic între 1853-1859, fiind proiectată de arhitectul Luigi Lipizer. El a proiectat și Casa Librecht-Filipescu și Casa Breslelor. Vila a devenit reședința Consiliului de miniștri pe durata guvernului Bosianu, când a fost fondată și biblioteca cu 11.000 de volume de astronomie. Datorită lor vila este astăzi sediul bibliotecii Institutului Astronomic al Academiei Române. Casa ascunde și diverse simboluri masonice. În această casă se țineau întrunirile secrete care pregăteau Unirea. Așa că la uşi se află trei gemuleţe cu roşu, galben şi albastru, culorile tricolorului care erau folosite încă de pe vremea lui Tudor Vladmirescu, și pregăteau Unirea de la 24 ianuarie 1859, ca însemne unioniste.

După moartea lui Bosianu clădirea a ajuns în patrimoniul Institutului Meteorologic, și până la construirea pavilioanelor (care se află în apropiere), Casa Bosianu i-a servit drept sediu. Ea a suferit pagube la cutremurele din 1940 și 1977, și a fost restaurată de arhitectul Octav Dimitriu în 1992. Astăzi se poate vizita în cadrul tururilor ghidate gratuite pe care astronomii români le oferă după o programare prealabilă.
  • Acasă
  • Politica de Confidențialitate
  • Contact
© 2023 Aici a stat. Bento theme by Satori