• Acasă
  • Despre
    • Obiectiv, misiune, viziune
    • Valori
    • Despre echipă
    • Recomandări
    • Apariții în presă
    • Premii
  • Festivalul Silvia Șerbescu
    • Festivalul Silvia Șerbescu – o celebrare a excelenței muzicale și a memoriei culturale românești
    • Programul Festivalului Silvia Șerbescu
      • Simpozion Silvia Șerbescu – 60 de ani de la trecerea în eternitate
      • Serată #Aiciastat la Casa memorială a pictorului Alexandru Țipoia în cadrul Festivalului Silvia Șerbescu
      • Recital de pian Alexandra Silocea la Ateneul Român în onoarea Silviei Șerbescu
      • Concert simfonic In memoriam Silvia Șerbescu
      • Serată #Aiciastat la Palatul Cesianu-Racoviță în cadrul Festivalului Silvia Șerbescu
      • Tur ghidat cu Ana Rubeli pe urmele Silviei Șerbescu
      • Expoziția Silvia Șerbescu la Plan4
      • Recital inaugural Alexandra Silocea la Casa Vintilă Brătianu
    • Despre Silvia Șerbescu
  • Istorisiri
  • Dialoguri
  • Evenimente
  • Contemporane
  • Susține-ne!
  • Contact
AICI A STATAICI A STAT
  • Acasă
  • Despre
    • Obiectiv, misiune, viziune
    • Valori
    • Despre echipă
    • Recomandări
    • Apariții în presă
    • Premii
  • Festivalul Silvia Șerbescu
    • Festivalul Silvia Șerbescu – o celebrare a excelenței muzicale și a memoriei culturale românești
    • Programul Festivalului Silvia Șerbescu
      • Simpozion Silvia Șerbescu – 60 de ani de la trecerea în eternitate
      • Serată #Aiciastat la Casa memorială a pictorului Alexandru Țipoia în cadrul Festivalului Silvia Șerbescu
      • Recital de pian Alexandra Silocea la Ateneul Român în onoarea Silviei Șerbescu
      • Concert simfonic In memoriam Silvia Șerbescu
      • Serată #Aiciastat la Palatul Cesianu-Racoviță în cadrul Festivalului Silvia Șerbescu
      • Tur ghidat cu Ana Rubeli pe urmele Silviei Șerbescu
      • Expoziția Silvia Șerbescu la Plan4
      • Recital inaugural Alexandra Silocea la Casa Vintilă Brătianu
    • Despre Silvia Șerbescu
  • Istorisiri
  • Dialoguri
  • Evenimente
  • Contemporane
  • Susține-ne!
  • Contact

Dialoguri

Dialoguri culturale care amplifică valoarea patrimoniului construit prin povestea pe care o transmit mai departe. Avem nevoie de trubaduri contemporani, pentru a contura conștiința colectivă despre patrimoniu, fie el material sau imaterial, construit sau arheologic. Așa că stăm de vorbă cu istorici de artă, cu restauratori, cu arhitecți, cu ghizi profesioniști, cu oameni pasionați de clădiri și de poveștile lor. 

#Aiciastat, un hashtag de patrimoniu

Ce o leagă pe artista Ioana Nicoară de studioul Reniform și de festivalul XR Month

Interviu cu Marie Jianu, creatoare de bijuterie contemporană

Interviu cu Laurențiu Cuțaru, fondatorul proiectului Țara cu Balauri

Interviu cu muzicianul Răzvan Popovici, fondatorul festivalului SoNoRo

Casa Silviei Șerbescu din Sf. Constantin, o casă cândva binecuvântată

La un ceai cu nepoata marelui lingvist Sextil Pușcariu

Amintiri din copilărie cu Jean Chrissoveloni

“Eu sunt Herculane”, interviu cu Oana Chirilă, fondatoarea Herculane Project

Atenția pentru Detalii – Interviu cu ilustratoarea Maria Poștea

Posts navigation

« Previous 1 2 3 Next »

