• Acasă
  • Despre proiect
    • Obiectiv, misiune, viziune
    • Valori
    • Despre echipă
    • Recomandări
  • Istorisiri
  • Dialoguri
  • Contemporane
  • Contact
Aici a statAici a stat
  • Acasă
  • Despre proiect
    • Obiectiv, misiune, viziune
    • Valori
    • Despre echipă
    • Recomandări
  • Istorisiri
  • Dialoguri
  • Contemporane
  • Contact

Istorisiri

Istorisiri cu pasiune despre patrimoniul cultural încărcat cu energia unor personalități care au contribuit la crearea lui. Povești și legende despre bijuteriile arhitectonice din România și cei ce le-au călcat pragul. 

Traseul monumentelor UNESCO din România alături de ASIROM

Via Transilvanica în 10 borne văzute și nevăzute

Despre medicul Stelian Ivașcu, primul chirurg care a reuşit operaţii de mare anvergură

Vila Mavrodin proiectată de arhitectul Petre Antonescu

Drumul magnoliilor din București

Pe urmele marelui politician Nicolae Titulescu

Gherla: 730 de ani de la atestarea documentară

Retrospectiva 2020 pentru #Aiciastat

Posts navigation

1 2 3 Next »

Caută

Articole recente

  • Turneul SoNoRo Conac „La Grande Belleza” 18/05/2022
  • Seaside Sculpt Jam, workshop pentru tineri ce aspiră la o carieră în industria jocurilor video ca artiști 3D 17/05/2022
  • One Night Gallery lansează New Media Art în Parcul Titan 14/05/2022

Aiciastat pe Instagram

#Aiciastat @muzeulhartilor găzduit într-o clădi #Aiciastat @muzeulhartilor găzduit într-o clădire de patrimoniu construită în anii 1920 într-un stil care combină elemente arhitecturale de inspirație gotică – arcele frânte, cu cele de inspirație mediteraneană – loggiile, ce amintesc de vilele venețiene de secol XV. Astăzi este Ziua Internațională a Muzeelor și vreau să vă povestesc despre acest muzeu special, pe care vă invit să îl vizitați.

Cu ocazia deschiderii muzeului, pentru a reflecta noua utilizare a imobilului, plafoanele au fost decorate cu reprezentări inspirate din mitologie și hărți astronomice, iar vitraliile realizate cu aceeași ocazie imaginează diverse reprezentări heraldice și cartografice. Muzeul a devenit astfel o gazdă primitoare a hărților, decorațiunile interioare fiind acordate la noul specific al imobilului.

Patrimoniul muzeului este constituit din peste 1000 de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX și reprezintă atât hărți ale regiunilor locuite de români și de strămoșii lor cât și ale continentelor, hărți astronomice și planuri de oraș. Din patrimoniul muzeului mai fac parte lucrări de grafică cu subiecte diverse: peisaje, portrete, vedute. În penultima fotografie puteți vedea un extras dintr-o hartă valoroasă ce prezintă arealul din care vă prezint eu “fragmente de mahala”: mahalalele Sf. Ecaterina și Flămânda, cu arterele Principatele Unite, Olimp, Muzelor, Concordiei învecinate cu Mitropolia și cu Uzina de gaz. 

Să urmăriți și activitățile muzeului în perioada următoare, deoarece ne pregătesc multe surprize!

Sursa: https://www.muzeulhartilor.ro/despre-muzeu-muzeul/
#Aiciastat vă invită la o vânătoare de comori #Aiciastat vă invită la o vânătoare de comori arhitecturale în cartierul Cotroceni pe 21-22 mai în cadrul evenimentului Bazar de Cotroceni, parte din @romaniandesignweek și @rdwdesigngo, alături de @incotroceni.

Prin aceste vânători de comori veți descoperi câte ceva din istoria cartierului Cotroceni, cine a locuit acolo, căror stiluri arhitecturale aparțin clădirile pe care le vedeți. Cu această ocazie veți reuși să priviți cu alți ochi clădirile pe lângă care treceți. Vă voi îndruma cum să “citiți” cartierul istoric cu arhitectură și povești extrem de interesante și vă voi arăta cum să priviți din perspective diferite detaliile decorative ale bijuteriilor din Cotroceni.

