Vernisaj: 28 octombrie 2025, ora 17:30 Spațiu: Holul principal al UAUIM Perioada de vizitare: 28 octombrie – 10 noiembrie 2025
Uniunea Arhitecților din România, în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, vă invită marți, 28 octombrie, de la ora 17:30, în holul principal al UAUIM, la vernisajul expoziției „Bucureștiul care n-a mai fost”.
După luni de cercetare, documentare și dialoguri cu arhitecți din mai multe generații, proiectul cultural „Bucureștiul care n-a mai fost” deschide o serie de dezbateri despre prezentul și viitorul orașului printr-o expoziție-eveniment dedicată proiectelor arhitecturale care ar fi putut schimba imaginea și sensul capitalei, dar care nu au fost niciodată construite.
Vă invităm să privim împreună orașul cu luciditatea distanței și cu o curiozitate reînnoită. Prin randări animate, planșe și documente de arhivă, expoziția reconstituie o parte din istoria imaginară a Bucureștiului – o istorie a viziunilor neîmplinite, a concursurilor de idei și a propunerilor care au rămas doar în stadiul de desen, schiță sau plan.
„Bucureștiul care n-a mai fost” nu este o retrospectivă clasică, ci un exercițiu de memorie urbană și un mod de a înțelege orașul prin ochii celor care l-au visat altfel: arhitecți, urbaniști, istorici și artiști. Este o invitație la reflecție asupra ideilor care au modelat și continuă să modeleze identitatea spațiului bucureștean.
Proiectul propune o întâlnire între cercetarea arhitecturală și interpretarea artistică, între rigoarea tehnică și sensibilitatea vizuală. Este, totodată, o formă de a recupera „orașul posibil” – acel București care există doar în planșe, machete și imaginația colectivă, dar care ne influențează felul în care gândim și locuim capitala de astăzi.
Documentarea include proiecte ale următorilor arhitecți: Amy Christie Anderson, Vladimir Arsene, Romeo Ștefan Belea, Ricardo Bofill, Georgeta Gabrea, Meinhard von Gerkan și Joachim Zais, Augustin Ioan, Viorel Simion, Adrian Soare și Mario Cuibuș, Dorin Ștefan.
____________________________________________
Organizatori și parteneri
Expoziția face parte dintr-un amplu demers cultural și educațional inițiat de Uniunea Arhitecților din România, în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Mindcraft Stories și Fundația Friends For Friends, CESI – Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, SG Studio S.R.L. – editor al publicațiilor Zeppelin și e-zeppelin.ro, Asociația Tomorrow’s Architects, Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România, Asociația Arhipera și Asociația Barză Viezure Mânz.
Proiectul cultural „Bucureștiul care n-a mai fost” este co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB, în cadrul Programului „București. Împreună” 2025. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București, prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro.)
În contextul organizării Romanian Jewelry Week între 1-5 octombrie 2025 la Biblioteca Națională a României, eveniment aflat deja la a șasea ediție, ne-am dorit să aflăm ce spun marii experți internaționali despre noile provocări ale artei contemporane.
Romanian Jewelry Week 2025 aduce în capitala României un juriu de excepție, format din personalități marcante ale bijuteriei contemporane internaționale. Experți cu vastă experiență în domeniul artei aplicate, curatori renumiți și manageri de prestigiu ai unor importante platforme și evenimente de bijuterie din întreaga lume se reunesc pentru a evalua și susține excelența în designul de bijuterie contemporană.
Juriul va stabili premiile ROJW din cadrul unei expoziții excepționale ce reunește 270 de designeri din peste 70 de țări, acordând Marele Premiu ROJW, alături de alte distincții importante, precum premii pentru tehnică, inovație și expresivitate artistică. Această selecție riguroasă transformă Romanian Jewelry Week într-un reper global și o platformă valoroasă pentru dialogul și recunoașterea bijuteriei de autor.
În contextul proceselor noastre de învățare, vedem o evoluție a creativității pe mai multe paliere. Peisajul creativ se îmbogățește cu artiști auto-didacți, pe lângă artiștii formați într-un cadru academic structurat. Odată cu cei care își asumă singuri formarea, tot mai mulți își asumă și un alt rol: acela al autopromovării, în special pe platformele sociale. Artiștii nu mai sunt doar creatori, ci și proprii lor manageri. Așadar, care sunt economiile integrității și autenticității creative trăite de artiști, în raport cu propria lor creație și mediatizare și, implicit, în raport cu sistemele de evaluare? Recunoscând metamorfoza unor concepte poate „învechite” despre formare, ar trebui instituțiile să-și regândească responsabilitățile în evaluarea lucrărilor creative, ținând cont de sursa de cunoaștere a fiecărui designer? Acestea sunt doar o parte din întrebările pe care le pune David Sandu, curator și fondator Romanian Jewelry Week către membrii ai juriul Romanian Jewerly Week.
Vă invităm să vă delectați cu răspunsurile lor, mai jos.
Andrea Eisenschink, Exhibition Manager of «Handwerk & Design», biography:
În calitatea mea de Exhibition Manager la «Handwerk & Design», colaborez îndeaproape cu artiști din medii diverse – atât cu formare academică, cât și autodidacți. Această experiență mi-a arătat că autenticitatea și integritatea creativă transcend educația formală. Ele se regăsesc în dedicarea artistului față de meșteșug, în viziunea sa unică și în poveștile pe care le transmite prin lucrările sale. Instituții precum a noastră au responsabilitatea de a-și adapta criteriile de evaluare pentru a onora această diversitate de cunoaștere și trasee creative. În loc să ne concentrăm pe sursa formării, prioritizăm calitatea, inovația și rezonanța emoțională a pieselor prezentate. Această abordare incluzivă reflectă nu doar transformarea peisajului creativ, ci și încurajează inovația și susține expresia autentică a artiștilor. Într-o perioadă în care artiștii trebuie să navigheze și prin procesul de auto-promovare și vizibilitate media, instituțiile devin ancore esențiale – oferind contexte care recunosc și validează forme diverse de creativitate, dincolo de cadrele academice tradiționale.
