Bine ați venit pe proprietatea lui Ignác Sándor Kimmel! Casa Kimmel a fost ridicată de Ignác Sándor Kimmel, proprietarul unei fabrici de alcool renumită pentru un coniac faimos în toată Viena. Familia Kimmel a deţinut de-a lungul timpului mai multe proprietăţi în Timișoara, în cartierele Cetate, Elisabetin și Fabric (un teren uriaș pe care au plantat copaci, unde astăzi se află Parcul Zurich). Primul membru al familiei Kimmel în Timișoara apare menționat în 1784 ca învăţător la Şcoala „Poporală” din cartierul Fabric.
Se spune că această construcție elegantă a fost ridicată pentru iubita lui Ignác Sándor Kimmel între 1911-1914 după planurile arh. Josef Kremmer senior și arh. Josef Kremmer junior. Vila are peste 1000 mp și era cândva înconjurată de un parc care ajungea până la râul Bega. Stilul arhitectural este tipic anilor 1900 cu elemente din arhitectura clasicistă franceză. Iubita lui Kimmel era o actriţă din Budapesta, care (legenda spune) din păcate nu a apucat să vadă această bijuterie, fiind ucisă înainte de vreme. În anii 1930, după moartea proprietarului, soţia acestuia a vândut casa familiei Lang, care a emigrat în Franța după naționalizare. Altă teorie spune că familia Kimmel a vândut casa la relativ scurt timp după ce a fst construită, fiind prea mare și greu de întreținut.
În orice caz, știm sigur că parcul a suferit modificări după al Doilea Război Mondial prin construire Vilei Internațional chiar pe domeniul parcului. Între 1969-1977 Vila Kimmel a găzduit secția de artă a Muzeului Banatului. La comanda partidului comunist întreg patrimoniul a fost mutat la Bastion, iar vila Kimmel a fost transformată în casă de oaspeţi pentru familia Ceauşescu. Aceştia însă nu au stat niciodată aici, preferând vila Internaţional, dar unii spun că ar fi folosit-o pentru întâlniri politice cu Tito, preşedintele Iugoslaviei.
Din 1992 în prezent vila este închiriată Institutului Francez. În 2007, moştenitorul a reintrat în drepturi asupra imobilului.
Instrucțiuni
Vă invit să descoperiți delicii arhitecturale ascunse pe fațada acestei clădiri superbe și în interiorul ei. Aveți 30 de minute pentru explorare. Urmăriți indiciile: unele au un singur răspuns corect, altele au mai multe răspunsuri, dar este suficient să găsiți unul. Când găsiți un obiectiv faceți-i o fotografie. La final îmi veți arăta fotografiile obiectivelor descoperite menționând cărui indiciu corespund și vom povesti despre ornamente arhitecturale, cum recunoaștem o clădire valoroasă și cum ne uităm la ea, dincolo de tencuiala ei care poate fi scorojită, dincolo de semnele pe care timpul le lasă.
Indicii
1. Suntem doi amorași pe fațada principală (da, fațada de la stradă este cea principală, deși asta nu înseamnă că ea este și cea mai spectaculoasă)! Ne-ai descoperit?
2. Fierul forjat spune poezii și are un anume leit-motiv. Cu cât era mai delicat forjat fierul, cu atât conferea clădirilor pe care se afla prestanță și eleganță. Iar unii proprietari își așterneau și inițialele în fier forjat, ca o monogramă. Găsește leit-motivul dintre feroneria prezentă la ferestrele nivelurilor inferioare și feroneria ușii (hint: motivele geometrice comune).
3. Frunza de acant este vedeta stilului eclectic beaux-arts, de inspirație franceză. Suntem multe pe aici, ne-ai descoperit?