Fiecare vânătoare de comori va avea și premii oferite de partenerul nostru @igloo.magazine: prima echipă care ajunge înapoi la punctul de întâlnire cu toate indiciile descoperite va primi publicații Igloo.

Vânătoarea de comori se poate desfășura individual sau pe echipe de până la 6 persoane în următoarele zile și intervale orare:

► sâmbătă 21 mai între 🕙 17:00-18:00;

► duminică 22 mai între 🕙 12:00-13:00; 

► duminică 22 mai între 🕙 17:00-18:00.

Pentru a participa la oricare dintre evenimente puteți afla mai multe detalii și vă puteți înscrie prin formularul de înscriere disponibil aici: https://aiciastat.ro/bazar-de-cotroceni-rdw-design-go-2022/, iar participarea vă va fi validată prin email.

Vă aștept cu mare drag și abia aștept să ne (re)întâlnim!
#Aiciastat palatul “Micul Trianon” din Floreş #Aiciastat palatul “Micul Trianon” din Floreşti, construit între 1911-1913 după planurile palatului de la Versailles de prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino (supranumit “Nababul“). Planurile au fost semnate de arhitectul Ion D. Berindey (cel care a realizat și planurile palatului Cantacuzino de pe Calea Victoriei). 

Stilul palatului este eclectic cu elemente rococo şi neoclasice. Este realizat din cărămidă, iar pereţii sunt finisaţi la exterior cu piatră de Albeşti. 

Palatul era înconjurat de un parc dendrologic cu arbori rari, iar în faţa palatului a fost amenajată şi o piscină, a cărei formă se poate distinge încă. Grădina fusese desenată de peisagistul francez Emile Pinard după modelul parcurilor franţuzeşti și cobora în mai multe terase de la un bazin, astăzi secat, înspre lunca Prahovei. Palatul avea trei nivele, demisol, parter şi etaj. La parter se aflau 15 camere şi marea sală de onoare. Palatul era dotat cu un sistem de încălzire central asemănător cu cel de la Castelul Peleş.

În incinta parcului, la o mică distanţă de palat, se află o altă construcţie impunătoare, un imens castel de apă înalt de 30 metri. Se mai pot observa în parc și fragmentele fostelor statui din piatră care decorau grădina dar și un podeț din piatră care trecea peste canalul cu apă, astăzi secat.

Palatul urma să fie un dar pentru nepoata sa, Alice, fata celui de-al treilea fiu al său, Mihail G. Cantacuzino. Acesta l-a abandonat după moartea Nababului din 1913 (datorată pneumoniei). Cutremurul din 1940 l-a afectat, apoi în timpul ocupației germane tabla de aramă de pe acoperiş şi sobele de teracotă au dispărut, iar ruşii au furat tot ce a rămas de valoare. La rândul lor, după naționalizare, sătenii din Floreşti au demontat şi demolat tot ce putea fi refolosit ca material de construcţie.

În anexele clădirii a fost înfiinţat un sanatoriu TBC care funcţionează şi astăzi. Cutremurul din 1977 a provocat dărâmarea coşurilor şi a zidurilor interioare ale palatului. După Revoluţie, palatul a fost retrocedat urmaşilor și apoi vândut. A fost pus în siguranță și există în prezent planuri și proiecte de a-l revitaliza. Este un centru de activități culturale care îl pun în valoare an de an.
#Aiciastat expoziția aniversară @romaniandesignw #Aiciastat expoziția aniversară @romaniandesignweek care s-a deschis săptămâna aceasta la Combinatul Fondului Plastic. RDW este de 10 ani cel mai amplu festival multidisciplinar dedicat industriilor creative locale și reunește anul acesta peste 65 de evenimente-satelit propuse de designeri, galerii de artă, studiouri de design și arhitectură, ateliere, muzee, showroom-uri și cafenele din București.

Tema expozițiilor de anul acesta este #Forward, aducând în prim plan importanța și contribuția pe care industriile creative le au în proiectarea unui viitor ce respectă criteriile sustenabilității, incluziunii și care ține pasul cu evoluția tehnologiei. #Forward reflectă și deschiderea unui nou capitol al misiunii Romanian Design Week, al încurajării consumului produselor și serviciilor generate de disciplinele designului și arhitecturii.

M-am bucurat de lansarea de joi și abia aștept să particip la cât mai multe dintre evenimentele din programul Design GO! Să nu mai zic și de Așezămintele Culturale Ion I.C. Brătianu, ansamblu de patrimoniu tare drag mie, redeschis temporar cu ocazia RDW.