În peisajul creativ actual, granițele tradiționale ale învățării, practicii și identității profesionale devin tot mai fluide. Epoca digitală a deschis un acces fără precedent la cunoaștere, permițând designerilor și artiștilor să experimenteze liber și în propriul lor ritm. Autodidactismul nu reprezintă o amenințare pentru educația tradițională, ci o evoluție a procesului de învățare. Educația formală face mai mult decât să predea tehnici; ea adaugă valoare oferind context istoric, fundamente etice și perspective diverse, îmbogățind profunzimea artistică. Instituțiile au datoria să pregătească noua generație pentru realitățile de a împărtăși și susține creația într-o lume hiperconectată. Studenții trebuie învățați cum să utilizeze instrumentele digitale fără a deveni sclavii acestora, cum să navigheze în social media fără a-și compromite valorile și cum să-și construiască cariere financiar sustenabile fără a-și pierde sufletul artistic. Presiunile economice, precum creșterea costurilor, resursele limitate și publicul precaut, influențează modul în care arta este creată și percepută. Această situație economică a creat un fel de blocaj: artiștii produc sub presiune, iar publicul consumă cu prudență. Drept rezultat, toată lumea este nevoită să ia decizii financiare care afectează nu doar modul în care se face arta, ci și modul în care aceasta este evaluată și distribuită.
Bryna Pomp, Director and Curator of MAD About Jewelry, Museum of Arts and Design, New York:
Simt că este absolut esențial ca orice program de bijuterie dintr-o instituție academică importantă să pregătească studenții nu doar din punct de vedere tehnic, ci și tehnologic – în sensul tehnologiei sociale. Dacă scopul unui student în bijuterie este să își dezvolte o practică și să își vândă lucrările, atunci bijutierul trebuie să fie echipat cu cunoștințe care depășesc procesul de creație propriu-zis: oportunități de vânzare la nivel global, galerii de bijuterie contemporană, apeluri deschise și competiții, precum și expunere pe rețelele de socializare. Și da – un „da” răsunător – în ceea ce privește complexitățile cu care se confruntă artiștii, fiind nevoiți să gestioneze toate aceste aspecte – implicate în menținerea unei practici în bijuterie – de unii singuri. Cu siguranță poate fi copleșitor, iar timpul consumat pentru aceste activități trebuie echilibrat cu atenție față de timpul necesar procesului de creație. În esență, cea mai mare provocare pe care o văd în fața artiștilor de azi este găsirea propriei identități autentice și rămânerea fidelă acesteia, în timp ce continuă să aspire la a crea lucrări vandabile.
Claudia Lassner, Designer, Curator, and Co-Organisation for SCHMUCK München:
Această întrebare este într-adevăr foarte actuală, deoarece granițele dintre învățarea autodidactă, pregătirea academică și formarea profesională devin tot mai neclare. În opinia mea, calitatea este întotdeauna pe primul loc – și, în cele din urmă, poți simți acest lucru imediat ce ții o piesă în mâini: poți spune dacă o idee a fost gândită până la capăt, dacă s-a investit grijă, reflecție și profunzime tehnică. Acest lucru se aplică atât lucrărilor autodidacte, cât și celor cu pregătire academică și/sau tehnică. În același timp, platformele sociale creează o competiție enormă, dar deschid și noi oportunități. Vizibilitatea, prezentarea, limbajul vizual – toți acești factori modelează percepția asupra muncii artistice astăzi. Acest aspect nu trebuie privit doar critic, ci și înțeles ca o resursă. În special pentru artiștii independenți, platforme precum Instagram au devenit de mult mai mult decât o simplă vitrină: funcționează ca o carte de vizită vizuală, un multiplicator, un instrument de auto-promovare – și adesea gratuit. În acest context, instituțiile au de asemenea sarcina de a-și regândi responsabilitățile. Pe lângă pregătirea în design, trebuie pus un accent mult mai mare pe predarea modului în care pozițiile artistice pot fi făcute vizibile și aduse în discursul public. Marketingul, strategiile de comunicare și prezența digitală fac acum parte la fel de mult dintr-o carieră artistică ca și competențele tehnice sau de design și, prin urmare, ar trebui integrate în cadrul educațional.
Charon Kransen, Charon Kransen Arts, New York:
Academia nu este, cu siguranță, pentru toată lumea și nici nu garantează, neapărat, o calitate remarcabilă și constantă a lucrărilor. Este, însă, un cadru în care un artist își poate dezvolta propria voce, beneficiind de îndrumare. Există un mare potențial în artiștii autodidacți. Alegerea de a deveni artist pornește adesea dintr-o înțelegere naivă a cât de imens de provocatoare este această profesie. În școală învățăm, într-adevăr, să fim profesioniști, nu doar în ceea ce realizăm, ci și în felul în care ne prezentăm. Dar asta este o cu totul altă poveste. Nu cred că școlile sunt cadrul potrivit pentru a învăța cum să fii un bun manager – acel capitol ar trebui să vină mai târziu, după încheierea studiilor. Școala ar trebui să fie concentrată pe dezvoltarea vocii tale și pe experimentare până la epuizare. Este, de multe ori, singurul moment din viață în care te poți dedica în totalitate creației. Da, autopromovarea este intimidantă – mai ales pe rețelele de socializare – dar aceasta este epoca în care trăim.
Irina Probst, Exhibition Manager at INHORGENTA MUNICH:
Peisajul creativ este din ce în ce mai influențat de artiști autodidacți și de rețelele sociale, ceea ce transformă modul în care arta este produsă și evaluată. Deși educația academică rămâne esențială pentru aprofundarea meșteșugului și a teoriei, căile alternative de învățare aduc puncte forte unice. Echilibrul dintre menținerea integrității artistice și cerințele auto-promovării complică economia autenticității. Pe măsură ce social media prioritizează vizibilitatea în detrimentul calității, artiștii se confruntă cu provocarea de a-și păstra expresia autentică. Instituțiile educaționale ar trebui să-și revizuiască metodele de evaluare pentru a recunoaște corect diversitatea formelor de învățare, fără a compromite standardele. Mai mult, integrarea antreprenoriatului și a educației media în programele academice poate sprijini artiștii în a-și susține carierele într-un mod autentic și sustenabil.
Justyna Teodorczyk, Director Of The Gallery Of Art In Legnica, Poland:
Odată, academia forma artistul. Aceasta însemna contactul cu alți creatori și tutori, discuții despre procese, lecturi comune și creștere într-un mediu creativ colectiv. Astăzi, experiența comună este adesea o experiență solitară. Ecranele înlocuiesc oamenii, iar tutorialele înlocuiesc tutorii. În trecut, absolventul, la pragul părăsirii școlii, trebuia să înfrunte lumea exterioară, care îl evalua. Acum, deseori, este invers – lumea descoperă, acceptă sau respinge, ba chiar ridică artistul înainte ca academia să o facă. Cu toate acestea, cred că școlile de artă ar trebui să încurajeze și să aprecieze nu doar abilitățile artistice, ci și competențele de autopromovare și organizare esențiale pentru a urma consecvent o carieră aleasă. Totuși, doar autopromovarea nu poate forma un artist. Abilitatea tehnică și talentul sunt indispensabile. De asemenea, este nevoie de curaj și carismă adevărată – chiar dacă asta înseamnă curajul și carisma de a rămâne în afara lumii social media sau a circuitelor instituționale, diplomatice și formale ale vieții artistice.
