Cu barca pe lacul din parcul Carol. Pe fundal se pot vedea, de la dreapta la stânga, Muzeul Militar Național (fostul Palat al Artelor), Cula, Castelul lui Vlad Țepeș și Moscheea (construite pentru Expoziţia Generală din 1906); Sursa: Fototeca MNIR - https://expo1921.mnir.ro/ro/?task=item&item_id=2436
Waterchut-ul era un tobogan cât un turn de 22 metri înălțime, de unde erau lansate pe lac bărci care ajungeau să prindă și 90 km/h. Alături se afla un tobogan unde oamenii se dădeau pe niște pernițe care abia le protejau hainele de plăcile metalice montate pe deal. În seara de 7 septembrie 1906, la waterchut a izbucnit un incendiu care a ars scheletul unde se lansau bărcile la apă și a afectat alte două pavilioane. Bănuielile s-au îndreptat asupra a doi foști directori care fuseseră destituiți de Comisarul General al Expoziției, din cauza unor nereguli. A fost declanșată o anchetă, iar directorii și 22 de oameni de serviciu, atât români cât și străini, au fost arestați.
Ospătăria Ţărănească şi Turnul lui Ţepeş; Sursa: Magazin Istoric (https://www.facebook.com/m67istoric/posts/expozitia-jubiliara-1906/488725011290772/)
Ospătăria Expoziţiei; Sursa: Magazin Istoric
Hanul Poștei; Sursa: Magazin Istoric
Fabrica de sticlărie Coroana; Sursa: Magazin Istoric
Costume româneşti de la serbarea Societăţii Corale; Sursa: Magazin Istoric
Bordei din campania de la 1877-78; Sursa: Magazin Istoric
Administraţia Domeniului Coroanei; Sursa: Magazin Istoric
Români de peste hotare în Arenele Romane; Sursa: Magazin Istoric
Institutul vaccinogen Dr. Minculescu; Sursa: Magazin Istoric
Publicul la intrarea în expoziţie în ziua de duminică, 11 iunie; Sursa: Magazin Istoric
Vedere de pe insula Ovidiu; Sursa: Magazin Istoric
Biserica săsească din Alma Vii, un exemplu pozitiv de restaurare a unui monument istoric, este marea câștigătoare a acestei ediții a Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra, primind atât Grand Prix-ul categoriei Conservare și Reutilizare Adaptivă, cât și Premiul Publicului 2024. Premiile Europene pentru Patrimoniu sunt cea mai înaltă distincție acordată pentru patrimoniu in Europa.
Ceremonia de decernare a avut loc luni, la Ateneul Român, și este cel mai mare eveniment din cadrul Summit-ului European al Patrimoniului Cultural 2024, care se desfășoară la București între 6 și 8 octombrie. Summit-ul este organizat de Europa Nostra și co-finanțat de Programul Europa Creativă din cadrul Uniunii Europene.
Această iniţiativă impresionantă a obţinut cel mai mare număr de voturi din partea publicului, exprimate printr-un sondaj online la care au participat aproximativ 10.000 de cetăţeni din întreaga Europă.
Biserica Săsească din Alma Vii reprezintă un reper cultural care simbolizează secole de istorie şi măiestrie în satul pitoresc Alma Vii din Transilvania. Restaurarea cuprinzătoare nu doar că a păstrat integritatea arhitecturală şi istorică a bisericii, dar a şi consolidat comunitatea locală şi a promovat dezvoltarea turismului sustenabil. Proiectul, susţinut de Fondul Ambasadorilor SUA pentru Conservarea Culturii şi Granturi EEA, a fost coordonat de Fundaţia Mihai Eminescu.
Pe locurile următoare în preferinţele publicului s-au situat Centrul Cultural Teryan – Sprijinirea refugiaţilor armeni din Nagorno-Karabah, Erevan, Armenia şi Biserica Sf. Mihail, Cluj-Napoca, România.
În cadrul Ceremoniei de acordare a premiilor, au fost anunțați cei cinci laureați ai Grand Prix-ului și câștigătorul Premiului Publicului 2024, fiecare primind un premiu în valoare de 10.000 de euro. Câștigătorii Grand Prix-ului au fost selectați din rândul celor 26 de câștigători din acest an, din 18 țări europene, de către Consiliul Europa Nostra, pe baza recomandării unui juriu independent de experți.
Cei cinci laureați ai Grand Prix-ului 2024 sunt:
Mina Istorică Ignacy, Rybnik, POLONIA (Câștigător Grand Prix al categoriei Conservare și Reutilizare Adaptivă) Acesta este un proiect de renovare unic pe locul unei foste mine de cărbune, una dintre cele mai vechi din Polonia, fondată în 1792 și care a fost în funcțiune timp de peste 200 de ani. Prin eforturile foștilor mineri, ale orașului Rybnik, statului polonez și fondurilor UE, complexul a fost salvat și adaptat pentru noi scopuri, ca centru cultural și recreativ.
Biserica Saxonă din Alma Vii, ROMÂNIA (Câștigător Grand Prix al categoriei Conservare și Reutilizare Adaptivă). Acest proiect a restaurat un reper cultural care reprezintă secole de istorie și meșteșug în pitoreasca localitate Alma Vii din Transilvania. Restaurarea cuprinzătoare nu doar că a păstrat integritatea arhitecturală și istorică a bisericii, dar a și consolidat comunitatea locală și a promovat dezvoltarea turismului sustenabil. Proiectul, susținut de Fondul Ambasadorilor SUA pentru Conservarea Culturii și Granturi EEA, a fost coordonat de Fundația Mihai Eminescu.
Schema clădirilor agricole tradiționale, IRLANDA (Câștigător Grand Prix al categoriei Educație, Formare și Competențe). Principalul obiectiv al acestui proiect național este de a ajuta fermierii să recunoască valoarea culturală a clădirilor agricole tradiționale. Participanții sunt sprijiniți în dobândirea abilităților necesare pentru a efectua reparații menite să readucă clădirile la funcționalitate. De la înființarea proiectului, în 2008, peste 1000 de clădiri au fost reparate. Acesta a fost inițiat de Consiliul Patrimoniului în parteneriat cu Departamentul Agricultură, Alimentație și Marină al Guvernului Irlandez, fiind co-finanțat de Guvernul Irlandez și Uniunea Europeană prin Programul de Dezvoltare Rurală al Irlandei.
Reabilitarea Cetății Tsiskarauli de către Cetățeni, Akhieli, GEORGIA (Câștigător Grand Prix al categoriei Implicarea și Conștientizarea Cetățenilor). Pe parcursul a trei ani, 46 de cetățeni georgieni și internaționali au lucrat alături de experți tehnici și meșteșugari tradiționali pentru a restaura Cetatea Tsiskarauli. Proiectul a crescut nivelul de conștientizare a valorii patrimoniului georgian în cadrul patrimoniului european. Organizația Internațională a Fondurilor Naționale (INTO) a fost partenerul principal, colaborând strâns cu Organizația Fondurilor Naționale a Georgiei, REMPART (Franța) și Fundația Castelului Chudow (Polonia). Proiectul a fost susținut printr-un grant acordat de ALIPH – Alianța internațională pentru protecția patrimoniului în zone de conflict.
Societatea Prietenilor Antichităților din Dubrovnik, CROAȚIA (Câștigător Grand Prix al categoriei Campioni ai Patrimoniului). Această asociație a societății civile a finanțat și finalizat proiecte de cercetare și conservare a monumentelor din Dubrovnik, inclusiv zidurile orașului, încă din 1952. Societatea a fost implicată activ în includerea Centrului Vechi din Dubrovnik pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1979. De atunci, a jucat un rol esențial în asigurarea protecției și îmbunătățirii acestui loc excepțional.