Caută

Articole recente

  • O vilă monument istoric construită în 1913 în centrul capitalei se vinde cu 1.500.000 euro pe platforma Storia 21/11/2025
  • Festivalul Silvia Șerbescu: Peste 2.500 de vizitatori au celebrat excelența muzicală și memoria culturală românească 17/11/2025
  • Răzvan Alexandru Voiculescu, fotograful din Spațiul Răsfățat 17/11/2025

Aiciastat pe Instagram

aiciastat

🗝️Cultură, oraș, povești
📖Autor “Mahalale de patrimoniu”
🎙️Mă asculți la RRC
📰Mă citești în Forbes
🏅Gold @digitaldivasro
📩Colab @romanianartistsagency

#Aiciastat Palatul vechi al Băncii Naționale a Rom #Aiciastat Palatul vechi al Băncii Naționale a României proiectat în 1883 de Marie-Joseph Cassien Bernard și Albert Galeron pe locul ocupat anterior de cel mai mare han al capitalei: Hanul Şerban Vodă. Sarcina edificării palatului i-a fost încredinţată inginerului-arhitect Nicolae Cerkez. Palatul are o arhitectură eclectică impresionantă cu influențe neoclasice. Cele două scări monumentale asigură accesul la etaj unde se aflau birourile guvernatorului și Sala de Consiliu pe care le-am descoperit cu ocazia Zilelor Porților Deschise BNR. În Sala de Consiliu se află mobilierul executat de casa franceză A. Damon, Millot et Collin în stil Ludovic al XVI-lea. Alfred-Eugène Damon, unul dintre cei mai celebri ebeniști francezi, fusese recompensat cu marele premiu la Expoziția Universală de la Paris, recunoscându-i-se “cel mai important loc” în industria pariziană a mobilei.

În Sala de Consiliu m-a impresionat tabloul pictat în ulei pe pânză “Rodica la secerat” pictat de Nicolae Grigorescu special pentru acest spațiu, în anul 1894. BNR a deținut, în colecția sa de artă, mai multe tablouri semnate de el, însă toate au fost transferate în anii ’50 către Muzeul Național de Artă. Pereţii laterali ai Sălii de Consiliu sunt înfrumusețați cu două picturi alegorice ale lui G. D. Mirea, realizate într-o manieră academică de influenţă barocă în 1891: unul îl înfățișează pe zeul Mercur purtându-și caduceul, simbolul comerțului.

În stânga Sălii de Consiliu, se află vechiul cabinet al guvernatorului, cu o ornamentație mult mai sobră, însă la fel de elegantă. Scările de onoare din Palatul Vechi al BNR sunt decorate cu patru statui reprezentând personaje feminine care țin cu ambele mâini deasupra capului un corp de iluminat. Statuile au fost realizate din bronz de sculptorul francez Antoine Durenne în atelierul său din Sommevoire.

Spațiul cel mai amplu din Palatul Vechi al BNR este fosta sală a ghișeelor, cunoscută astăzi ca Sala de Marmură, unde funcționează în prezent Muzeul BNR. Arhitectura sălii este caracteristică sediilor băncilor și burselor din Anglia, Olanda și Italia, din secolele XVI-XVII.

Neapărat de vizitat @bancanationala_romania!
#Aiciastat de Ziua Pământului cu câteva amintiri d #Aiciastat de Ziua Pământului cu câteva amintiri de la Lacul Ochiul Beiului din Munții Aninei, un lac superb, cu apă turcoaz, limpede, de o adâncime de doar 3 metri, care nu îngheață niciodată. Un colț de lume care are nevoie de grijă, de respect, la fel ca toată planeta asta a noastră care ne oferă atâtea minuni.

Legenda locului spune că un bei, fiu de pașă, s-a îndrăgostit de o fată pe vremea când Banatul era sub stăpânire otomană. Dar dragostea lor era interzisă. Fata a fost ucisă, iar beiul, copleșit de durere, a plâns până când din lacrimile sale s-a format lacul. Localnicii spun că, dacă te privești în lac, vei vedea ce iubești cu adevărat. Eu mi-am văzut copiii, l-am văzut și pe Andrei în reflexiile verzui-albăstrii ale lacului. Și m-am bucurat că am ajuns cu toții, împreună, acolo.

