• Acasă
  • Despre
    • Obiectiv, misiune, viziune
    • Valori
    • Despre echipă
    • Recomandări
    • Apariții în presă
    • Premii
  • Festivalul AICI A STAT
    • Festivalul AICI A STAT – EDIȚIA CELLA DELAVRANCEA​
      • Opera de artă, cea mai înălțătoare mărturie a vieții. Colocviu și vernisaj
      • În voiaj cu Cella Delavrancea. Recital de pian și lectură
      • Tur ghidat de urmele Cellei Delavrancea prin București. Pornire de la Muzeul Național al Literaturii Române
      • Sub vraja Cellei. Alexandra Silocea – pian și Johannes Fleischmann – vioară
      • Ecouri pentru Cella. Serată muzicală Cantus Mundi
      • Universul artistic al Cellei. Serată culturală cu cvartetul #Aiciastat de Ziua Patrimoniului Imaterial
      • Tur ghidat de urmele Cellei Delavrancea prin București. Pornire de la Palatul Suțu
    • Ediția Silvia Șerbescu
      • Festivalul Silvia Șerbescu – o celebrare a excelenței muzicale și a memoriei culturale românești
      • Programul Festivalului Silvia Șerbescu
      • Despre Silvia Șerbescu
  • Istorisiri
  • Dialoguri
  • Evenimente
  • Contemporane
  • Susține-ne!
  • Contact
AICI A STATAICI A STAT
  • Acasă
  • Despre
    • Obiectiv, misiune, viziune
    • Valori
    • Despre echipă
    • Recomandări
    • Apariții în presă
    • Premii
  • Festivalul AICI A STAT
    • Festivalul AICI A STAT – EDIȚIA CELLA DELAVRANCEA​
      • Opera de artă, cea mai înălțătoare mărturie a vieții. Colocviu și vernisaj
      • În voiaj cu Cella Delavrancea. Recital de pian și lectură
      • Tur ghidat de urmele Cellei Delavrancea prin București. Pornire de la Muzeul Național al Literaturii Române
      • Sub vraja Cellei. Alexandra Silocea – pian și Johannes Fleischmann – vioară
      • Ecouri pentru Cella. Serată muzicală Cantus Mundi
      • Universul artistic al Cellei. Serată culturală cu cvartetul #Aiciastat de Ziua Patrimoniului Imaterial
      • Tur ghidat de urmele Cellei Delavrancea prin București. Pornire de la Palatul Suțu
    • Ediția Silvia Șerbescu
      • Festivalul Silvia Șerbescu – o celebrare a excelenței muzicale și a memoriei culturale românești
      • Programul Festivalului Silvia Șerbescu
      • Despre Silvia Șerbescu
  • Istorisiri
  • Dialoguri
  • Evenimente
  • Contemporane
  • Susține-ne!
  • Contact

Dialoguri

Dialoguri culturale care amplifică valoarea patrimoniului construit prin povestea pe care o transmit mai departe. Avem nevoie de trubaduri contemporani, pentru a contura conștiința colectivă despre patrimoniu, fie el material sau imaterial, construit sau arheologic. Așa că stăm de vorbă cu istorici de artă, cu restauratori, cu arhitecți, cu ghizi profesioniști, cu oameni pasionați de clădiri și de poveștile lor. 

#Aiciastat, un hashtag de patrimoniu

Ce o leagă pe artista Ioana Nicoară de studioul Reniform și de festivalul XR Month

Interviu cu Marie Jianu, creatoare de bijuterie contemporană

Interviu cu Laurențiu Cuțaru, fondatorul proiectului Țara cu Balauri

Interviu cu muzicianul Răzvan Popovici, fondatorul festivalului SoNoRo

Casa Silviei Șerbescu din Sf. Constantin, o casă cândva binecuvântată

La un ceai cu nepoata marelui lingvist Sextil Pușcariu

Amintiri din copilărie cu Jean Chrissoveloni

“Eu sunt Herculane”, interviu cu Oana Chirilă, fondatoarea Herculane Project

Atenția pentru Detalii – Interviu cu ilustratoarea Maria Poștea

Posts navigation

« Previous 1 2 3 Next »

Caută

Articole recente

  • Festivalul AICI A STAT revine între 8 și 18 octombrie cu o ediție dedicată Cellei Delavrancea 21/08/2026
  • La Dragu, patrimoniul devine punct de întâlnire pentru comunitate 15/08/2026
  • Ladaniva, Zdob și Zdub, Baba Zula, Taraf de Caliu și mulți alții vin la Balkanik Festival #13, între 28 și 30 august, în Parcul Tei din București 15/07/2026

Aiciastat pe Instagram

aiciastat

🗝️Cultură, oraș, povești
📝Despre patrimoniu
🎶@festivalul.aiciastat
📖Autor “Mahalale de patrimoniu”
🎤Moderez evenimente
📩Colab @romanianartistsagency

#Aiciastat George Georgescu pe care îl comemorăm a #Aiciastat George Georgescu pe care îl comemorăm astăzi: 62 de ani de trecerea sa în eternitate. Cella Delavrancea spunea că “G. Georgescu a dirijat cu o remarcabilă demnitate. A subliniat în adagio toată amploarea frazelor lungi care-și amestecă ramurile sonore purtînd modulațiile ca pe niște fructe”.