Ceremonia de decernare a premiilor are loc anual în cadrul Summit-ului European al Patrimoniului Cultural care anul acesta s-a desfășurat pentru prima oară în București. Apelul de înscrieri pentru ediția din 2025 a Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra este deschis. Aplicațiile pot fi depuse online via www.europeanheritageawards.eu până la 20 noiembrie 2024.
Preşedintele executiv al Europa Nostra, Hermann Parzinger, şi-a exprimat satisfacţia pentru organizarea acestui Summit al Patrimoniului în ţara noastră „pentru că aceasta este o mărturie a angajamentului cetăţenilor şi instituţiilor din România pentru păstrarea patrimoniului tangibil şi intangibil”, fapt care reiese din „numărul mare de premii europene care s-au acordat proiectelor din România în anii trecuţi”.
Hermann Parzinger a arătat că nu putem uita faptul că summitul are loc „în vremuri de nelinişte şi de restrişte în alte părţi ale lumii”, în care „un război agresiv şi necruţător are loc la mai puţin de 500 de kilometri de noi” şi a subliniat că, „în această lume în continuă schimbare, o lume din ce mai polarizată, Europa trebuie să îşi continue rolul (…) bazat pe valori care se află în miezul proiectului european: democraţia, drepturile omului, solidaritatea şi, bineînţeles, statul de drept”.
„Aceste valori, împărtăşite, pot să apere acest patrimoniu în pericol şi să arate importanţa moştenirii europene în lume”, a accentuat preşedintele executiv al Europa Nostra.
Câştigătorii au fost selectaţi de Juriul Premiilor, compus din 12 experţi în patrimoniu din întreaga Europă, în urma evaluării cererilor de către Comitetul de Selecţie. În juriu se află și un român, Eugen Vaida, fondatorul proiectului Ambulanța pentru Monumente (un alt câștigător al premiilor Europa Nostra în 2020). În total, 206 candidaturi eligibile au fost depuse anul acesta pentru premiile din acest an, de către organizaţii şi persoane fizice din 38 de ţări europene.
Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra au fost lansate de Comisia Europeană în 2002 şi de atunci sunt gestionate de Europa Nostra. Timp de 22 de ani, premiile au fost un instrument cheie pentru recunoaşterea şi promovarea multiplelor valori ale patrimoniului pentru societatea, economia şi mediul din Europa.
Fondată în 1963, Europa Nostra este o federaţie pan-europeană de ONG-uri din domeniul patrimoniului, susţinută de o reţea largă de organisme publice, companii private şi persoane fizice, acoperind peste 40 de ţări. Federaţia militează pentru salvarea monumentelor, siturilor şi peisajelor europene aflate în pericol de dispariţie, în special prin intermediul Programului 7 Most Endangered. Reţeaua celebrează şi diseminează excelenţa prin intermediul Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra. Este cea mai mare reţea de patrimoniu din Europa, menţinând relaţii strânse cu Uniunea Europeană, Consiliul Europei, UNESCO şi alte organisme internaţionale.
Europa Creativă este programul UE care sprijină sectoarele culturale şi creative, permiţându-le să îşi sporească contribuţia la societatea, economia şi mediul de viaţă din Europa. Cu un buget de 2,4 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, sprijină organizaţii din domeniile patrimoniului, artelor spectacolului, artelor plastice, artelor interdisciplinare, editurilor, filmului, televiziunii, muzicii şi jocurilor video, precum şi zeci de mii de artişti, profesionişti din domeniul cultural şi audiovizual.
Trăim vremuri istorice pentru patrimoniu: Summitul Europa Nostra are loc pentru prima oară la București și avem șansa de a cunoaște îndeaproape profesioniști și proiecte din domeniul patrimoniului cultural din mediul internațional. În această seară Ateneul Român va găzdui Gala Premiilor Europa Nostra unde se vor anunța în premieră cinci premii Grand Prix și un Public Choice Award în valoare de 10.000 Euro. Două dintre cele 26 proiecte finaliste selectate sunt chiar din România: Biserica Săsească din Alma Vii și Biserica Sfântului Mihail din Cluj-Napoca.
Evenimentul va fi găzduit de Comisarul European pentru Inovație, Cercetare, Cultură și Tineret, Iliana Ivanova și de Președintele Executiv al Europa Nostra, Hermann Parzinger, care vor veni special la București pentru ceremonie. Din partea autorităților române vor participa și lua cuvântul: ministrul Culturii, Raluca Turcan, consilierul prezidențial pentru cultură, Sergiu Nistor și primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan.
Cei șase laureați care vor fi anunțați astăzi sunt selectați din cei 26 de câștigători ai Premiilor Europene pentru Patrimoniu, provenind din 18 țări de pe întreg continentul european. Câștigătorii au fost aleși deJuriul Premiilor, compus din 12 experți în patrimoniu din întreaga Europă, în urma evaluării Comitetului de Selecție. În total, 206 candidaturi eligibile au fost depuse pentru premiile din acest an, de către organizații și persoane fizice din 38 de țări europene.
Două dintre proiectele aflate în cursa pentru Grand Prix și pentru Public Choice Award sunt din România : Biserica Săsească din Alma Vii și Biserica Sfântului Mihail, Cluj-Napoca. Între timp, depunerea aplicațiilor pentru Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra 2025 a fost deschisă deja pentru candidați din întreaga Europă, inclusiv România. În total, de-a lungul timpului, România a câștigat 25 de premii și cele mai multe Public Choice Awards (ex. Ambulanța pentru Monumente – Transilvania Sud, Asociația Monumentum, Scoala de la Piscu, Pro Patrimonio, Semne Cusute, Via Transilvanica etc.).
Premiile Europene pentru Patrimoniu au fost lansate de Comisia Europeană în 2002 și sunt un instrument cheie pentru recunoașterea și promovarea valorilor patrimoniului pentru societate, economie și mediu. Aceste premii evidențiază și diseminează excelența în domeniul patrimoniului, cele mai bune practici în Europa, încurajează schimbul de cunoștințe și crează rețele pentru comunitățile interesate de patrimoniu.
Ceremonia de acordre a premiilor Europa Nostra pentru Patrimoniul Cultural este unul din momentele cheie ale Summit-ului European al Patrimoniul Cultural 2024, care este organizat de Europa Nostra la București, pentru prima oară, între 6-8 octombrie 2024. Aproape 800 de profesioniști, promotori ai conservării patrimoniului cultural din Europa și din România, precum și oficiali se întâlnesc la lucrările Summit-ului, pentru a partaja experiențele proprii și a învăța din proiectele reușite și premiate, precum și pentru a dezbate și agrea asupra liniilor strategice de politici publice pe care Europa Nostra le va promova în perioada mandatului viitoarei Comisii Europene. Co-finanțat de Uniunea Europeană, Summitul se desfășoară sub patronajul Președintelui României, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Primăriei Generale a Capitalei.
Lista completă a proiectelor câștigătoare este mai jos, împărțită pe categorii:
Proiectele câștigătoare au fost prezentate într-un maraton de bune practici în conservarea patrimoniului, în sesiunea de deschidere a Summitului, pe 6 octombrie.
Europa Nostra
Europa Nostraeste vocea europeană a societății civile care se angajează să protejeze și să promoveze patrimoniul cultural și natural. Este o federație pan-europeană de ONG-uri din domeniul patrimoniului, susținută de o rețea largă de organisme publice, companii private și persoane fizice, acoperind peste 40 de țări. Este cea mai mare și cea mai reprezentativă rețea de patrimoniu din Europa, menținând relații strânse cu Uniunea Europeană, Consiliul Europei, UNESCO și alte organisme internaționale. Fondată în 1963, Europa Nostra și-a sărbătorit anul trecut cea de-a 60-a aniversare.
