Cutremurele sunt unul dintre principalele motive de temere pentru bucureșteni. Un studiu recent realizat de Fundația Comunitară București, prin programul Bucureștiul Pregătit, arată că 82% dintre locuitorii Capitalei consideră că Bucureștiul nu este pregătit pentru un cutremur major. În plus, aproape jumătate dintre respondenți (45%) nu au luat încă măsuri de protecție, deși recunosc că ar trebui. În prezent, doar 23% dintre bucureșteni s-au informat prin cursuri sau ghiduri și doar 15% și-au făcut un plan de acțiune în caz de cutremur. Cercetarea scoate la iveală o criză de încredere, lipsa unei culturi a pregătirii și semnalează nevoia urgentă de acțiune. 

La 48 de ani după cutremurul devastator din 1977, teama de cutremure rămâne foarte ridicată. 59% dintre bucureșteni consideră cutremurele ca fiind un pericol major, plasându-le pe locul doi printre motivele de îngrijorare, după problemele de sănătate personală (70%), iar 57% se simt vulnerabili în fața unui cutremur major. Teama de cutremur este resimțită mai mult în rândul femeilor (62%) comparativ cu bărbații (51%), iar cele mai mari procente de neliniște sunt întâlnite în rândul bucureștenilor cu vârste cuprinse între 35 și 64 de ani. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se arată mai optimiști, 39% dintre respondenți afirmând că orașul este într-un stadiu „așa și așa” de pregătire. Acest contrast între generații subliniază o diferență în modul de percepție a riscurilor și a responsabilității de pregătire.  

„Bucureștiul se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre și este unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, după cum arată datele Băncii Mondiale. Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi. 48 de ani de ani mai târziu, un cutremur similar ar avea probabil efecte și mai devastatoare. În fața unui astfel de pericol iminent, pregătirea nu mai este o opțiune, ci o necesitate urgentă”, spune Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București. 

În cazul unui cutremur major, principalele temeri ale bucureștenilor țin de pierderea unor persoane apropiate (83%), prăbușirea clădirilor (75%), posibilitatea să-și piardă viața sau să fie răniți (67%) sau pierderea locuinței (59%). Unele temeri sunt resimțite semnificativ mai mult în rândul femeilor: dezechilibre economice și sociale (37% vs. 24% bărbați), lipsa informării privind adăposturile (35% vs. 18%) sau pierderea de bunuri personale (32% vs. 22%), mai arată cercetarea inițiată de Fundația Comunitară București. Studiul cantitativ a fost desfășurat online în februarie 2025, în colaborare cu iZi data, pe un eșantion reprezentativ la nivelul Bucureștiului de 500 de respondenți.  

Când vine vorba de responsabilitatea pentru măsurile de pregătire în caz de cutremur, 91% dintre respondenți consideră Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) ca principal responsabil, urmat de Primărie și autorități locale, menționate de 1 din 2 respondenți, apoi propria persoană, pentru 45% dintre respondenți. În ceea ce privește încrederea bucureștenilor în măsurile de pregătire pentru un cutremur, 6 din 10 persoane preferă să se bazeze pe propria lor capacitate. 40% au încredere în autoritățile competente (DSU/ISU), un procent similar se sprijină pe familie și apropiați, iar doar 14% au încredere în Primărie și autoritățile locale. 

Deși 49% dintre bucureșteni se simt informați cu privire la ce trebuie să facă în caz de cutremur, 43% dintre bucureșteni nu au luat încă măsuri de precauție sau de informare. În același timp, aproximativ 33% dintre bucureșteni nu au discutat deloc în familie despre măsurile de urgență, iar 31% spun că ar ști doar instinctiv ce trebuie să facă în caz de cutremur, fără a avea un plan clar stabilit. Numai 2% dintre respondenți bifează toate măsurile de precauție recomandate în caz de cutremur. Luate separat, cele mai des menționate măsuri sunt stabilirea unui loc sigur în casă (22%), închiderea gazului și electricității (20%) și un plan de comunicare în caz de urgență (18%). Datele sugerează o nevoie acută de educație și conștientizare cu privire la măsurile de prevenție.  