Georgescu (G.G) a fost numit “primul dirijor român de talie mondială” de Jean-Charles Hoffelé. S-a născut la Sulina în 1887, fiul lui Leonte, șef al vămii Porto-Franco și al Elenei Ștefaniți, fiica căpitanului portului. A studiat violoncelul la Conservatorul din București, apoi și-a continuat studiile la Hochschule für Musik din Berlin. A făcut parte din Cvartetul Marteau, formație celebră în epocă și a evoluat și ca solist al unor mari ansambluri simfonice din Europa, cu precădere în Germania, câștigând aprecierea publicului și a muzicienilor.

În 1916, în urma unei crampe la mâna stângă a fost nevoit să renunțe la cariera solistică. A fost încurajat de Richard Strauss să se dedice dirijatului de orchestră și a fost discipolul lui Arthur Nikisch, unul dintre cei mai apreciați dirijori ai vremii. În 1918 a avut loc debutul dirijoral al lui Georgescu la pupitrul Filarmonicii din Berlin.

Ecoul succeselor sale a răsunat și la București. În aprilie 1920 G.G. a fost numit director artistic al Orchestrei Filarmonica, aducând-o în rândul ansamblurilor simfonice de prim rang din lume. Apoi, în 1922, G.G. a devenit directorul Operei Române din București pe care a condus-o timp de 8 stagiuni. L-a înlocuit la pupitrul Filarmonicii din New York și al Operei din Washington pe Arturo Toscanini într-o amplă serie de concerte. Din 1927 G.G. a fost invitat să dirijeze la Berlin, Viena, Paris, Monte Carlo, Roma, Varșovia, Barcelona, Praga, Istanbul, Atena, Florența, Budapesta.

În comunism a avut mari probleme datorită turneelor și apropierii de Germania, dar la intervenția lui George Enescu a revenit în anul 1947 la pupitrul Orchestrei Radio și al Filarmonicii, iar din 1954 i s-a redat funcția de director al Filarmonicii. Au urmat concerte și turnee în țări socialiste. A dominat și primele două ediții ale Festivalului Internațional „George Enescu” (1958 și 1961).

George Georges
#Aiciastat de Ziua Limbii Române cu o scrisoare ca #Aiciastat de Ziua Limbii Române cu o scrisoare caldă și plină de subînțelesuri trimisă de Cella Delavrancea către Silvia Șerbescu. O scrisoare de la pianistă la pianistă, o scrisoare între prietene apropiate care își transmiteau gândurile printre rânduri. Cella îi scria adesea Silviei să îi elogieze prestația pe scena Ateneului sau să îi dea sfaturi. Cella îi era profesoară de pian și fiicei sale, Liana Șerbescu, și de asemenea colega Silviei la catedra de pian de la Conservator.

“Acum mi-ai adăugat câteva clipe artistice în preludiile lui Debussy”, îi scria Cella Silviei pe 14 februarie 1956. “Pentru multe alte plăceri artistice aș avea să-ți mulțumesc, dar trece timpul, cu viteză de nebun, hârtia se acoperă de semne, creionul nu mai are vârf… rămân încărcată cu sentimentele mele de admirație și prietenie rugându-te să le ghicești și să te bucuri de ele.”

Celebrăm Ziua Limbii Române în data de 31 august, o sărbătoare a identității noastre și a moștenirii culturale. Limba română este compusă din toate cuvintele care fac ca oameni și lumi dispărute să poată fi, pentru o clipă, din nou aproape. Iar corespondența Silvia Șerbescu - Cella Delavrancea evocă o lume cu o poezie aparte.

Din multitudinea de scrisori dintre cele două am ales-o pe aceasta în care Cella descrie “puterea cuvântului” astfel: “Cuvântul exprimă, când este scris, numai o parte din sentiment și cugetarea este uneori tăioasă și lipsită de flexibilitatea adaptării.”

Mă bucur enorm că @festivalul.aiciastat celebrează continuitatea artistică: am pornit anul trecut de la Silvia Șerbescu, iar anul acesta ne oprim atenția asupra universului fascinant al Cellei, contemporană și prietenă a Silviei.

Cella Delavrancea a trăit în egală măsură prin muzică și prin limba română. Pianistă, dar și scriitoare, memorialistă și cronicar muzical, a lăsat în urma ei pagini în care descrie o lume întreagă de-a lungul unui secol de viață: oameni, case, concerte, călătorii, prietenii și amintiri. În scrisul ei, limba română are tandrețe, precizie, ironie, metafore și, uneori, aproape muzicalitatea unei partituri.