Bine ați venit pe Strada Arthur Verona! Numită în secolul al XIX-lea strada Mercur, a găzduit multe personalități și case elegante de-a lungul timpului. O parte dintre ele încă se mai păstrează astăzi. Strada se întindea inițial până la strada Poşta Veche (Nicolae Golescu de astăzi) şi grădina Episcopiei (Ateneul Român), bulevardul Magheru fiind tăiat perpendicular și “înghesuind” strada noastră de interes abia după 1906. Pe această stradă au locuit Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman, arh. Louis Pierre Blanc, D.A.Sturdza, arh. ing. Nicu Cerchez, colecționarul Anastasie Simu, prinţul George Bibescu și mulți alții. Este o stradă efervescentă din București, fiind dominată de casa lui D.A. Sturdza (reperul temporal de astăzi de aici fiind chiar locul nostru de întâlnire, Cărturești Verona), de Biserica Anglicană și în același timp de blocul ARO, cunoscut în mentalul colectiv drept blocul Patria (care își așteaptă cuminte restaurarea). Se află în centrul orașului, are o lungă și impresionantă istorie și beneficiază de un patrimoniu construit remarcabil. Clădirile care încă mai stau în picioare sunt martore ale periodei ante și interbelice. Aici puteți descoperi și infrastructura culturală alternativă a orașului, cu spații culturale inedite, street-art, baruri, cafenele și restaurante ce vibrează din nou cu fiecare ediție Street Delivery.
Ca să ne respectăm orașul, trebuie să îi înțelegem istoria, să îi aflăm poveștile, să îi iertăm greșelile. În ceea ce privește pasiunea pentru oraș și pentru cartierele sale, vă invit să îl (re)descoperim și să îl iubim împreună. Vă împărtășesc opinia arh. Mihaela Criticos care scria în 2021 astfel:
“În 1911, tânărul Le Corbusier, în voiajul său oriental, era fermecat de Bucureștiul cu femei frumoase și cochete, plin de copaci și învăluit în parfumul obsedant al crinilor pe care îi vindeau țigăncile, și ele frumoase – un oraș în care e duminică în fiecare zi, iar arhitectura, ca și viața însăși, nu e luată în serios. Bucureștiul le apărea străinilor ca un oraș atipic, un spațiu al vizaviurilor contrastante, pendulând între postura de târg levantin și ambiția de metropolă apuseană. Casele vagon și elegantele hôtels particuliers, clopotnițele de tinichea și cupolele monumentale, verandele cu geamlâc și colonadele solemne, maidanele prăfoase și marile bulevarde, căruțele și automobilele alcătuiau un peisaj eterogen și disonant. Amestec de tradițional și modern, rural și urban, Orient și Occident, Bucureștiul (de fapt, conform pluralului originar, „Bucureștii”) se prezenta(u) la începutul secolului XX ca o așezare în care, după cum observa Tudor Arghezi, erau adunate mai multe orașe și târguri. Toate aveau însă un numitor comun: spiritul ager și jovial, tipic meridional, al bucureșteanului, iubitor de petreceri, nonșalant și ironic, dar cu o aplecare naturală spre convivialitate și toleranță care se transmitea și orașului.”
Instrucțiuni
Vă invit să descoperiți delicii arhitecturale ascunse pe această stradă specială. Aveți 45 de minute pentru explorare. Urmăriți indiciile și harta. Unele indicii au un singur răspuns corect, altele au mai multe răspunsuri, dar este suficient să găsiți unul. Când găsiți un obiectiv, vă recomand să îi faceți o fotografie. După o oră ne reîntâlnim la Cărturești Verona unde ne veți arăta fotografiile obiectivelor descoperite menționând cărui indiciu corespund și vom povesti despre clădiri și stiluri de arhitectură.
Primele echipe ce descoperă toate indiciile corecte vor primi premii! Mult success!
Indicii
Cum pleci de la locul de întâlnire virează stânga pe Strada Pictor Arthur Verona, înainte de a porni la plimbare-vânătoare. Traversează și uite-te cu atenție în jos. Vei descoperi numele arhitectului clădirii moderniste ce a găzduit cândva cinema Patria. Turnul este construit pe 11 nivele (P+10 etaje), iar cele două aripi au P+7 etaje spre bulevard și P+4 etaje spre stradă. La parter a funcționat până în 2015 Cinema Patria, emblematic pentru București de când a fost deschis în 1935. Cinematograful a purtat denumirea de „Cinematograful Aro”. Sala nu a fost folosită la acel moment doar pentru filme, ci a găzduit și un concert al Filarmonicii susținut de renumitul violoncelist spaniol Pablo Casals, avându-l pe George Enescu dirijor. Din 1948, sub regimul comunist, cinematograful a fost redenumit „Patria”. Clădirea este monument istoric și urmează să fie restaurată.
Găsește și fotografiază un mascaron cu chip feminin. Bucureștiul este un muzeu în aer liber al mascaronilor, fiecare cu trăsături mai mult sau mai puțin delicate, cu nasurile turtite din teracotă și cu ghirlande frunze de acant la medalion. În arhitectură, un mascaron este un ornament în formă de chip, de față (de obicei umană), uneori înfricoșătoare sau himerică, care a avut inițial rolul de a înfricoșa spiritele rele pentru a le ține departe. Poate găsești chiar amazoana care străjuiește casa ce i-a aparținut lui Dimitrie Sturdza (1833-1914), istoric, economist, membru al Academiei Române și prim-ministru al României.
Fotografiază unul dintre semnele ce marchează intrarea în Grădina OAR, cândva amenajată de architectul Serban Sturdza în așa fel încât să complementeze spațiul de lângă sediul Ordinului Arhitecților și să preia din specificul locului. De asemenea, arhitectul a încercat prin amenajarea specială să recreeze atmosfera intimă din grădina unei locuințe.
Găsește o plăcuță memorială pe fațada unei case ce îți spune ce personalitate a locuit aici. Orașul este împânzit de plăcuțe memoriale, trebuie doar să te uiți cu atenție ca să le descoperi!
Sunt monograma comanditarului casei direct ancorată în ancadramentul ferestrei fațadei principale. Monograma era ca o carte de vizită, proprietarilor le plăcea să-și “aștearnă” în fier forjat inițialele lor, le conferea prestanță și eleganță. Fotografiază-mă și ghicește ce proprietar desemnez eu!
Suntem coloane interesante și străjuim o intrare sau fațadele imobilelor. Avem diverse modele prin cartier: avem modele neoclasice cu capiteluri florale, avem modele neoromânești inspirate de la Mânăstirea Hurezi, modele Art Deco geometrice stilizate. Pe care dintre noi ne-ai descoperit?
Fotografiază în dreptul Bisericii Anglicane anii de construcție. Indiciu: uite-te pe jos și “A.D.” îți va spune! Acest edificiu spectaculos a fost ridicat cu sprijinul Reginei Maria a României după planurile arh. Victor Ștephănescu în stil arhitectural neogotic victorian de sorginte elizabetană. Spațiul interior al bisericii are plafoanele înalte acoperite cu lambriuri din lemn, bolta poligonală și nava sa laterală cu două arcade în arc frânt. Emblematice sunt fațadele sale acoperite cu cărămidă aparentă, roșie, cu ferestre cu ancadramente din piatră, încadrate în arcade oarbe frânte. Nu uita să fotografiezi anii de construcție!
Găsește cel mai colorat street art de pe stradă și fotografiază-l! Dacă ești inspirat, poate îl găsești chiar pe cel care ne transmite un mesaj cheie: “Pasul este unitatea de iubire a orașului!”