Magdalena Vélez Salinas, President and Co-founder of AdOC and organizer of the Exhibition· Contemporary Goldsmithing:
A existat o vreme când figura patronului le permitea artiștilor să se dedice exclusiv demersului lor artistic – fie că era vorba despre o pânză, o sculptură sau o clădire. Totuși, acest lucru ducea adesea la o lipsă de conștientizare a ceea ce se întâmpla sau evolua în jurul lor, întrucât atenția lor era concentrată doar pe satisfacerea intereselor mentorului. Astăzi, platformele sociale îi determină pe creatori să aloce timp promovării. Însă, în cele mai multe cazuri, acest lucru favorizează contactul direct între artist și client, îmbogățindu-l pe primul cu perspectiva celui din urmă și conectând creațiile la preocupările actuale sau la nevoi specifice. Ca în orice demers artistic, experiența este legată de timp. O abordare academică inițială poate scurta ani întregi de învățare, însă este foarte dificil de stabilit un singur criteriu sau judecător pentru a evalua creații care țin de aspecte diferite ale artei.În cele din urmă, cel mai bun judecător rămâne capacitatea fiecăruia de autocritică.
Romanian Jewelry Week este cel mai amplu eveniment internațional de bijuterie contemporană din România și se va desfășura între 1-5 octombrie 2025 la Biblioteca Națională a României. Mai multe detali despre eveniment:https://www.romanianjewelryweek.com/
Material realizat de echipa Romanian Jewelry Week: Alexandra Bujeniță, Ilinca Sandu
CoffeEast, primul festival regional de cafea dedicat Europei de Est, a debutat între 19 și 21 aprilie în incinta Halei Laminor din București. Cu peste 150 de expozanți și un trafic de 19.830 vizitatori, CoffeEast a oferit 3 zile pline de experiențe unice și multă, multă cafea.
Participanții s-au bucurat de o varietate de activități, inclusiv competiții de barista, conferințe, workshop-uri și concerte live, toate punând în centru cultura și pasiunea pentru cafea.
Mihai Panfil, fondatorul festivalului, a subliniat importanța acestui eveniment pentru industria cafelei din România și din Europa de Est:
“Prin CoffeEast, ne-am dorit să punem România pe harta europeană a cafelei, promovând brandul de țară și inovația la nivelul regiunii estice. Cu o piață de cafea care evoluează rapid și un public educat, curios și pasionat de acest stil de viață, CoffeEast a reprezentat un loc de întâlnire și inspirație pentru toți cei implicați. Vreau să le mulțumesc pe această cale partenerilor noștri, expozanților, comunității de profesioniști și tuturor vizitatorilor care au contribuit ca prima ediție CoffeEast să devină o realitate atât de frumoasă” a declarat Mihai.
Ce experiențe speciale a oferit CoffeEast vizitatorilor și participanților?
GreatEast Cup, competiția creativă cu 16 jurați și 30 de barista competitori
Spectacolul oferit de competiția GreatEast Cup a fost una dintre cele mai așteptate momente ale festivalului, evidențiind talentul și pasiunea baristilor pentru arta cafelei. Peste 30 de profesioniști au urcat pe scena principală pentru probele individuale și de echipă.
Printre câștigători s-au numărat Andrei Manea de la Mugshot, care a ocupat locul 1 în categoria Mastery Barista Cup și echipa formată din Patricia Popescu & Valeria Antonenko de la Origo Coffee, care au triumfat în etapa Team Barista Cup. Juriul competitiei a fost format din 16 experți locali și internaționali.
Concerte acustice cu artiști locali
Pe scena secundară, festivalul a găzduit concerte acustice ce au captivat audiența cu performanțe live. Printre artiști s-au numărat trupele Soul Serenade și We Singing Colors, acompaniate de DJ-ul Marinov, care a încântat publicul cu selecții muzicale de pe vinil. Mai mult, tânărul talentat de doar 14 ani, Matei Ilia Rădulescu, a impresionat publicul cu un recital special de pian.
Piața celor 80 de micro-prăjitorii, artizani și artiști locali
Aici, vizitatorii au avut ocazia să deguste și să cumpere pentru acasă o varietate impresionantă de produse, de la cafea proaspăt prăjită la preparate dulci și sărate, bere, băuturi craft, vinuri locale și obiecte de design.
Coffee Shop Carousel Bar, cu barista de la 20 de cafenele din toată România
Bucuria degustării cafelei a fost amplificată de prezența barului Coffee Shop Carousel, unde barista de la cele mai iubite coffee shop-uri din toată țară au preparat și au servit cafea special pentru vizitatorii festivalului.
O serie de 9 ateliere scurte de inițiere în cafea
Participanții au exersat pașii de preparare pentru o cafea bună acasă, s-au jucat cu tehnici de latte art, au exersat arta mixologiei sau au aflat cum să aleagă cel mai bun lapte, dar și cea mai bună apă pentru cafea. Sesiunile au fost găzduite de Origo Academy, cu participarea unor experți internaționali ca Manos Mamakis, multiplu finalist World Coffee in Good Spirits, George Delichristos din echipa NinetyPlus, Emi Fukahori, multiplă campioană la World Barista Championship sau Jeremy Challender, campion Brewers Cup.
O serie de 18 conferințe pentru profesioniști și pasionați
Experții locali și internaționali au abordat subiecte variate, precum strategiile de brand pentru angajatori în industria HoReCa, oportunitățile de francizare pentru afacerile locale, ultimele noutăți și tendințe din industrie, arta mixologiei creative sau importanța educației în cultura cafelei. Printre gazde s-au numărat Aneta Bogdan și Cristian Kit Paul – Brandient, Andreea Roșca – Vast & Curious, Ioana Dogaru – Hospitality Institute, Marina Marcu – Între Vecini, Claudiu Văcăruș & Alexandru Crîșmariu, campioni în bartending și mixologie.
10 sesiuni de cupping, găzduite de importatori de cafea verde din toată lumea
Importatori internaționali de cafea verde precum Covoya, Unroasted, Sucafina sau Chicas Industry au găzduit sesiuni de cupping în zona special amenajată din festival.