Ne vedem pe traseul Design GO!
#Aiciastat generalul Ioan Popescu (1885-1942), în #Aiciastat generalul Ioan Popescu (1885-1942), în această vilă splendidă cu un exterior Art Deco și un interior eclectic, cu accente de mobilier Art Deco, proiectat în 1934-1935 de arhitectul Ernest Doneaud, a cărui zi de naștere o aniversăm astăzi, el fiind născut pe 10 mai 1879.

Soba care domină salonul a fost comandată la Viena este în stil neobaroc, cu mascheroane, putti, chipuri de femei, volute și console. Alte piese de mobilier din interiorul acesta superb sunt în stil Biedermeier sau Art Deco. Salonul este despărțit de sufragerie de un glasswand delicat, iar sufrageria se continuă cu o terasă pe piloni spre curtea interioară ce conferă o intimitate aparte. Tavanul salonului este vălurit cu scafe cu mici neoane similare celor originale, iar tavanul sufrageriei este decorat cu bârne de stejar pluristratificat. Există și o loggie semirotundă: seră de iarnă. Demisolul fusese gândit pentru camerele ordonanței și personalului administrativ al familiei, spălătorie, garaj și pivnițe. Etajul a fost conceput pentru închiriere. Aici a fost organizat și un cabinet medical pentru soția ofițerului, Florica Popescu, o personalitate feminină emancipată pentru acele vremuri, cu studii în medicină pediatrică. Ofițerul Ioan Popescu (Jack numit de apropiați), fiul preotului Ioan Popescu de lângă Râmnicu-Sărat, urmase studiile militare la Academia Saint-Cyr din Franța. Colonelul, ulterior general, Jack Popescu a ocupat funcția de ministru-adjunct de interne, participând la represiunea rebeliunii legionare din ianuarie 1942. Unica sa fiică, Marilena (Nușa) Popescu s-a căsătorit cu locotenentul de geniu Nicolae V. Tănăsescu, ulterior închis de comuniști pentru 7 ani pentru sprijinul oferit luptătorilor anti-comuniști din munți. Povestea familiei și a casei este tristă odată cu venirea comuniștilor la putere, împărtășită de atâtea alte familii și case. Naționalizare, primirea altor familii “co-locatare”, evacuare. După retrocedarea obținută cu greu, familia a reușit să îi confere farmecul de odinioară.

Mulțumim Asociației Istoria Artei pentru această vizită superbă, parcă desprinsă din alt timp: am băut ceai, am mâncat prăjituri și am stat la povești despre vremuri apuse.
#Aiciastat Muzeul Trovanților din Costești, un m #Aiciastat Muzeul Trovanților din Costești, un muzeu în aer liber emblematic pentru Geoparcul @olteniadesubmunte, geoparc aspirant #UNESCO. Aici puteți descoperi aceste formațiuni spectaculoase care au apărut în delta unui fluviu care se vărsa în Marea Thetis în Miocenul Superior, acum 6,5 milioane de ani. Aceste formațiuni au fost numite pentru prima oară “trovanți” de geologul Gheorghe Murgoci în 1907, în lucrarea “Terțiarul din Oltenia cu privire la sare, petrol și ape minerale”, fiind catalogate în literatura internațională drept “formațiuni grezoase concreționare”, adică gresii concreționare, apărute ca urmare a fuzionării unor straturi de nisip în prezența apei calcaroase. Foarte diferiți ca formă, care poate fi sferoidală, elipsoidale, discoidale sau cilindrică și cu o mărime extrem de variată, trovanții se formau în momentul în care erau întrunite condițiile necesare de presiune și mineralizare: cu o viteză de 4-5 centimetri în 1.000 de ani.

Legendele nu lipsesc din acest loc. Trovanții au mai fost numiți “pietre vii” sau “pietre care cresc”, unii le aseamănă cu ouăle de dinozaur sau cu artefacte extraterestre, iar alții spun că pot să se miște și să vorbească între ei. De fapt, trovanții au fost descoperiți în fosta carieră de nisip Costești, unde apa modelează în permanență dealul adiacent și scoate la iveală periodic câte un nou trovant care se rostogolește la vale.