4. Sunt o fereastră rotundă, oculus mă numesc. Am o vârstă venerabilă, era nevoie de mine să luminez hall-urile și încăperile unde lumina pătrundea greu, mai ales în perioada în care lumânările de seu sau de ceară nu erau accesibile. Forma mea și ancadramentele bogat ornamentate, cu ornamente florale și frunze de acant, definesc stilul eclectic beaux-arts (de inspirație franceză). Dar am și rude mai tinere, tipice stilului Art Deco, stil inspirat din vapoarele streamline care străbăteau Atlanticul. Pee le le găsești alături de luminatoare de scară geometrice și speciale. Art Deco este stilul arhitectural cel mai în vogă începând cu anii 1920, stilul care a contopit tendințele momentului, inovațiile tehnice și practicile societății în plină evoluție, cu ecouri ale evenimentelor culturale sau mondene și la moda vremii: cubismul, jazz-ul, cinematograful, expresionismul, constructivismul și Școala Bauhaus. Treptat, apetența pentru Art Deco a cucerit lumea întreagă în construcții, artele spectacolului, în publicitate, la nivelul tiparului și designului industrial, devenind imaginea unui stil de viață modern, pentru care automobilul, music-hallul și moda pret-à-porter au devenit repere curente.
5. Strugurii au fost dintotdeuna prezenți încă din mitologia greacă în cornul abundenței. Reprezentările “mai noi” introduc strugurii pe fațadele clădirilor, în basoreliefuri, pe frontoane, pe sobe. Tu ce fel de strugure ai găsit?
6. Urnele decorative conferă monumentalitate clădirii de care o ornează. Câte urne decorative ai descoperit? Hint: uite-te și în sus, și în jos, la nivelul ochilor.
7. Sunt o marchiză elegantă. Nu, nu am rang nobiliar, dar am o dantelă splendidă de fier forjat și te invit delicat să intri înăuntrul casei Kimmel. M-ai depistat?
8. Găsește cucuveaua! Nu, nu sunt o pasăre, sunt o decorațiune de acoperiș ce simbolizează puterea, mă găsești adesea pe (sau lângă) cupola rotunda, pe acoperișul clădirilor ante- și interbelice multi-etaj. Mă vezi mai ales dacă tabla acoperișului sclipește în soare cu solzi de pește sau în formă de romb. Oricine îşi construia o casă, fie ea şi mai modestă, dorea să o împodobească. Între decoraţiunile exterioare, cele de acoperiş intrau într-o clasă specială, de multe ori fiind şi cele care aveau vizibilitate mai mare. Acestea au fost folosite încă din antichitate şi au avut un dublu rol. Pe de o parte pentru a aduce noroc și prosperitate căminului, pe de altă parte pentru a-l feri de fenomenele meteo extreme (fulgere) și de alte nenorociri. Cocoșul din lut sau din metal era utilizat ca talisman pentru noroc și protector al casei, având rolul de a feri construcția de foc. De asemenea, în vechime, era considerat un simbol al fertilității. În unele regiuni, nu se permitea montarea acestuia pe acoperiș până nu se năștea primul fiu. Pe acoperişurile clădirilor mai somptuoase, mai ales în cazul în care acestea prezentau cupole sau turnuri, decoraţiile pe acoperiş simbolizau puterea.
9. Suntem coloane interesante și străjuim uneori intrarea sau fațadele construcțiilor pe care le veghem. Avem diverse modele: avem modele neoclasice cu capiteluri florale, avem modele neoromânești inspirate de la Mânăstirea Hurezi, modele Art Deco geometrice stilizate. Coloanele sunt “împrumutate” de la templele grecești, și au diferite tipuri de capiteluri: ionice, dorice sau corintice. Aici ce fel de capiteluri ai descoperit?
10. Ce simbol ai descoperit pe havuzul din salonul Casei Kimmel?
Explorare plăcută!
Proiectul “One man’s trash is another man’s treasure” face parte din programul cultural național “Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Grow Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin buget de la Ministerul Culturii.
Adresa: Bd. Constantin Diaconovici Loga nr. 46
Surse:
– https://spotlight-timisoara.eu/pf/vila-kimmel-institutul-francez-timisoara/
– https://merg.in/timisoara/de-vizitat/monumente/vila-kimmel-2883.html
– Mihai Opriș, Mihai Botescu – Arhitectura istorică din Timișoara, Editura Tempus, Timișoara, 2014