Mai mult decât un festival, prima ediție CoffeEast a fost o celebrare a comunității și a creativității inspirate de cultura cafelei, conturând un viitor strălucit pentru această industrie în întreaga regiune a Europei de Est.
Următoarea ediție a festivalului va avea loc în 2025, organizatorii urmând să anunțe toate detaliile pe canalele de comunicare ale festivalui și pe site-ul www.coffeeast.eu.
Parteneri
CoffeEast a fost un eveniment prezentat de Banca Transilvania.
Parteneri media: Radio Guerrilla, Igloo, Vast&Curious, revista CARIERE.
Despre CoffeEast Festival
CoffeEast este primul festival regional inspirat de cultura cafelei, dedicat Europei de Est. Este un eveniment social și profesional, reunind noua generație de antreprenori care inovează prin produse artizanale și experiențe cu inspirație locală. De la o ediție la alta, CoffeEast își propune să încurajeze creativitatea, conexiunile și crearea de experiențe autentice în comunitatea cafelei și a gustului artizanal.
Despre Mihai Panfil, fondator CoffeEast
Cu o experiență de peste 20 de ani în antreprenoriat, Mihai Panfil semnează inițiative care modelează teritoriul cafelei de specialitate în România prin: prăjitorie și cafenele de specialitate, consultanță în business, curatoriat de cafea verde, distribuție autorizată pentru echipamente profesionale de înaltă calitate, programe educaționale certificate la nivel internațional, retail HoReCa, entertainment catering și ospitalitate.
Din 2013, pionieratul în domeniul cafelei de specialitate s-a concretizat în deschiderea Origo Coffee, prima cafenea de specialitate cu prăjitorie proprie din România. Astăzi, Origo înseamnă o echipă cu peste 50 de experți multidisciplinari.
Noul număr igloo #208 (iunie-iulie) aduce la lumină povești ale designului și arhitecturii contemporane din Ucraina, dezvoltate cu precădere sub semnul speranței. Speranță într-un viitor apropiat, unul care ghidează puterea reconstrucției și a creației prin prisma păcii. IGLOO și-a propus să contureze un număr complex, cu o temă nevralgică: Ucraina și războiul, dar mai ales Ucraina și arhitectura, designul, literatura, cultura, patrimoniul ei material și imaterial.
Încasările obținute din vânzarea revistei vor fi donate în totalitateAsociației ZI de BINE*, în cadrul proiectului-umbrelă în derulare #ScutpentruUcraina. Printre inițiativele asociației se numără un centru comunitar dedicat integrării și incluziunii refugiaților de război, un telverde pentru acces la consultații medicale în limba ucraineană, dar și multe transporturi cu ajutoare esențiale atât alimentare, cât și medicale.
Numărul curent se bucură și de o copertă specială, ca rezultat al unui concurs pe care IGLOO l-a lansat tot sub tutela speranței. Dintre cele peste 70 de înscrieri, ilustrația câștigătoare a Andreei Băban numită „Piece by Piece” duce cu gândul la un tetris ce se compune și se descompune continuu asemeni efectului războiului ce distruge, dar care lasă loc regenerării și reinventării.
"Acest design își propune să îndemne oamenii să construiască, să ajute la reconstruirea Ucrainei, și de ce nu, în spiritul economiei circulare, să încerce să recreeze, atât cât este posibil, poate chiar din fragmente rămase în urma războiului."
Andreea Băban
Artist
*Misiunea asociației ZI de BINE este una colaborativă, ce își propune ca în fiecare lună a anului să realizeze un proiect nou, pentru care cooperează cu un ONG partener. Sănătatea mintală, violența domestică, copii abandonați în spitale, doliu, și iată, ajutor umanitar pentru refugiați sunt printre cauzele prioritare ale asociației. Mai multe informații pe www.zidebine.ro.
Din sumar:
Se deschide agenda cu o selecție de titluri din literatura contemporană ucraineană, selectate de Iuliana Dumitru, în timp ce rublica City Plus vorbește despre arhitectura pentru refugiați, cu sisteme temporare care asigură facilități sporite în situații de urgență. Dosarul numărului #208 vorbește despre proiecte de arhitectură recentă din Ucraina. Aici sunt prezentate proiectul de refacere a străzii Yavornitsky, de VKA, restaurarea Bastionului Spassky de AER Bureau, dar și instalația Cube Pavilion de urban curators și Iegor Shtefan. Anhelina Starkova a scris un text sensibil despre puterea de reconstrucție a Ucrainei, iar Alexey Gulesha și Rina Lovko au povestit, în două interviuri exclusive, cum se desfășoară viața lor personală și profesională din perioada războiului. Yodezeen și amenajarea barului Virgin Izakaya ne oferă o idee despre Kyiv și scena lui socială, iar, prin contrast, observăm într-un articol dedicat fotojurnalismului, dezastrele războiului. Rubrica de design aduce în atenție două personalități ucrainene, Nikita Bukoros și Max Voytenko.
Revista Igloo dedică următorul număr igloo #208 (iunie-iulie) designului și arhitecturii contemporane din Ucraina, și, mai ales, speranței. Speranței într-un apropiat viitor al reconstrucției și al creației sub semnul păcii. Un număr special care documentează discursul comunității creative ucrainene prin proiecte recente de arhitectură, design interior, design de obiect sau industrial. Un număr special care are nevoie de o copertă la fel de specială în conturarea căreia Igloo își dorește să implice comunitatea prietenilor lor creativi.
Lansează, așadar, un concurs de grafică/ilustrație pentru coperta următorului igloo.
Temă:
Un concept grafic sau o ilustrație care să exprime vizual acel pas înainte al Ucrainei și al lumii pe care îl așteptăm toți sub semnul reconstrucției, păcii, speranței, luminii.
Propunerea trebuie să aibă în vedere atât tema de concurs, cât și profilul revistei igloo.
Termen-limită: 22 mai
Detalii tehnice:
Format: 230 mm x 310 mm; jpg sau png, 72 dpi, CMYK.
Lucrarea se poate inspira din template-ul de copertă igloo (download), cu precizarea că logo-ul igloo nu poate suferi nicio modificare, cu excepția culorii.
Cui se adresează:
arhitecților, designerilor, graficienilor, ilustratorilor, artiștilor vizuali, pasionaților de desen & ilustrație, studenților etc.
Pentru înscrieri vă rugăm să folosiți formularul din linkul de mai jos:
Propunerile vor fi jurizate de redacția igloo, iar lucrarea câștigătoare va fi anunțată în săptămâna 23-27 mai.