Vei găsi în plimbarea ta o statuie-fântână interesantă. Din păcate nu mai funcționează ca fântână, dar i-a rămas rolul estetic. Statuile și fântânile la nivel urbanistic definesc piațetele sau rondurile înverzite cu rol extrem de important din punct de vedere estetic și social: loc de adunare, loc pentru comunități, pentru pauze. Descoperă Maternitatea sculptorului Virgil Scripcariu și fotografiază chipul șarpelui învins de puterea binelui. Virgil Scripcariu, născut în 1974, este unul dintre cei mai distincți sculptori români ai generației sale. A studiat Sculptura la Universitatea Naționanlă de Arte din București între 1998-2005, avându-l ca profesor și mentor pe faimosul sculptor român, de origine basarabeană, Vasile Gorduz. În 2004 Virgil Scripcariu a fost finalist al marelui premiu Prometheus Opera Prima, iar în 2008 a expus la Bienala de arhitectură de la Veneția, unde a contribuit la conceptul și structura Pavilionului României. Sculpturile sale, lucrări importante de for public, sunt expuse în București, Timișoara, Iași, Brașov. A participat la numeroase expoziții în țară: Art Safari, Romanian Design Week în București, expoziția personală de la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești Mogoșoaia 2012, expoziția de grup Lemn.ro de la MNAC 2010, iar pe plan internațional a expus în Israel, Belgia, Japonia, Italia, Marea Britanie. El trăiește împreună cu familia în satul Piscu, jud. Ilfov, lângă București, unde, alături de soție, istoricul de artă Adriana Scripcariu, coordonează activitățile de educație prin artă din cadrul Muzeului-Atelier Școala de la Piscu, pe care l-au fondat. Tot aici se află și atelierul de sculptură în care creează.
Că tot am povestit despre statui și Maternitate. Dacă intri în Parcul Grădina Icoanei vei mai găsi o “Maternitate“, de data aceasta de sculptorul Ion Vlasiu. Ideea de maternitate este reprezentată de Ion Vlasiu sub forma unei femei tinere, stând în picioare şi purtând în braţe doi copii. Ion Vlasiu (1908-1997) a studiat sculptura cu Romulus Ladea la Şcoala de Belle-Arte din Cluj. După o serie de călătorii (Praga, Belgrad şi Budapesta), a deschis o expoziţie personală de pictură şi sculptură la Paris, la Galerie Contemporaine. A expus la Salon des Tuileries dar şi la Bienala de la Veneţia (1976). Este autorul mai multor monumente dedicate unor evenimente sau figuri memorabile ale istoriei şi culturii româneşti – Horia, Closca şi Crişan (Cluj, 1974), Monumentul Unirii (Blaj, 1975), Monumentul lui Aurel Vlaicu (Târgu-Mureş, 1976), Ion Creangă (Piatra Neamţ, 1983). A primit numeroase distincţii: Premiul Academiei Române (1939); Premiul Anastase Simu (1942); Doctor Honoris Causa (1993, Cluj).
Ponturi
Asigurați-vă că vă uitați și în sus, deasupra nivelului ochilor.
Citiți bine indiciile înainte să porniți la drum și țineți minte cuvintele cheie ca să depistați ușor obiectivele.
Aveți în medie cam 4 minute pentru fiecare indiciu.
Unele indicii sunt dificile. Nu vă impacientați dacă nu găsiți obiectivele, scopul este să vă simțiți bine și să vă bucurați de plimbare și de deliciile arhitecturale pe care le întâlniți.
Asociația culturală “Aici a stat” vă invită alături în cadrul Street Delivery la o vânătoare de comori gen… vizuale pe Strada Arthur Verona, un culoar urbanistic cu arhitectură și povești extrem de interesante, pe 6 octombrie 2024 la ora 11:00.
Vânătoare de comori arhitecturale, generaționale, povești scrise în tencuieli și pe asfalt. Vânătoarea de comori #Aiciastat vă va ajuta să priviți altfel clădirile pe lângă care treceți și să le decriptați misterul prin propriul limbaj. Ca să ne respectăm orașul, trebuie să îi înțelegem istoria, să îi aflăm poveștile, să îi iertăm greșelile. Nu intervenim asupra fondului construit, strada, casele și decorațiunile lor sunt chiar… comorile propriu-zise, iar voi veți fi niște fini observatori.
Vânătoarea de comori va începe la ora 11:00 în fața Cărturești Verona (Strada Pictor Arthur Verona nr. 13-15). Veți primi indicii și veți porni la explorat timp de 45 de minute acest fragment de oraș interesant ce ne îmbie la antropologie urbană: strada ce purta cândva numele Mercur. După explorare vă așteptăm înapoi în fața Cărturești să validăm descoperirile voastre. Primele echipe care ajung înapoi la punctul de întâlnire cu toate indiciile descoperite vor primi premii din partea Cărturești.
Vânătoarea de comori se poate desfășura individual sau pe echipe de până la 5 persoane, în limita locurilor disponibile. Prin această vânătoare de comori veți descoperi câte ceva din farmecul străzii, cine a locuit acolo, căror stiluri arhitecturale aparțin clădirile pe care le vedeți și alte surprize. Cu această ocazie veți reuși să priviți cu alți ochi clădirile și elementele arhitecturale pe lângă care treceți.
Participarea la vânătoarea de comori arhitecturale se face în baza achitării a 100 lei/ persoană ca donație în contul Asociației culturale Aici A Stat, IBAN: RO65INGB0000999911589980, ING Bank. Copiii până în 12 ani pot participa alături de părinții lor în mod gratuit.
Prin participarea la acest eveniment sunteți de acord cu procesarea informațiilor cu caracter personal, conform GDPR. La eveniment se va înregistra material audio-video cu participanții la vânătoarea de comori.
Pentru a participa vă puteți înscrie prin formularul de înscriere, disponibil mai jos, iar participarea vă va fi validată prin email.
După completarea formularului de înscriere, prin email vi se va transmite confirmarea la participare.
Partenerii noștri în proiect sunt Street Delivery, Cărturești.
Evenimentul poate suferi modificări în funcție de prognoza meteo. Vom publica orice modificări intervenite pe parcurs. Vă mulțumim!
Asociația culturală “Aici a stat” vă invită la Serata culturală de Ziua Internațională a Muzicii în vila Sacha Silberman Roman, mai precis Casa Madrigal, pe Aleea Dealul Mitropoliei. Pe 1 octombrie vom celebra muzica: vom asculta atât lucrări de Vivaldi, Bach, Mozart, Händel în interpretarea Ansamblului muzical #Aiciastat cât și corul de copii parte din programul Cantus Mundi în deschidere. Vom degusta vin și bezele cu mesaje cheie, vom admira lucrări de artă, vom face turul ghidat al casei și vom asculta povești de patrimoniu. Abia așteptăm să vă arătăm această clădire superbă cu poveste interesantă. Spre exemplu aici vom vedea primul lift dintr-o clădire privată din București! Sascha Silberman Roman (1885-1967) a fost avocat, publicist licențiat în Drept și secretarul lui Nicolae Titulescu între 1909-1921. A fost consilier juridic al Legației Britanice la București, acționar în consiliile de administrație ale mai multor firme și președinte al consiliului de administrație al Societății Anonime Române Ciornei București, specializată în editarea de cărți.
Planurile clădirii în stil eclectic de la adresa Aleea Mitropoliei nr. 11 sunt semnate de arh. român de origine poloneză Alfred Popper (1874-1946) și îmbină elemente bizantine, neoromânești, gotice, dar și elemente de inspirație din culele oltenești.
Vă așteptăm la Casa Madrigal, pe Aleea Dealul Mitropoliei nr. 11, pe 1 octombrie, începând cu ora 18:30. Acolo ne vom bucura de turul vilei, vom gusta deliciile de la Bezelefănțica Rozi și vinul Jidvei. Apoi vom asculta interpretarea corului și la final muzica clasică pe notele muzicale ale compozitorilor de Vivaldi, Bach, Mozart, Händel.