Muzeul trovanților de la Costești a fost înființat în 1996 de un colectiv al facultății de Geologie și Geografie din București și îngrijit în prezent de voluntarii asociației Kogayon, iar noi am avut plăcerea să îl vizităm alături de @florin.stoican.7.
#Aiciastat Casa Funcţionarilor Societăţii de As #Aiciastat Casa Funcţionarilor Societăţii de Asigurare Dacia România, imobil proiectat de arhitectul Arghir Culina între 1933-1934 în stil Art Deco la granița cu modernismul vizibil în ceea ce privește liniile clare şi volumele bine definite ale compoziţiei. Canelurile orizontale şi parapeţii curbi ai balcoanelor apropie limbajul arhitectural de un Art Deco Streamline, generând o incintă cvasi-publică intimă. Proiectul iniţial prevedea o aripă simetrică care ar fi închis această incintă în formă de “U”, dar Societatea a construit până la urmă doar această aripă. 

Tocmai s-a încheiat luna aprilie, luna în care s-a celebrat arhitectura Art Deco, căci 28 aprilie marchează data când s-a deschis Expoziția de Arte Moderne și Decorative la Paris în 1925, eveniment care a inspirat numele de “Art Deco” pentru a descrie acest stil de design care a caracterizat puternic epoca jazz-ului.

În București avem o multitudine de clădiri proiectate în stil Art Deco care din păcate au structuri problematice, sunt adesea lăsate în paragină, au tencuielile scorojite, își pierd feroneria originară și elementele distinctive. Proiectul @artdecobucharest și @dragosdogarudesign centralizează aceste bijuterii.

Surse: https://www.icadsartdeco.org/world-art-deco-day

http://arghirculina.blogspot.com/p/traseul.html?m=1
#Aiciastat proprietatea lui M. Theodorian la 1911, #Aiciastat proprietatea lui M. Theodorian la 1911, pe când această bijuterie de casă neo-brâncovenească nu fusese ridicată, și nici glicina aceasta nu luase încă viață. Observați detaliile de arhitectură neoromânească, ancadramentele ferestrelor (încă cele originare la parter), acoperișul originar în mai multe ape și gardul ce continuă discret clădirea. Casa se află pe Bd. Regina Maria nr. 66, este monument istoric cu codul LMI: B-II-m-B-19147 și cel mai probabil datează din anii ‘20-‘30. Am surprins-o în mai multe zile și momente ale zilei, că să prind inflorescența maximă a glicinei care parfumează tot segmentul din Bulevardul Regina Maria pe care îl decorează elegant.

Și dacă mergeți să îi aruncați o privire, să vă uitați și în apropiere, pe străduța Poiana Florilor (inspirat nume, nu?) la încă o glicină uriașă. Iar dacă aveți și mai mult timp de plimbare, în apropiere, pe 11 Iunie la nr. 47 se află încă o glicină impunătoare ce decorează gardul unei case în stil neoclasic, proprietatea lui C. Nicolescu la 1911. Vi le arăt pe Stories. 

Voi ce alte glicine ați mai descoperit?
#Aiciastat Biserica Sf. Nicolae din Tabaci, Vălen #Aiciastat Biserica Sf. Nicolae din Tabaci, Vălenii de Munte, o biserica ce datează din primele decade ale anilor 1800, din vremea breslelor, mai precis a tăbăcarilor care s-au stabilit aici, mai aproape de apa Teleajenului, pentru prelucrarea pieilor. Aici își petrece familia mea de câțiva ani buni Sărbătorile de Paști și mi se pare foarte interesantă povestea ei.

Suprafața terenului pe care au ridicat biserica a fost decisă astfel: locuitorii au început să ridice un gard și atât cât au putut ei să cuprindă în interiorul acestui gard într-o singură zi, doar atât a rămas locul bisericii. Inedit, nu-i așa?

Pictura exterioară a bisericii este și ea specială: apar cai înaripați, cai roșii, Sf. Gheorghe în luptă cu balaurul, Sfântul Nicolae și medalioane cu motive florale și sfinți. Pictura interioară datează predominant de la 1833, dar în timpul restaurărilor recente au fost descoperite picturi de la 1804!

Îmi plac mult locurile acestea liniștite care oferă tihnă sărbătorilor. Voi în ce locuri v-ați petrecut Paștele?
  • Acasă
  • Politica de Confidențialitate
  • Contact
© 2022 Aici a stat. Bento theme by Satori