Propunerea câștigătoare va apărea pe coperta #igloo208 (iunie-iulie 2022) și va fi răsplătită cu un abonament igloo pe un an. Cele mai interesante lucrări înscrise în concurs vor fi publicate pe igloo.ro.
Încasările obținute prin vânzarea directă a numărului #igloo208 vor fi integral donate inițiativelor de sprijinire a comunităților afectate de războiul din Ucraina.
Fundația Globalworth și Asociația Igloo – Habitat și Arhitectură anunță proiectele câștigătoare din cadrul competiției internaționale 2031 NOW_our cities in 10 years dedicate studenților în arhitectură, urbanism și design din Polonia și România și lansate în noiembrie 2021.
Tema de concurs a constat în imaginarea și elaborarea unei viziuni urbane coerente și sustenabile care ar putea să modeleze și să îmbunătățească orașele viitorului nostru apropiat. Participanții au avut ca reper un teren generic cu o suprafață de 20.310 mp (2.031 ha), care trebuia să conecteze, într-o articulație urbană nouă și plauzibilă, clădiri cu destinaţie mixtă, spații pentru comunitate, parcuri, infrastructură.
Înscrierile în competiție au fost evaluate de un juriu internațional, alcătuit din nume recunoscute în lumea arhitecturii (urbanişti, arhitecți și reprezentanți ai organizatorilor): Bruno Andreșoiu, Arjan Dingsté, Krzysztof Ingarden, Dimitris Pergamalis, Jakub Szczęsny şi Andrei Șerbescu.
2031 NOW_our cities in 10 years este competiția prin care continuăm să ne îndeplinim angajamentul de a construi clădiri funcționale, sustenabile și armonioase în relația cu mediul și comunitatea. Globalworth creează spații de birouri, iar prin activitatea noastră curentă ne-am dat seama de rolul tot mai important al arhitecților. Ei sunt cei care ne modelează casele, clădirile de birouri, orașele – cu alte cuvinte, locurile în care, la rândul nostru, ne modelăm viețile. Proiectele înscrise în această primă ediție a concursului ne-au stimulat imaginația, contribuind fără îndoială la conturarea viitorului arhitecturii. A fost o onoare să evaluez înscrierile alături de cei cinci jurați de prestigiu pe care am reușit să-i aducem laolaltă. Am descoperit astfel tineri arhitecți extrem de talentați, cu care sperăm să avem șansa de a lucra în viitor.
Dimitris Pergamalis
MRICS Group, Head of Workplaces, Globalworth
Experiența de jurat al concursului 2031 NOW a fost una pe care am să mi-o amintesc – nu numai prin expunerea la proiectele participante și la discuțiile suscitate în interiorul juriului, dar și datorită evenimentelor asociate, care m-au făcut să simt importanța și necesitatea unor astfel de medii de dezbatere profesională. Deși tema de concurs a fost destul de solicitantă prin amploare și dificultate, studenții participanți au reușit să ofere viziuni demne de luat în seamă. Cred că reușita unui concurs de idei nu se măsoară doar prin valoarea proiectelor câștigătoare, ci și prin bogăția și diversitatea viziunilor puse în joc. Or, aici, deși numărul proiectelor valide înscrise în concurs nu a fost foarte mare, calitatea lor a compensat lipsa cantității. Unghiurile de abordare, tematicile propuse și modurile de prezentare au dat, prin varietatea lor, substanța sperată concursului nostru. Sper ca în viitor să putem duce mai departe acest început de succes, printr-un nou concurs care să stimuleze creativitatea celor care reprezintă viitorul profesiei de arhitect și, deci, viitorul orașelor noastre.
Bruno Andreșoiu
Preşedinte al Asociaţiei Igloo – Habitat şi Arhitectură
În evaluarea înscrierilor, juriul a punctat originalitatea abordării temei de concurs, dar și acuratețea cu care au fost identificate și rezolvate anumite probleme/urgențe ale peisajului urban contemporan. Au fost apreciate, de asemenea, viziunile care au propus un limbaj articulat și receptiv la dinamismul actual și viitor al orașelor, luând în considerare aspecte precum densitatea urbană ori sustenabilitatea. Juriul a avut în vedere următoarele criterii de evaluare: imaginația, viziunea, gradul de inovare, coerența, prezentarea.
Conform regulamentului competiției și în lumina adecvării proiectelor înscrise la criteriile de evaluare anunțate, juriul a decis în unanimitate acordarea a 2 premii:
Premiul I – €5,000 + publicare
Eduard Untaru – CK0000_Carthage
(Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București)
Premiul II – €3,000 + publicare
Andrei Nițu Săraru – AN1153_A/Spire
(Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București)
1st Prize - A
1st Prize - B
2nd Prize - A
2nd Prize - B
Argumentele juriului:
„Proiectul CK0000 Carthage reflectă o abordare poetică a structurilor urbane, cu referință la o veche structură, deopotrivă nostalgică și distopică. Lucrarea propune o reinterpretare a esenței modelului urban al Romei antice ca reper pentru orașele europene ale viitorului.”
„Propunerea AN1153 A/Spire se distinge prin aderența la realitate, constituind un răspuns imediat la un context existent. Proiectul propune o viziune îndrăzneață și echilibrată în jurul unui scenariu urban multifuncțional, gândit ca „mecanism verde”, capabil să regenereze propriile resurse.”
Pentru detalii despre proiectele câștigătoare și evaluarea lor, dar și despre celelalte nouă înscrieri selectate în lista scurtă, vă invităm să accesați https://www.2031now.com/projects.
Toate cele 11 proiecte vor fi publicate anul acesta într-un catalog dedicat și expuse la High Tech Learning Center din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București.
Le mulțumim tuturor participanților la competiție, precum și partenerilor noștri instituționali, academici și media pentru sprijinul acordat.
2031 NOW_our cities in 10 years este o competiție susținută de Fundația Globalworth și organizată de Asociația Igloo – Habitat şi Arhitectură.
Parteneri instituționali: Ordinul Arhitecților din România, Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, Uniunea Arhitecților din România, SHARE architects, Registrul Urbaniştilor din România, Asociaţia Profesională a Urbaniştilor din România
Parteneri academici: Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” Iași, Facultatea de Arhitectură a Universității Politehnica Timișoara
Parteneri media: aici a stat, Architektura-murator, Arhitectura, Arhitext, de-a arhitectura, Designist, ENTR, feeder, Graphic Front, IQads, Modernism, The Institute, urbnews.pl, zeppelin
Despre Fundația Globalworth.