Participarea la eveniment se face în baza achitării prețului biletului de 250 lei.
La eveniment se vor face fotografii și înregistrări video. Prin înscrierea și participarea la eveniment sunteți de acord cu înregistrarea materialului foto-video și cu prelucrarea datelor cu caracter personal, conform legii. Fragmente din recital vor fi înregistrate și transmise și pe paginile de social media ale Asociației culturale “Aici a stat”.
Parteneri: Madrigal, Cantus Mundi, Institutul Național al Patrimoniului, Jidvei, Aqua Carpatica, DeCorina, Zestal, EnRose Parteneri media: Radio România, Igloo, Cronicari Digitali, Asociația COOLturală Nouă Ne Pasă, Munteanu recomanda, Promenada Culturală
Oradea, supranumit adesea “cel mai frumos oraș din România” are o bogată tradiție culturală și arhitecturală, fiind cunoscut mai ales pentru varietatea sa de clădiri în stil Secession, un curent al mișcării Art Nouveau. De altfel, Oradea este singurul oraș din România care face parte din Réseau Art Nouveau Network, rețeaua de cooperare la nivel european inițiată în Belgia în 1999 care are ca obiectve protejarea, schimbul de experiență și promovarea acestei mișcări. Și spun intenționat “mișcare” Art Nouveau, și nu stil, deoarece m-a convins prelegerea lui Deodáth Zuh cu ocazia zilei că Art Nouveau a fost mai degrabă o mișcare, nu un stil. Această mișcare arhitecturală, populară la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, este caracterizată predominant prin linii curbe, forme organice și decoruri elaborate.
Art Nouveau reprezintă o arhitectură modernă (deși nu era încă modernistă la vremea aceea) și a avut mai multe curente/ ramuri în funcție de țările care au adoptat această mișcare:
– una dintre ramurile “Art Nouveau” pornește de la “La Vie Nouveau” – viața nouă. Terminologia “Art Nouveau” a intrat rapid în țările francofone, inclusiv în România, în Olanda (Niuwe Kunst) și în Marea Britanie (New Style);
– altă ramură a fost cea florală – Stile Liberty, Stile Floreale, Lilienstil (care are la bază floarea de crin);
– o altă ramură se bazează mai degrabă pe caracteristica de a fi distins prin separare, numindu-se astfel Jugendstil, stilul tânăr (Finlanda), Sezession (în Germania, Bavaria), Secession, Wiener Secession (în Austria), Szecesszió, Secese, Secesja(HU/CZ/PL);
– o ultima caracteristică a dus la denominarea stilului modern – Modern Style (în Marea Britanie)/ Modernismo (în Spania)/ Модерн (în Rusia).
Conform dr. Zuh, profesor asociat la Universitatea Eszterházy Károly Katolikus Egyetem, Art Nouveau sau oricare dintre tendințele paralele ale protomoderismului din arta Europeană se distinge prin 3 caracteristici:
1. are preferințe stilistice convergente, dar niciodata comune bazate pe aproximativ trei principii de bază:
a) se bazează pe progresul tehnic (se folosește de sticlă, vitralii, de fier, beton, cărămidă aparentă),
b) include elemente naturale, organice (din care și omul face parte, de aceea vom vedea reprezentări ale chipului uman adesea în Art Nouveau, spre exemplu muzele, discobolul la Casa Darvas la Roche, Sisif),
c) include elemente de artă populară, de folclor, făcând referire la cultele și culturile primitive (primordiale, neatinse de civilizația industrială) – cumva contradictoriu cu punctul a);
2. a contribuit la tendințele de reînnoire socială reflectate în mai multe forme de artă totală;
3. reînnoirea socială nu a fost contradictorie cu tendințele de afirmare a identității nationale (desi identitățile naționale sunt uneori într-o stare intens de concurență).
Dacă teoretizăm puțin mai mult, Frigyes Spiegel, un mare arhitect promotor al mișcării Art Nouveau, spunea că: “Naturalismul nu poate fi scopul artelor, acesteia fiindu-i necesar exprimarea gândurilor inteligenței lăuntrice umane”. Practic asta arată că mișcarea Art Nouveau a venit mai degrabă ca un răspuns la psihologia umană: arhitectura ce are la bază o simbolistică puternică și elemente organice preluate din natură are darul de a îți oferi o stare de bine, de a te face eminamente fericit.Frigyes Spiegel (1866-1933) a fost un artist complex, cu preocupări în diverse domenii: arhitectură, amenajări interioare, arte aplicate, bijuterii, faimos pentru faptul că a proiectat la Budapesta primul imobil cu fațadă decorată în manieră Art Nouveau, Casa Lindenbaum (1896-1897). El a avut o concepție modernă pentru vremurile sale privind organizarea spațiului interior al imobilelor și locuințelor. Clădirile proiectate de else află la Budapesta, Debrecen, Szeged, Novi Sad, Cluj-Napoca (Teatrul de Vară – astăzi Opera Maghiară, 1909-1910). La Oradea, Spiegel a proiectat numeorase edificii ce se subscriu mișcării Art Nouveau: Casa Sonnenfeld (1898-1899); Casa Konrád (1909-1910); Casa Lajos Veiszlovits (1910-1911); Palatul Sonnenfeld (1911-1912); Casa Markovits-Mathéser (1911).
Vă las mai jos zece dintre cele mai reprezentative clădiri Art Nouveau din Oradea care mi-au rămas mie în suflet după ce am participat la Ziua Mondială Art Nouveau. Desigur că vă ofer și câteva informații, pe scurt, despre istoria lor, arhitecți și proprietari, iar dacă vreți să aflați muuuult mai multe lucruri interesante, vă recomand să vizitați paginile https://www.oradeaheritage.ro/ (unde documentația istorică și arhitecturală este excepțională) și https://www.visitoradea.com/ unde veți descoperi recomandări de călătorie și elemente inedite care vă vor ajută să vă planificați o vacanță de vis în acest oras minunat.
1. Palatul Vulturul Negru
Una dintre cele mai emblematice clădiri din Oradea, Palatul Vulturul Negru, a fost construit între 1907 și 1908. Pe amplasamentul clădirii actuale exista, la 1714, un local cu parter, hanul „Vulturul” sau „Berăria orașului”. La început a fost o clădire mică cu trei încăperi în care a funcționat și Primăria Orașului până la 1861. În anul 1807 a fost reconstruit, extins și supraetajat, iar după o altă modificare, din anul 1835, a devenit un hotel important din oraș: Hotel Vulturul. În 1903 primăria a hotărât să lanseze un concurs de proiecte pentru reconstruirea Hotelului Vulturul, dar a abandonat proiectul considerând că nu rentează să construiască “Vulturul Negru” din cauza costurilor mari de construcţie, şi a decis să vândă terenul şi clădirile existente.
Cei care au cumpărat proprietatea în 1906 au fost dr. Ede Kurländer şi dr. Emil Adorján, doi avocați, anteprenori, gazetari de seamă. Emil Adorján (1873, Oradea-1944, Matthausen, Austria) a fost un avocat, antreprenor de succes, scriitor, jurnalist, promotor al stenografiei, prieten apropiat al poetului Ady Endre. A publicat în ziarele locale sub numele Leander (Leandru). Ede Kenéz-Kurländer (1870 Oradea-1952, Budapesta), avocat, bancher, publicist, editorul cotidianului Sâmbăta de la Budapesta. Cei doi au preluat proiectul câștigător la concursul primăriei realizat de faimoșii arhitecți Komor Marcell și Jakab Dezső și l-au pus în practică cu ajutorul arhitectului Ferenc Sztarill (1859-1943) ca antreperenor al clădirii. Atunci când băncile au urcat dobânzile extrem de mult și accesarea creditelor a devenit complicată, Ede Kurländer şi Emil Adorján și-au deschis propria lor bancă, Banca Maghiară, în perioada interbelică cunoscută ca Banca Industrială.