 Tinerii de 18-24 ani, mai preocupați de educația pentru prevenirea cutremurelor 

 Tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani sunt cei care menționează cel mai des educația din școală ca principală responsabilitate pentru măsurile de pregătire în caz de cutremur (61%). Aceștia își exprimă dorința ca educația privind cutremurele să fie o prioritate în școli, indicând o sensibilizare crescută a acestei generații față de riscurile naturale și importanța educației pentru protecție. 

 În același timp, în ceea ce privește pregătirea școlilor și a instituțiilor de învățământ, cercetarea arată că părinții au o încredere relativ scăzută în rezistența clădirilor școlare în fața unui cutremur. Doar 43% dintre părinți au încredere că edificiile în care învață copiii lor sunt pregătite să reziste unui seism major. În ceea ce privește pregătirea cadrelor didactice, doar 33% dintre părinți au încredere că acestea ar ști cum să gestioneze o situație de urgență în caz de cutremur.  

O mare parte dintre bucureșteni iau în considerare să se mute într-o locuință mai sigură 

Dacă ar ști că locuința lor ar avea risc seismic ridicat, cei mai mulți bucureșteni (41%, dintre care 48% bărbați) se gândesc că o soluție ar putea fi să se mute într-o locuință mai sigură, în timp ce 27% ar căuta informații despre consolidarea locuinței existente, iar 12% ar aștepta sprijinul autorităților pentru lucrări de consolidare. În același timp, jumătate dintre respondenți consideră că locuința actuală este sigură, în timp ce aproape o treime (29%) nu au verificat niciodată siguranța locuinței lor și doar 13% cunosc categoria de risc seismic a locuinței.  

„Doar prin colaborare, informare și schimbări sistemice putem să dezvoltăm împreună soluții aplicabile și să creăm o rețea pentru un oraș care nu așteaptă dezastrul, ci îl anticipează, se pregătește pentru el și are capacitatea să-l gestioneze corect. În această zi în care comemorăm cutremurul devastator din 1977, lansăm o campanie de conștientizare prin această cercetare și printr-un program de burse de jurnalism – Bucureștiul Pregătit Superscrieri -, pentru investigarea în profunzime a vulnerabilităților orașului și a acțiunilor pe care autoritățile și societatea civilă trebuie să le ia pentru a crește pregătirea infrastructurii și oamenilor”, spune Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București. 

În cadrul programului, susținut de Lidl România, Fundația Comunitară București va continua colaborarea cu factorii de decizie și responsabilii direcți pentru ca Bucureștiul Pregătit să dezvolte rețeaua de expertiză, resurse și suport care ajută comunitatea bucureșteană să înțeleagă riscurile seismice și să acționeze responsabil și coordonat pentru reducerea lor. De la lansare, programul Bucureștiul Pregătit a oferit soluții aplicabile și acțiuni coordonate care au ajuns la 26.983 de elevi și profesori, de la grădiniță, școală primară, până la gimnaziu. În plus, au fost oferite cursuri de prim ajutor pentru 3.189 de persoane, 17 câini de căutare-salvare sub dărâmături au fost instruiți, iar campaniile de informare și conștientizare organizate de parteneri și de fundație, online și prin evenimente, au avut o audiență de peste 2.000.000 de persoane. Prin programul Bucureștiul Pregătit au fost acordate finanțări de peste 1,98 milioane de lei și au fost susținute 18 proiecte implementate de către ONG-uri. 

3 burse de jurnalism – Bucureștiul Pregătit Superscrieri – în valoare de 20.000 de lei 

Programul Bucureștiul Pregătit a fost conceput ca urmare a unei investigații ample care a scos în evidență riscurile seismice ale Capitalei, „Cutremur în orașul vulnerabil”, publicată în 2017 în DoR de Georgiana Ilie. Deși s-au făcut progrese, Bucureștiul rămâne capitala europeană cu cel mai mare risc seismic și nu se discută suficient despre pregătirea pentru un cutremur major. 