Fundația Globalworth a fost înființată în 2018 de Globalworth, liderul pieței de clădiri de birouri din România și Polonia, și este o entitate non-profit, fiind independentă de activitățile comerciale ale grupului. Fundația are ca misiune dezvoltarea de proiecte pe trei piloni principali: oameni, locuri și tehnologie.
Până în prezent, Fundația Globalworth și Globalworth au alocat peste 800.000 de euro pentru construcția primului laborator High Tech din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, burse de studii și documentare pentru cadre didactice, competiții internaționale și proiecte speciale pentru arhitecții din România.
Înființată în 2008, Igloo – Habitat și Arhitectură își propune să contribuie la articularea unui spațiu public coerent prin activități (proiecte editoriale și culturale, evenimente) care vizează ridicarea standardelor culturii vizuale într-o societate care încă își caută reperele în domeniul arhitecturii și politicilor urbane. Asociația a derulat până acum proiecte de succes, cu teme în domeniile arhitecturii, patrimoniului, designului și culturii urbane, adresându-se în mod constant nu doar breslei arhitecților, Mai multe informații despre activitatea editorială și culturală a asociației pe igloo.ro și pe paginile de Facebook și Instagram.
RADAR alături de UniCredit Bank continuă demersul de susținere și promovare a noilor medii digitale artistice aplicate în proiectele culturale
FAR este platforma de educație și dezvoltare a comunității de new media art, lansată în 2021 din dorința de a dezvolta scena noilor medii artistice din România și de a cartografia inițiativele și creațiile artiștilor vizuali. Misiunea pe care echipa RADAR și-o propune este aceea de a uni sectoarele educaționale, culturale și creative prin noile medii de creație.
Primul FAR talk din 2022 a avut loc pe 24 martie cu tema – New media în artele spectacolui și scenografia digitală. Invitații au dezbătut subiectele curente și au oferit o perspectivă informată asupra interacțiunii și integrării noilor medii artistice în artele spectacolului la nivel național și internațional. Au discutat despre influența mediilor și tehnologiilor emergente asupra spectacolelor și despre cum situația pandemiei a dus la o accelerare a digitalizării.
Invitații acestei ediții au fost: Adrian Damian, scenograf, creator de spații scenice și instalații multimedia, Andrei Cozlac, artist video și Lect. Univ. dr. la Universitatea Națională de Arte George Enescu, Iași, Cip Făcăeru, co-founder & lead designer Augmented Space Agency/ asistent de cercetare UNATC – CINETic, Cristina Bodnărescu, artist interdisciplinar, Theodor-Cristian Popescu, regizor, prof.univ.dr.habil. UNATC București, Vicențiu Rahău, selecționer indoor FITS & consultant artistic TNRS, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu & Teatrul Național Radu Stanca Sibiu, Alexandru Berceanu, regizor de realități mixte, UNATC București, moderatorul întâlnirii.
FAR Talks va continua cu încă 4 sesiuni în 2022 tot sub forma un spațiu virtual dedicat dezbaterilor, un loc în care este încurajat dialogul interdisciplinar cu privire la contextul și rolul new media art în cultura contemporană.
Din dorința de a sprijini dezvoltarea scenei locale de new media art, FAR alături de UniCredit Bank a lansat în perioada aprilie-mai un nou program. Este vorba de un call de proiecte adresat artiștilor emergenți, în urma căruia vor fi selectate 4 propuneri de instalații ce vor fi finanțate. Acest demers este un răspuns la carența resurselor la care artiștii pot apela pentru a se dezvolta în cadrul acestui segment. Totodată, această secțiune va crea un context favorabil ca acest tip de artă să fie descoperită de publicul larg în cadrul festivalurilor de specialitate din România.
În primul an de activitate, FAR a reușit să aducă împreună în comunitate, arhitecți, artiști vizuali, profesori, profesioniști din industria de gaming și a creat un dialog interdisciplinar între specialiști, mediul privat, instituții publice și mediul academic prin dezbaterile din cadrul FAR Talks. În 2021, pilonul educativ a fost concentrat asupra educației preuniversitare, dedicate eleviilor din clase XI-XII, prin care aceștia și-au putut dezvolta noi competențe digitale participând la 2 workshop-uri de realitate augmentată și video mapping. Interesul crescut pentru noile medii de creație a fost confirmat de înscrierea a peste 200 de elevi din 20 de regiuni din toată țara.
Rezultatele bune, feedback-ul pozitiv și un reach de peste 2.950.000 de oameni înregistrat în toate activitățile platformei, au dus la continuarea proiectului FAR cu sprijinul UniCredit Bank ce susține industriile creative și ajută comunitățile să crească.
Platforma FAR reprezintă un proiect curatoriat cu atenție la nevoile industriei locale, care depinde de susținerea și de formarea unei comunități strânse de artiști pentru promovarea inovației și consolidarea creativității emergente. FAR este un proiect dezvoltat de RADAR și construiește o platformă concepută pentru comunitatea de artiști new media art și susținută din inițiativa #OurCommunities realizată de UniCredit Bank.
FAR este posibil cu ajutorul partenerilor care investesc în artiștii de mâine: UniCredit Bank, Institutul Francez din România, Augmented Space Agency, Paketa 12, UNATC_CINETIc – Centrul Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovativ Creative, DIA – Digital Interactive Arts din cadrul Universității Babeș Bolyai, UEFISCDI – Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării Fundația C.A.E.S.A.R. (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români), Edison – Cluburi de antreprenoriat si tehnologie, Goethe-Institut București, Centrul pentru Tineret, Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Anim’est, Festivalul SUPER, Proedus, Asociația 11even, Creatori de viitor, Ubisoft, AMC, ARDEN, PostModernism Museum, LEADERS România,#TeacherME, IQads, The Institute, Feeder.ro, Radio Guerrilla, Decât o Revistă, Agerpres.
Despre FAR
FAR – Future Artistic Requirements este o platformă multidisciplinară, care are ca scop să inițieze o comunitate new media, să creeze un dialog între actorii cheie și să educe viitoarele generații care vor să facă parte din această industrie. Misiunea proiectului este să susțină noile generații ce vor extinde scena de new media art din România, dar și pe cele actuale, pentru ca aceștia să aibă susținerea necesară, tool-urile de care au nevoie și un mediu creativ și inovator.
Proiectul FAR are la bază 4 piloni: Talks, Community, Workshop-uri și Biblioteca de resurse care împreună formează o resursă de dezvoltare pentru noi competențe în artă digitală și noile medii. FAR este un spațiu de învățare, colaborare și experimentare pentru comunitatea de new media art.