Palatul adăpostește astăzi birouri, magazine, restaurante și pub-ul. În trecut găzduia un hotel și un cinematograf foarte iubit de orădeni ce urmează să fie restaurat. Pasajul său acoperit cu sticlă colorată ce portretizează chiar un vultur negru este una dintre atracțiile principale ale orașului, iar unul dintre vitralii s-a păstrat încă de la 1909, fiind execut de atelierul orădean Neumann K (celălalt fiind refăcut în cadrul procesului de restaurare). Clădirea a fost comandată de antreprenorul local Dr. Adorján Emil și reprezintă un simbol al prosperității economice din acea perioadă.
Vitraliul Vulturului Negru
2. Casa Darvas-La Roche
Casa Darvas-La Roche, situată pe strada Iosif Vulcan, este una dintre cele mai bine conservate clădiri Art Nouveau din Oradea. Construită între 1909 și 1912, clădirea a fost proiectată de frații arhitecți József Vágó și László Vágó pentru familia Darvas și La Roche. Stilul său este caracterizat prin motive florale și fațade decorate cu mozaicuri colorate. În prezent, clădirea găzduiește un muzeu dedicat stilului Art Nouveau, singurul de acest fel din țară și care face cinste Oradiei.
3. Palatul Moskovits – Adolf și Fiii
Palatul Moskovits – Adolf și Fiii, proiectat de arhitecţii Vágo Laszlo şi Vágo Jozsef în 1912 oferă o notă aparte în ansamblul urbanistic al Pieţei Unirii prin austeritatea sa rafinat geometrică. Imobilul a fost construit în două etape, așa că desenul faţadelor, deşi unitar, este totuși diferit ca distribuţie a accentelor. Faţada reprezintă marca de stil a fraţilor Vágo, având o muzicalitate cu ferestre dreptunghiulare cu colţuri rotunjite. Avem de-a face cu un Secession mult mai sobru cu accentele celor două bovindouri convexe care sparg liniaritatea de la nivelul streşinii, fiind terminate în nişte atice triunghiulare. Este inedit decorul cu plăcuțe ceramice și friza continuă plasată sub cornişă executată în tehnica sgraffitto.
4. Casa Poynár
Casa Poynár, amplasată la intersecţia Pieţei Regele Ferdinand I (Piața Bémer) cu strada Grigorescu (Mészáros), este unul dintre palatele proiectate și construite în stil secession la începutul secolului al XX-lea, anul 1907, finalizată în anul 1911, de către cunoscutul arhitect orădean, Ferenc Sztarill. Clădirea a fost proprietatea familiei Poynár, făcea parte din consiliul orășenesc și conducea depozitul de tutun (monopol de stat) de la Oradea. Comanditarul imobilului, Ioan Poynár, de origine macedoromână, făcea parte din compania negustorilor greci macedoromâni de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Stilul său distinctiv Art Nouveau se remarcă prin utilizarea feroneriei decorative și a formelor unduite ale acoperişului şi turnului de colţ.
5. Palatul Stern
Construit între 1909 și 1910, Palatul Stern a fost proiectat pentru familia Stern de arhitecţii Komor Marcell şi Jakab Dezső, renumiții arhitecti ce au proiectat şi palatul “Vulturul Negru” (da da, tot ei!). Lucrările au fost finalizate în anul 1909, oferind orădenilor un model de arhitectură funcţională, în armonie cu mediul natural. Situată pe strada Republicii, clădirea este recunoscută pentru fațada sa elaborată și pentru arcadele sale elegante cu muchii blând îndulcite de arabescul unor acolade. Banda florală de sub cornişa circulară a volumului rotunjit al colţului trimite la nivel stilistic către un limbaj decorativ al fecundităţii şi eflorescenţei. Palatul a fost recent renovat și funcționează ca spațiu pentru birouri și locuințe.
6. Palatul Moskovits-Miksa
Palatul Moskovits-Miksa, situat pe strada Republicii, a fost construit între 1904-1905, a fost comandat de industriașul Moskovits Miksa și se distinge prin detaliile sale arhitecturale rafinate și fațada decorată cu stucaturi și mozaicuri. Inginerul Moskovits Miksa a locuit în noul imobil. Familia Moskovits deținea la începutul secolului al XX-lea una dintre cele mai importante întreprinderi din Oradea: Fabrica de spirt, drojdie, rom, lichior și chimicale Moskovits Mór și fiul. Produsele lor au avut piață de desfacere în Serbia și Austria. La începutul secolului au realizat și distribuit, cu acordul episcopului romano-catolic de atunci, Laurențiu Schlauch, o băutură specială, exotică Lichorul „Lotus”, obținută din Nimphaea Lothus Thermalis de la Băile Episcopale (azi Băile 1 Mai). Lichiorul, numit și „băutura de masă a înaltei societăți”, a fost pus în vânzare numai în anumite prăvălii și cofetării. Chiar și poetul Ady Endre în anul 1906 i-a dedicat câteva rânduri („Lotusul moare”). La structura de rezistenţă a palatului s-au utilizat pentru prima dată în Oradea plăci cu nervuri din beton armat (de tip Hennebique), structura de rezistenţă fiind proiectată de profesorul universitar ing. Zielinszky Szilárd din Budapesta.
Palatul este o nouă mostră de secession de sorginte germană al lui Rimanóczy, secession münchenez, aşa-numitul Lilienstil. Caracteristicile vegetalo-simbolice ale Lilienstilului sunt vizibile la decorațiunea balconului din colț: motivul central se compune dintr-un cap de femeie într-un hățiș de ramuri, frunze și flori. Motivele laterale sunt alcătuite din câte un copac cu trunchiul noduros lipit de zid, ce începe jos, la nivelul balconului, și-și desface ramurile desfrunzite ce par coarne de cerb. Lângă capul de femeie, în stânga, se distinge un compas cu un echer dedesubt şi o roată zimţată. În partea dreaptă se găseşte sceptrul lui Mercur, simbol al comerţului, o mână şi o nicovală.
7. Casa Adorján I
Cele două clădiri cunoscute sub numele de Casele Adorján sunt primele edificii din Oradea ale arhitecţilor Komor Marcell şi Jakab Dezső (sper că ii mai țineți minte de la Palatului Vulturului Negru și Palatul Stern). Atreprenorul ambelor clădiri a fost Sztarill Ferenc. În casa așa-numităAdorján I, Adorján Emil (da, unul dintre proprietarii ComplexuluiVulturului Negru, iată cum se leagă lucrurile!) şi-a avut locuinţa şi biroul de avocatură. Clădirea este caracterizată prin fațadele sale simetrice cu butoni florali și o amplă decorațiune vegetală. În prezent, clădirea adăpostește birouri și locuințe.
8. Palatul Apollo
Palatul Apollo a fost construit în 1912 și proiectat de arhitectul Rimanóczy Kálmán junior. Locul unde se află,și anume intersecția străzilor Republicii (Fő utca) și Mihai Eminescu (Szaniszló utca), nu trebuie sa lipsească din plimbarea voastră prin Oradea. Zona este marcată de trei clădiri de mari dimensiuni, ridicate în perioada 1900-1914 în stilul secession: Palatul Stern, Palatul Moskovits Miksa și Palatul Apollo. În secolul al XIX-lea exista aici un han cu numele Apollo. În anul 1910, Consiliul Orășenesc a dorit să valorifice terenul și a hotărât ca pe acel amplasament să fie ridicat un nou imobil. Acesta a fost singurul imobil de raport ridicat la inițiativă publică, toate celelalte imobile de raport construite la începutul secolului al XX-lea fiind proprietăți private.