Fundația Comunitară București, cu sprijinul Lidl România, lansează Bursele Bucureștiul Pregătit Superscrieri, prin care susține jurnalismul de investigație, oferind 3 burse de câte 20,000 lei, pentru realizarea unor materiale care să documenteze vulnerabilitățile orașului, blocajele instituționale și soluțiile pentru reducerea riscurilor seismice. Juriul de evaluare este format din jurnaliștii Georgiana Ilie, Emilia Șercan și Cristian Leonte. În plus, Emilia Șercan, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de investigație, va oferi sprijin editorial și mentorat. Jurnaliștii care vor să se înscrie în program pot face acest lucru în perioada 4 martie – 14 aprilie, individual sau în echipă. 

Bucureștiul Pregătit, programul pentru cutremur și alte dezastre majore 

Lansat acum șase ani de Fundația Comunitară București, Bucureștiul Pregătit își propune să pregătească bucureștenii pentru următorul cutremur major. Programul adună resurse private și susține proiecte care cresc gradul de informare și educare a populației, pentru ca oamenii să știe care sunt comportamentele corecte înainte, în timpul și după cutremur, cât și pentru crearea unui sistem de suport după producerea dezastrului. Pentru mai multe detalii, vizitați www.bucurestiulpregatit.ro. 

Fundația Comunitară București  

Fundația Comunitară București pune împreună donatori, ONG-uri sau grupuri de inițiativă pentru a dezvolta comunități în care să ne simțim ca acasă. Construiește mecanisme de donație, fonduri de finanțare sau incubatoare de idei pentru oraș. În cei 13 ani de activitate, fundația a finanțat 875 de proiecte și burse, cu o valoare totală de peste 28 milioane de lei. Pentru mai multe informații, vizitați  www.fundatiacomunitarabucuresti.ro.  

Casa a fost martoră a evoluției orașului premodern către contemporaneitate și reprezintă o investiție deosebită. Fațadele casei în culoarea Terra Sigillata, de inspirație pompeiană,prezintă diverse motive antichizante: muze, zeități, amorași. Pe fațada dinspre stradă, monograma „WA” ne indică inițialele proprietarului cu veleități de aristocrație, iar pe frontonul triunghiular al fațadei dinspre curte, pe unde se asigura accesul în partea de reprezentare a casei, se află un medalion sculptat încadrat de doi amorași sub care stă scris cu majuscule numele: „Aurel”. Putem presupune că medalionul îl înfățișează chiar pe proprietar. În plus, fațada este dominată de un mascaron cu chip de zeu, posibil Neptun, și de două figuri feminine înaripate ce reprezintă zeițele Victoriei. Decorațiunile vegetale cu lauri și ghirlandele simbolizează cornul abundenței, iar fereastra amplă de la intrarea principală asigură luminozitatea întregului spațiu. Aurel Velleanu a fost fiul Alexandrinei Veleanu și al lui Ștefan Velleanu (1840-1886), profesor la Facultatea de Medicină din București și provenea dintr-o familie numeroasă de intelectuali.

Aflată pe Calea Călărași, la câteva minute de Piața Unirii și centrul vechi al capitalei, vila a fost ridicată în 1877 pentru Aurel Velleanu, după planurile unuia dintre arhitecții renumiți ai vremii, Paul Petricu (1846-1911). Paul Petricu a studiat la Școala de Belle-Arte din București și apoi a lucrat sub conducerea arhitecților profesori Alexandru Orăscu și Carol Benisch. A primit numeroase medalii, decorații și premii, inclusiv pentru proiectele Palatelor administrative din Craiova, Bacău și Galați. A fost şef al serviciului Clădirilor municipale, fiind numit de primarul Pake Protopopescu. A întocmit 20 de proiecte mari pentru Primărie și pentru particulari: Palatul Regiei Monopolurilor Statului, spitalul Caritas, Școala de Comerț Kretzulescu, școala normală primară a Societății pentru învățătura poporului român, bisericile Dobroteasa, Catedrala din Turnu-Măgurele, capela Cimitirului Bellu și altele.