Despre UniCredit Bank
UniCredit Bank este parte a UniCredit, bancă comercială paneuropeană, cu un sistem integrat de servicii de banking Corporate şi de Investiţii, care oferă o rețea unică vest, central şi est europeană bazei sale de clienți. Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management şi UniCredit Services.
Încep preselecțiile pentru bursele SoNoRo Interferenţe, programul educativ al Festivalului Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo. Tinerii muzicieni au fost invitați să se înscrie până la data de 10 februarie 2022, instrumentele pentru care se acordă burse fiind vioara, viola, violoncelul și pianul. Pentru al doilea an consecutiv se acordă burse și pentru canto, muzica de cameră cu voce fiind considerată excepțională în repertoriul muzical clasic.
Ediția a XVI-a se bucură în continuare de sprijinul sponsorului principal UniCredit Bank.
Tinerii instrumentiști care doreau să aplice pentru burse au fost invitați să completeze formularul de înscriere de pe site și să trimită înregistrarea a două piese, iar pentru canto este necesară înregistrarea a două piese (o arie și un lied) în două limbi diferite. Înregistrările trebuie trimise pe adresa de e-mail mariaclara@sonoro.ro până la data de 10 februarie 2022.
Programul SoNoRo Interferențe, susținut de UniCredit Bank, se adresează muzicienilor români, cu vârste cuprinse între 14 şi 30 de ani, și a fost inițiat cu scopul de a crea pe termen lung o elită muzicală, continuând demersul Festivalului SoNoRo de a include România în circuitul de vârf al vieții muzicale europene. Timp de 15 ani au fost acordate peste 400 de burse, Festivalul SoNoRo și partenerii săi onorând astfel educația și importanța pe care aceasta o are pentru performanța individuală a muzicienilor.
Iată că am ajuns la ediția cu numărul 16! Privind în urmă, am creat programul de burse SoNoRo Interferențe la doar un an de la existența Festivalului SoNoRo, în semn de respect pentru valoarea educației și ca o reverență pentru toată cunoașterea pe care mi-au dăruit-o profesorii mei. Un muzician este precum un sportiv de performanță, devine mai bun pe măsură ce trec anii și exersează zilnic, astfel că an de an acest program selectează tineri cu potențial, oferindu-le șansa de a studia împreună cu muzicieni experimentați. Am avut bucuria de a urmări evoluția bursierilor SoNoRo, mulți dintre ei obținând premii internaționale importante și devenind adevărați profesioniști.
Pentru al doilea an consecutiv avem și secțiunea de canto, muzica de cameră cu voce fiind foarte apreciată. De asemenea, vreau să-i mulțumesc pentru încredere sponsorului principal UniCredit Bank, aflat de cinci ani alături de noi. Sunt recunoscător că am construit o relație pe termen lung și că putem să continuăm astfel programul de burse SoNoRo Interferențe.
Abia aștept să contribuim și în acest an la evoluția tinerilor prin intermediul muzicii de cameră!
Răzvan Popovici, directorul executiv al Festivalului SoNoRo și inițiatorul programului SoNoRo Interferențe
Workshop-urile vor avea loc la Casa Artiștilor (Bușteni, România), în Palazzo Ricci (Montepulciano, Italia) și la Traunstein (Germania).
Maeștrii care îi vor îndruma pe bursieri sunt următorii: Mihaela Martin (vioară/profesor Academia de Muzică din Köln, Academia Barenboim-Said, Berlin, Germania), Răzvan Popovici (violă/Ansamblul Raro, Germania), Frans Helmerson (violoncel/profesor Academia Kronberg, Kronberg im Taunus, Germania), Valentin Răduțiu (violoncel/prim violoncelist Deutsches Symphonieorchester din Berlin, Germania), Diana Ketler (pian/profesor Academia Regală de Muzică, Marea Britanie și Haute École de Musique, Geneva, Elveția) și Pauls Putnins (cântăreț internațional de operă, Marea Britanie).
La finalul fiecărei sesiuni de lucru, tinerii muzicieni vor interpreta lucrările studiate în cadrul workshop-ului alături de profesorii lor.
Bursa de studii SoNoRo Interferențe se adresează tinerelor talente muzicale și constă în gratuitatea cursurilor cu durata de o săptămână (muzică de cameră și instrument solo: vioară, violă, violoncel și pian; canto), cazarea și mesele pe durata programului. Mai multe detalii pe https://interferente.sonoro.ro/.
SoNoRo Interferențe este susținut de UniCredit Bank
Partener principal: Institutul Cultural Român
Parteneri: Casa Artiștilor din Bușteni, Palazzo Ricci, Festivalul Chiemgauer Musikfruhling, Ensemble Raro
Parteneri media: RFI Romania, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Harper’s Bazaar Romania, Igloo, Psychologies, Zeppelin, Designist.ro, Capital, EVZ.ro, Zile și nopți, The Institute, Ziarul Metropolis, LiterNet.ro, TIMPUL, Promenada-culturala.ro, IQads.ro, Flawless.ro, Aiciastat.ro
SoNoRo Interferenţe, programul educativ al Festivalului Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo, a luat naştere în România în anul 2007 şi de atunci s-a extins şi în alte ţări europene, precum Italia (Arezzo şi Montepulciano), Ucraina (Kiev), Germania (Bad Endorf, Neuwied și Traunstein) și Belgia (Conservatorul Regal din Antwerpen). Printre locurile în care s-au desfășurat workshop-urile SoNoRo Interferențe, de-a lungul timpului, se numără: Portul Cultural Cetate, reședința Băncii Naționale de la Păltiniș și Palatul Cantacuzino din Bușteni, în România, iar din afara țării, la Montepulciano, în Italia, și la Traunstein, în Germania.
Mulţi dintre câștigătorii burselor au obținut rezultate remarcabile şi studiază, în prezent, la instituţii prestigioase de muzică din Londra, Berlin, Viena, Zurich, Hamburg şi Bucureşti. Câțiva dintre bursieri au participat la concursuri importante din întreaga lume și s-au clasat pe locuri fruntașe, două exemple în acest sens fiind reușitele lui Andrei Ioniță, care a câştigat premiul I la secţiunea Violoncel a Concursului „P.I.Ceaikovski” din Moscova (2015), și a lui Valentin Șerban, câștigător al marelui premiu al secțiunii de vioară la Concursul Internațional George Enescu (2021).
#ceautoaremaicitim – Proiectul dedicat culturii scrise a ajuns la final, reușind să promoveze unui public de peste 500 000 persoane, cele 10 autoare și cele 10 ilustratoare care au îmbinat lumea literaturii cu cea a artelor vizuale.