În 1911 Kálmán Rimanóczy junior a prezentat proiectul, iar serviciul tehnic și comisiile au propus municipalității să facă o licitație pentru ridicarea clădirii. În martie 1912 s-a ținut licitația, iar Kálmán Rimanóczy junior a și câștigat-o, având cea mai bună ofertă. Din păcate, el a decedat în 12 iulie 1912. Văduva arhitectului a cerut Consiliului Municipal să-l însărcineze pe inginerul-arhitect Tivadar Krausze cu coordonarea lucrărilor la noua clădire, deoarece acesta a fost colaboratorul arhitectului defunct. Orădeanul Ernő Bürger a închiriat cafeneaua de la parter și a deschis “Cafeneaua Orașului”, modernizând localul cu elemente de ultimă oră: un sistem de ventilație și de eliminare a prafului. La parter au fost amenajate loje pentru 32 de familii, iar etajul a fost ocupat de un balcon decorat cu gust. În aripa dinspre strada Mihai Eminescu a fost plasată sala de biliard. Scaunele au fost comandate de la frații Thonet. Deschiderea festivă a Cafenelei Orașului a avut loc în decembrie 1914 pentru protipendada.
9. Casa Deutsch
Casa Deutsch a fost de fapt magazinul de sticlărie al lui Deutsch K. Ignác situat pe strada Vasile Alecsandri. Familia negustorului Deutsch K. Ignác (scris și Karl Ignaz Deutsch) provenea din Cehia (Moravia), fiind a treia generație stabilită în oraș. În registrele din anii 1851-1853 apare numele Deutsch Simon. Acesta era croitor cu mașină de cusut în Orașul Nou și se presupune că ar fi fost bunicul lui Ignác. Magazinul a fost construit în perioada 1909-1911, unii specialiști fiind de părere ca vila ar fi fost construită de către arhitectul Sztarill Ferenc, iar alții fiind de părere că aceasta este lucrarea arhitectului Rimanóczy Kálmán junior. Societatea Deutsch ajunsese a doua firmă importantă după Budapesta în domeniul desfacerii articolelor de sticlă din zonă. Puterea lor comercială se reflecta și pe fațada magazinului, care a fost proiectat cu vitrine mari, în care erau etalate articole de sticlă colorate, gravate și porțelanuri pictate cu motive florale. Clădirea este un exemplu remarcabil de Art Nouveau prin utilizarea vitrinelor ample și a decorațiunilor florale. În prezent, casa este restaurată exemplar și găzduiește diverse funcțiuni comerciale.
10. Palatul Füchsl
Palatul Füchsl cuprinde două corpuri distincte, ascunse de fațada unitară, bogat ornamentată cu decorațiuni care dezvăluie câte ceva despre proprietarii clădirii, frații Füchsl, mari proprietari de podgorii în zona viticolă Biharia. Struguri ciorchine, vrejuri întortocheate de viță-de-vie și frunze palmate sunt plasate echilibrat pe fațada palatului și în feroneria balcoanelor. Sub ferestrele etajului 2 apar monogramele F.T, adică Fuchsl Testverek (Frații Fuchsl). Motivul vegetal apare pe ușile apartamentelor și în feroneria balustradei interioare. De altfel, cladirea este așezată pe o pivniță de mari dimensiuni, despre care se știe că adăpostea cantități impresionante de vin.
Palatul fost construit de arhitecții Zoltán Bálint şi Lajos Jámbor în stil secession, în perioada 1902-1903, sub îndrumarea inginerului Rendes Vilmos. În presa locală din iulie 1902, înainte de începerea lucrărilor s-a afirmat că va fi primul palat în stil secession din Oradea. Cei doi frați au avut inspirația de a investi și în afaceri imobiliare, anticipând corect nevoile unei piețe în plină ascensiune.
Aceste clădiri reprezintă doar o parte din bogata moștenire Art Nouveau a orașului Oradea. Fiecare dintre ele oferă o incursiune în istoria și cultura orașului, ilustrând perioada de prosperitate și inovație de la începutul secolului XX. Arhitecții și proprietarii acestor clădiri au lăsat în urmă o moștenire de neprețuit, care continuă să atragă turiști și să inspire locuitorii orașului. Pe site-ulOradea Heritage | Oradea, parte a moștenirii europene veți descoperi o multitudine de informații care sper să va convinga să vă planificați o excursie la Oradea!
O vilă antebelică monument istoric ridicată pentru comandorul Alexandru Cătuneanu de unul dintre marii arhitecți ai capitalei, Paul Smărăndescu, se vinde cu 2.700.000 euro pe Storia, platforma de imobiliare lansată de OLX. Imobilul de aproximativ 1500 mp este situat pe Bulevardul Dacia, la intersecția cu strada Aurel Vlaicu, într-o zonă extrem de ofertantă din inima Bucureștiului și are 31camere dispuse pe demisol, parter, etaj, mansardă și pod. Investitorii pasionați de arhitectură și istorie au ocazia de a achiziționa această bijuterie arhitecturală care a găzduit o mare personalitate din trecutul României, ambasade, instituții și bănci de renume.
Această vilăîn stil neoromânesc, aflată peDacia,unuldintremarile bulevardeistoricecu reputație din capitală, a fost ridicatăîn perioadaantebelicădupă planurile cunoscutului arhitect Paul Smărăndescu.Proprietarul inițial a fost comandorulAlexandru Cătuneanu(1862-1916), cel căruia îi datorăm prima hartă a coastei româneşti a Mării Negre. El a coordonat între 1899-1900 toate măsurătorile care au dus la întocmirea acestei hărţi care i-a purtat numele. Harta Cătuneanu a fost premiată cu medalia de aur la Expoziţia Universală de la Paris pentru exactitatea sași pentru ingeniozitatea măsurătorilor. De aceea a fost folosită la navigație până în 1952.
Cu bricul Mircea a realizat în 1899 pentru prima dată măsurători magnetometrice de-a lungul coastelor României, împreună cu acad. Ştefan Hespites. AlexandruCătuneanu a fost căpitanul portuluiConstanța și datorită măsurătorilor sale a fost ridicat și farul de aterizare de la Tuzla în 1900.Astăzi, acesta este cel mai vechi far de pe coasta românească aflat în funcțiune, fiind esențial pentru asigurarea navigației într-o zonă cu stânci aflate sub apă unde au eșuat multe nave de-a lungul timpului. Cătuneanu afost comandant al bricului Mircea, al crucișătorului Elisabeta, a fost la comanda Diviziei de Dunăre și apoi a Depozitelor Generale ale Marinei, odată cu începutul Primului Război Mondial la pregătirea de război a Marinei Militare.Pe crucișătorulElisabeta a efectuat un marș de recunoaștere a coastelor asiatice ale Imperiului Otoman și Bosforului.Din păcate,ComandorulCătuneanu și-a pierdut viața în cea maimare catastrofă feroviară petrecută la Ciurea (jud. Iași)pe 31 decembrie 1916.
Vila a fost ridicată întreanii 1914-1915 după planurile arhitectuluiPaul Smărăndescu. Acesta a studiat la Școala de Arhitectura de la București și la École des Beaux-Arts din Paris, fiind diplomat al guvernului francez. A lucrat inițial în biroul arhitectului Dumitru Maimarolu, la proiectul pentru Palatul Camerei Deputaților. A fost arhitect-șef al Ministerul Instrucției Publice și al Cultelor și apoi arhitect-șef al Ministerului de Interne. La 39 ani și-a început activitatea în cadrul Școlii de ArhitecturăBucurești ca profesor de istoria arhitecturii, devenind șef de atelier și ulterior decan. A fost un arhitect prolific, realizând peste 100deproiectepentruclădiri publice și private.Printre proiectele sale faimoase se numărăPalatulSocietățiide Asigurari „Agricola”, Palatul SocietățiiAstra Română, Facultatea de Farmacie, Palatul ZiaruluiUniversul,Palatul Societății de Gaz și Electricitate și Spitalul Filantropia.