E un loc protejat, parte din Parcul Național Cheile Nerei Beușnița, unul dintre cele mai spectaculoase parcuri naturale din România, cu cascade, chei sălbatice, lacuri și păduri semivirgine.

Ca să ajungeți aici, punctul de plecare poate fi Sasca Montană, Socolari sau Potoc. Urmăriți semnele către Lacul Ochiul Beiului, iar un drum forestier cu mașina vă va duce până la o păstrăvărie, iar de acolo puteți ajunge la lac într-o drumeție de aproximativ 30 minute-o oră (cu copiii) prin pădure, pe lângă râul Beu. De la lac puteți continua și spre Cascada Beușnița, una dintre cele mai frumoase din țară, traseul fiind mai dur (acum era secată de la căldură…).

Iar dacă vreți să vă simțiți ca într-o epopee antică, nu ratați tunelurile romane din apropiere, săpate direct în stâncă, cândva parte dintr-un drum de acces pentru exploatările de cupru și argint.

Astăzi toate aceste frumuseți sunt parte din peisajul mitic al Banatului montan unde vă recomand să ajungeți.
#Aiciastat pavilionul principal de băi din cadrul #Aiciastat pavilionul principal de băi din cadrul stabilimentului balnear de la Băile Govora, despre care povestește adeseori echipa @studiogovora. Admir foarte mult munca acestei organizații și am participat la evenimentele și tururilor lor de fiecare dată când am avut ocazia (apropo, organizează ceva la Govora și în acest weekend, vă recomand!). Am scris în @revista_arhitectura în numărul dedicat patrimoniului balnear despre valoarea arhitecturală a întregii stațiuni și cred cu tărie că mare parte din clădirile din stațiune ar trebui declarate monument istoric, de aceea am și semnat o petiție pentru acest demers.

Pavilionul central fost construit în stil “neoromânesc potolit” după cum spunea ghida noastră aici, @ir.leca, între 1911-1914 după planurile arhitectului Ernest Doneaud, sub conducerea inginerilor Puklicky şi Brătescu. A fost dat în folosinţă în anul 1915. Finalizarea clădirii s-a desfăşurat în etape din cauza războiului şi a distrugerilor din timpul ocupaţiei germane. Pavilionul are forma literei E. Faţada principală are un turn central şi două secundare. Peste acoperişul abrupt, întrerupt de lucarne, se înalţă un al doilea turn, de dimensiuni  mai reduse cu oculus-uri, în loc de ferestre, şi cu un element de vârf, specific stilului rococo. Încărcătura decoraţiei arhitecturale împrumută ansamblului, în partea lui centrală, ceva din înfăţişarea unui templu budist. Particularitățile arhitecturale, între care frapantă este încărcătura decorativă, negeneralizată, însă, indică apartenenţa edificiului la stilul rococo, ce reprezintă ultima fază de evoluţie a arhitecturii baroce, conform @roxanamazilu. 

Vă rog să vizitati și să susțineți această stațiune, una dintre puținele bijuterii balneare de la noi!
#Aiciastat de Ziua mondială a Patrimoniului și Sit #Aiciastat de Ziua mondială a Patrimoniului și Siturilor rememorează serata culturală pe care am petrecut-o cu poezie și tar într-unul dintre monumentele istorice preferate de la mine din cartier: Casa memorială Ligia și Pompiliu Macovei parte din @muzeulmunicipiuluibucuresti. O bijuterie istorică, “Anul tigrului de apă” de @ligia.kesisian, opere de artă de Pallady, Țuculescu, Ligia Macovei, bijuterii persane și @saraeslami6262 la tar. Ne bucurăm că am avut alături de noi publicul și voluntarii #Aiciastat și membrii Asociației @niciodatasingur. Incluziunea culturală și socială rămân pentru noi prioritare, iar parteneriatul strategic cu Muzeul Municipiului București este pentru noi o bucurie și onoare. Și în același timp ne permite să continuăm direcția de educație muzeală și de transformare a clădirilor istorice în scene neconvenționale pentru evenimente culturale și muzicale.