București – 31 ianuarie 2022 – Timp de 15 zile campania #ceautoaremaicitim, desfășurată între 15-30 ianuarie, a reușit să aducă împreună 20 de artiste și să promoveze creativitatea femeilor, totalizând o donație de 130 de cărți scrise de autoare române.
Această inițiativă realizată cu ocazia Zilei Naționale a Culturii a avut ca scop principal promovarea lecturii și artelor vizuale realizate de femei, dar și largirea fondului bibilotecilor din zone defavorizate cu cărți scrise de autoare române contemporane.
Publicul a descoperit ilustrațiile celor 10 artiste implicate în proiect (Loreta Isac, Wanda Hutira, Bianca Jelezniac, Irina Maria Iliescu, Andreea Dumuță, Irina Perju, Cristina Frei, Alina Marinescu, Elena Manea, Gabriela Nicolae) ce au fost acompaniate de 10 citate din opere scrise de autoarele: Cosmina Moroșan, Olga Ștefan, Doina Ioanid, Tatiana Țîbuleac, Cristina Ispas, Lavinia Braniște, Jesica Baciu, Gabriela Eftimie, Valentina Șcerbani, Elena Boldor, textele fiind curatoriate de echipa Premiile Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei.
Pentru fiecare ilustrație prezentată pe canalele de social media @onenightgallery, publicul a înscris citate care au fost transformate în donații de carte. Astfel, alături de partenerii proiectului, One Night Gallery a îmbogățit colecțiile a 12 biblioteci publice din mediul rural, cu ajutorul parteneriatul cu Asociația Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală, proiectul România EduCaB.
Proiectul s-a încheiat cu o lucrare colaborativă, un video-poem creat de Alina Anca, co-fondatoare a studioului Aural Eye – ce îmbină arta video și noile medii de creație pornind de la textele citite de autoare ca un generator auditiv peste care elementele din ilustrații apar disociate și re-compuse.
Acesta poate fi vizionat pe pagina youtube a One Night Gallery:
Proiectul a fost susținut și de parteneriatul cu librăriile Cărturești prin raftul #ceautoaremaicitim special creat pentru acesta, disponibil la nivel național pe carturesti.ro:
#ceautoaremaicitim reprezintă un demers creat pentru celebrarea culturii și a rolului pe care femeile îl au în crearea și promovarea ideilor sub forma artei și pentru extinderea accesului la literatură.
Parteneri: Asociația Antifragil, Asociația Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală- România EduCaB, Cărturești
Parteneri media: Radio Guerrilla, IQads, Elle, Libertatea, Decât o Revistă, Urban.ro, Curatorialist, Aici a Stat, Agerpres, The Institute, Feeder.ro, Igloo
Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii.
Despre One Night Gallery
One Night Gallery este prima galerie de new media art din România care îmbină arta și tehnologia într-un nou concept de expoziție ad-hoc și susține tinerii artiști români. One Night Gallery este o punte între artist și public, care îi provoacă pe artiști să folosească noi instrumente de storytelling digital și să creeze proiecte care integrează realitatea virtuală, realitatea augmentată, video mapping, inteligență artificială, animație, sound design și instalații interactive.
Despre Premiile Sofia Nădejde
Premiile Sofia Nădejde, parte din proiectul Zilele Sofia Nădejde al Asociației Antifragil, au fost inițiate în 2018 de un grup de artiste și scriitoare contemporane din dorința de a face vizibilă literatura scrisă de femeile din România. Ca rezultate concrete, autoarele cărților care au fost nominalizate de-a lungul celor patru ediții la Premiile Sofia Nădejde au participat la pitch-uri cu reprezentanți ai industriei cinematografice, au fost invitate la diverse întâlniri și lecturi publice sau în proiecte artistice transdisciplinare.
Despre România EduCaB – Asociația Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală
România EduCaB este o platformă națională, interinstituțională, interdisciplinară lansată în 2015, cu scopul de a crește capacitatea bibliotecilor publice de a răspunde nevoilor locale, catalizând resurse educaționale pentru activarea unor mecanisme de dezvoltare durabile în comunități.
Despre Cărturești
Cărturești este prima librărie-concept din România, deschisă la finalul lui 2000 și dedicată unei noi experienţe de cumpărare și promovare a cărţii şi a produselor culturale. Devenit cel mai important lanț de librării de pe piața din România, Cărturești are în prezent 40 de spații care redefinesc ideea de librărie. Printre librăriile flagship ale brandului se numără Cărturești Carusel, inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume sau Cărturești Verona, cel mai mare spațiu dedicat lecturii și ofertei de carte din București.
Rezultatele jurizării concursui de artă vizuală #FRESH
În septembrie 2021 ELITE ART GALLERY a lansat cea de-a cincea ediție a concursului de artă vizuală #FRESH, eveniment artistic care a crescut, s-a dezvoltat și a adus la fiecare ediție mai mulți aplicanți. În 2021, ELITE ART GALLERY a eliminat limita superioară de vârstă, permițând înscrierea tuturor celor interesați cu vârsta mai mare de 18 ani. Concursul #FRESH nu impune direcții tematice, artiștii fiind liberi să se înscrie în concurs cu lucrările personale reprezentative. #FRESH se adresează artiștilor vizuali care se exprimă cu precădere în pictură si grafică (incluzând tehnicile mixte, acuarela, tehnici multiplicabile, etc.), cu scopul de a le crește vizibilitatea pe piața de artă și de a le oferi oportunități noi de dezvoltare în carieră.
Juriul din acest an, format din masteranzii și doctoranzii Centrului de Excelență în Studiul Imaginii – CESI al Universității din București, coordonați de Ana Negoiță (lector-asociat CESI & curator) au deliberat selecția câștigătorilor pe baza criteriilor de selecție specifice. Artiștii care vor beneficia de o expoziție pe simezele galeriei ELITE ART GALLERY în 2022 sunt:
Alexandru Manea
Iuliana Ioniță
Ștefan Doru Moscu
Teodor Ștefan
Componenta de jurizare a Concursului de Artă Vizuală FRESH, ediția 2022 este organizată de Elite Art Gallery în parteneriat cu Primăria Municipiului București prin ARCUB.
Elite Art Gallery are drept scop promovarea artiștilor plastici contemporani, prin organizarea unor ample proiecte culturale care expun publicului noi forme de exprimare artistică, abordări inovatoare ale artei moderne precum și ale unor valori deja consacrate. Asociația implementează proiecte în domeniul artelor vizuale, muzicii, dar și proiecte educaționale.