Vă aștept la festival între 8-18 octombrie la cele 7 evenimente pe care i le dedicăm din tot sufletul!
#Aiciastat a scris în paginile celui mai recent nu #Aiciastat a scris în paginile celui mai recent număr @lesdedans despre povestea colecției Slătineanu într-un interviu cu domnul arh. Șerban Sturdza. Am discutat despre casa familiei din Cotroceni, despre familia Slătineanu și despre ce înseamnă responsabilitatea culturală dincolo de generații. Colecția Slătineanu a fost expusă la @artsafari_bucharest după ce a fost recuperată și m-am bucurat să o descopăr acolo. Am avut șansa să stau mai mult la povești cu domnul arh. Șerban Sturdza atât în casa Slătineanu alături de echipa @incotroceni, cât și la Oradea la @heritageindesign. Sunt recunoscătoare pentru acest dialog care mi-a rămas în suflet și pe care l-am transpus în paginile revistei.

Un alt motiv pentru care sunt recunoscătoare este faptul că @festivalul.aiciastat apare în revistă la secțiunea de recomandări alături de alt festival pe care îl admir și care mi-a fost inspirație: @sonoromusikland!

O bucurie să fiu “guest writer” pentru o revistă atât de frumoasă (împreună cu prietena mea @raisabeicu care a scris tare frumos despre Bienala de la Veneția!). Mulțumesc Andreea Dicianu pentru oportunitate!

Superba revistă @lesdedans.

Articolul-interviu “Casa și colecția Slătineanu”

@festivalul.aiciastat în paginile revistei @lesdedans

Răspunsurile domnului Sturdza de o profunzime extraordinară. Trebuie neaparăt să luați revista să citiți!

O bucurie: @sonoromusikland lângă @festivalul.aiciastat

Un colț din Casa Slătineanu astăzi

Grădina casei Slătineanu.

Superba intrare în Casa Slătineanu din Cotroceni.

@virgilscripcariu în Casa Slătineanu

Portretul lui Barbu Slătineanu realizat de Alexandra Slătineanu (parte din colecția Slătineanu, văzut la @artsafari_bucharest)

Obiecte tradiționale din colecția Slătineanu văzute la @artsafari_bucharest (despre care am scris în articol)

Lucrări de Iosif Iser și Ștefan Popescu, parte din colecția Slătineanu, văzute la @artsafari_bucharest
#Aiciastat și a jurizat @ana.rubeli la @galasociet #Aiciastat și a jurizat @ana.rubeli la @galasocietatiicivile la secțiunea “Artă și cultură”. Mă onorează această invitație și o voi onora cu toată responsabilitatea. Am un profund respect pentru sectorul cultural și operatorii culturali care își dedică timpul, energia și inspirația proiectelor care schimbă societatea în bine! Mulțumesc @theinstitutero pentru încredere!
Dacă iubești Bucureștii de ieri și de azi, trebuie Dacă iubești Bucureștii de ieri și de azi, trebuie să știi cine a fost EA: Cella Delavrancea.

Urmărește @festivalul.aiciastat, în octombrie îi spunem povestea prin 7 evenimente dedicate ei, muzicii și literaturii.

Fotografiile de epocă sunt din arhiva si patrimoniul @m_n_l_r_bucuresti unde vom organiza o expoziție despre universul Cellei, din arhiva @mniroficial, iar ilustrația Cellei a fost realizată de @ioana_nicoara pentru festival.
📷: @roxabadilita
#Aiciastat o poveste despre universul Cellei Delav #Aiciastat o poveste despre universul Cellei Delavrancea, cu frânturi din memoriile sale și fragmente din cartea “Cella Delavrancea și poveștile ei incredibile de amor și artă” de Dan-Silviu Boerescu, o carte pe care am devorat-o în cele două zile cât am stat la Câmpulung, printre cafelele băute la @cafenea_coloniale și poveștile spuse la @__convivial_. Vă arăt astfel frânturi din modul de pregătire din culise pentru @festivalul.aiciastat: pregătesc expoziția dedicată Cellei și îi absorb cuvintele, interviurile, muzica.

Am terminat cartea aceasta de la @editura.neverland, acum urmează “Corespondența Regina Maria - Cella Delavrancea” de la @editura_litera (ambele cărți luate recent de la @libris.ro), mai am câteva capitole “Dintr-un secol de viață” a cărții scrise de Cella și editate de Valeriu Rîpeanu în 1987, cu ocazia centenarului Cellei, am terminat volumul de nuvele Vraja (luate din @targulcartii) și apoi urmează alchimia textelor curatoriale pentru expoziție. Vă țin aproape!
📍 Am filmat această poveste la @cafenea_coloniale alături de @ioana_nicoara care ilustrează delicat universul imaginat al Cellei.
Urmărește pe Instagram
  • Acasă
  • Politica de Confidențialitate
  • Contact
© 2026 AICI A STAT. Bento theme by Satori
Utilizăm module cookie pentru a vă îmbunătăți experiența pe acest site. Continuând să navigați pe site-ul nostru, recunoașteți acceptarea utilizării cookie-urilor.