Mulțumim @franui.ro pentru că ne-ați îndulcit serata! Abia așteptăm următorul eveniment alături de @muzeulmunicipiuluibucuresti!
#Aiciastat la @nicolaecomanescu în atelier observâ #Aiciastat la @nicolaecomanescu în atelier observând procesul creativ din spatele câtorva dintre cele 374 de ecografii pe care și-a propus să le facă anul acesta. Un număr aleator care a devenit misiune. Cadre de lemn, textile donate care devin pânze pentru razele X ale interpretării artistului dincolo de culoare și forme. Am fost martora ecografiilor și altor “victime”: Mugur Grosu, @popescudan_ro (care m-a și fotografiat), Ana Maria Negoiță. Glume, râsete, teorii, oameni, culori, pensule, stropi, dâre.

Și o expoziție de neratat la Castelul Lavohary (Calea Dorobanți 39), unde sunt adunate 250 dintre cele 374: “Auto-Portret. Nicolae Comănescu” organizată de @muzeuldeartarecenta, în parteneriat cu Galeria H’art și @sacbucharest, curatoriată de Charles Moore asistat de Elena Est. Expoziția marchează 25 de ani de la sfârșirea grupării Rostopasca (1997 – 2001) unde Comănescu a fost membru fondator.

Vernisajul are loc sâmbătă, 18 aprilie, la ora 18:00. Ne vedem acolo?
#Aiciastat Mausoleul din Parcul Carol, pe Dealul F #Aiciastat Mausoleul din Parcul Carol, pe Dealul Filaretului, construit între 1959-1963 pe fostul amplasament al Palatului Artelor, după planurile arhitecţilor Horia Maicu şi Nicolae Cucu. Se află chiar lângă Mormântul Ostaşului Necunoscut, alături de care constituie ansamblul Memorialul Eroilor Neamului. Printre ramurile cireșului ornamental japonez pletos înflorit, momumentul capătă o frumusețe aparte.

Pe locul unde se află acum mausoleul, în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial s-a dorit realizarea unui complex memorial care să cuprindă, printre altele, Mormântul Ostaşului Necunoscut şi un Monument al Eroilor Neamului, al cărui proiect a fost realizat de Alexandru Tzigara-Samurcaş. Din cauza războiului, planurile au fost abandonate. 

În 1958, autorităţile comuniste au decis ca pe acest loc să se construiască “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism”. Monumentul a fost inaugurat la 30 decembrie 1963, iar pentru realizarea sa Mormântul Ostaşului Necunoscut a fost strămutat. Inițial monumentul a fost conceput ca o necropolă ridicată în cinstea militanţilor revoluţionari socialişti, adăpostind criptele unor reprezentaţi ai comunismului din România: dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu Dej, Dr. C. I. Parhon, Alexandru Moghioroş, Leontin Sălăjan, Lucreţiu Pătrăşcanu, Constantin Dobrogeanu Gherea. În anul 1991 mausoleul a fost dezafectat, fiind exhumate şi mutate osemintele reprezentanților comunişti. 

În 2006 a luat naștere ansamblul Memorialul Eroilor Neamului și a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostaşului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe esplanada din faţa ansamblului. 

Astăzi, monumentul se află în administrarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor. Interiorul fostului mausoleu este vizitabil numai cu anumite ocazii. Fiind parte a Memorialului Eroilor Neamului, aici se desfăşoară anual ceremonii de comemorare de Ziua Eroilor (sărbătorită de Ziua Înălţării Domnului) şi de Ziua Naţională a României (1 decembrie).
Urmărește pe Instagram
  • Acasă
  • Politica de Confidențialitate
  • Contact
© 2026 AICI A STAT. Bento theme by Satori
Utilizăm module cookie pentru a vă îmbunătăți experiența pe acest site. Continuând să navigați pe site-ul nostru, recunoașteți acceptarea utilizării cookie-urilor.