Construcțiavileia fost terminată în vara anului 1915, cu modificări ulterioare în timpul ocupației germane și după un incendiu din perioada interbelică.A fost naționalizată și ulteriorrecuperatăde familia comandorului. S-a păstrat în formă foarte bună de-a lungul timpolui datorită faptului că aadăpostitchiar și înainte de 1989diferite ambasade,și ulterior a găzduit diferite instituții publice, bănci precumBanca Mondială și în prezent este de vânzare pe platformaStoria.
Stilul arhitecturalîn care a fost edificată vilaeste cel neoromânesc,stilnumit șinațional.Fațada este dominatădeo frizădantelatăsub cornișăcu funie răsucită, bumbi și motive florale care se continuă ca un ancadramentdelicatpentru ferestre. La etaj ferestrele trilobate sunt echilibrate de ferestrele cu ancadramente simple și jardiniere din fier forjat de la parter. Soclul vilei este marcat de un brâu delicat cu simbolul dinților de fierăstrău și cu motivele vegetale care sunt prezente și la friza de sub cornișă. Turnul de colț,acoperit în turelă,oferă monumentalitate clădirii șiîipune în valoare poziția de colț. Vila domină la nivel estetic și arhitectural intersecția dintre două străzi istorice.
La interior s-au păstrat vitraliile, două sobe, tavanul casetat și ornamentele cu stucaturi, ușile cu cristal și glasvand, parchetul și pardoseala de mozaic.Vila aresuprafața construită totală de 1488 mp, din care 1152 mp utili și 70 mp podul. Terenul are 758 mp, amprenta la sol a vilei fiind de 406 mp. Clădireacu certificat energetic clasa Bse desfășoară pe 4 nivele, D+P+1+M (+Pod) șiare31 de camere, 6 băi, garaj dublu și spații de depozitare.Camerele sunt înalte, luminoase și spațioase. Un hol central uriaș de formă cvasi-octogonală face distribuția către celelalte camere ale proprietății. Ușile cvadruple cu glasvand amplifică spațialitatea acestui hol care poate căpăta multiple întrebuințări. Înălțimea tavanelor (cca. 5m), detaliile originale care au fost păstrate de-a lungul vremii, stucaturile, tâmplăria din lemn masiv, scările interioare conferă acestor încăperi un aer de noblețe. Zona administrativă a proprietății include o bucătărie generoasă, care poate fi accesată și prin intrarea de serviciu a clădirii.Vila dispune de patru intrări separate (două principale și două secundare) și oferă posibilitatea parcării în curte pentru 6 mașini, având în plus un garaj dublu.
Vila împrumută din elementele arhitecturale ale clădirilor ce o înconjoară, majoritatea monumente istorice. Zona protejată din care face parte este marcată de imobile proiectate de arhitecți cunoscuți ai capitalei:Jean Monda, Emil Prager, Petre Antonescu, Arghir Culina, Ion Berindei.Valoarea arhitecturală, poziția sa și valoarea sa memorial-simbolicăsunt parte diningredientele unui viitorstrălucital clădirii ce va deservicultura,arta și eleganța.
Materialul face parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii corecte, în cunoștință de cauză. Acest material a fost realizat în parteneriat cu Ana Rubeli – storyteller cultural și fondator al Asociației Culturale Aici a stat.
Despre Storia
Storia e platforma de imobiliare lansată de OLX care își propune să aducă mai multă claritate pe piața imobiliară. E locul unde mii de proprietari, agenți imobiliari și dezvoltatori își prezintă ofertele. Storia își propune să îi sprijine pe cei care caută locuința potrivită, oferind instrumente și informații valoroase despre piața imobiliară, cu scopul de a-i ajuta să ia decizii informate. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia pot beneficia gratuit de serviciile profesioniștilor pentru a identifica cea mai bună soluție de creditare. În 2022, Storia a lansat indexul T.R.A.I., o inițiativă care oferă informații despre traiul în cartierele din România, măsurând standardul de viață, dincolo de cei 4 pereți ai casei. T.R.A.I. preia date relevante de la specialiști, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, densitatea punctelor de interes și costul mediu pe metru pătrat al imobiliarelor, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte. În 2024, indexul a fost actualizat cu secțiunea „Vocea Cartierelor” în care sunt integrate date subiective despre cartiere, obținute direct de la locuitorii din fiecare zonă evaluată. Oricine dorește să-și evalueze cartierul în care locuiește este invitat să completeze chestionarul de pe trai.storia.ro.
Asociația culturală “Aici a stat” vă invită la Serata culturală a verii cu muzică clasică, ateliere de olărit, colaje, linogravură, pictură și povești de patrimoniu la Muzeul-Atelier Școala de la Piscu din Ciolpani, Ilfov. Muzeul-Atelier Școala de la Piscu este un spațiu cultural deschis din 2006 în inima unui vechi sat de olari. În trecut, la Piscu funcționau 200 de cuptoare de olărit, și, deși în sat mai există astăzi doar 2 olari, meșteșugul a renăscut într-un mod mai subtil, prin recuperarea tradiției și a poveștilor vârstnicilor, aici la Muzeul-Atelier Școala de la Piscu ce deschide inimile către patrimoniul cultural. Aici veți descoperi peste 1000 de piese de ceramică expuse, într-o clădire superbă, premiată la sfârșitul anului 2021 la Anuala de Arhitectură la secțiunea Arhitectură construită. Îi vom avea alături de noi pe istoricul de artă Adriana Scripcariu și pe sculptorul Virgil Scripcariu care ne vor spune povestea locului. Apoi, invitații speciali, copiii din Corul Noua Generație, coordonat de Georgeta Vrabie, ne vor încânta în deschidere cu muzică sacră. Corul face parte din Programul Național Cantus Mundi. La final, ansamblul cameral #Aiciastat va interpreta compoziții de Bela Bartok, Antonio Vivaldi și W.A. Mozart.
Vă așteptăm la Muzeul-Atelier Școala de la Piscu (Sat Piscu, str. Câmpului, nr. 39) începând cu ora 15:00. Acolo ne vom bucura de turul muzeului prin ghidul audio care poate fi descărcat direct pe telefonul dumneavoastră. Vă vom invita să ascultați povestea acestui monument la căștile personale sau la căștile ce vor fi puse la dispoziție de partenerii noștri JBL România. În paralel, vă veți putea înscrie la atelierele de olărit, linogravură și pictură susținute de echipa muzeului sau la atelierul de colaje organizat de Nicoleta Ababei. La 17:00 va începe povestea locului, apoi vom asculta interpretarea Corului Noua Generație a câtorva pricesne și la final muzica clasică pe notele muzicale ale compozitorilor de Bela Bartok, Antonio Vivaldi, Luigi Boccherini, W.A. Mozart va lua locul poveștilor și ne va pregăti spiritual pentru o vară bogată din punct de vedere cultural.
În cadrul evenimentului veți putea răsfoi și cumpăra cărți de patrimoniu de la Editura Vremea, vă veți bucura de farmecul muzeului de colecția de ceramică țărănească, de atelierele deschise, de zona multimedia și de memoria vechii comunități de meșteri de la Piscu. Evenimentul va fi acompaniat de vinurile Jidvei, veți avea gustări oferite de partenerii de la Privileg, apă Aqua Carpatica și alte surprize.
Vă invităm să veniți cu păturici sau salteluțe pentru a vă bucura de curtea cu iarbă și sculpturi de la Școala de la Piscu.
Atelierele de olărit, linogravură și pictură nu sunt incluse în prețul biletului și pot fi achiziționate direct de la muzeu. Atelierele sunt deschise și adulților. Accesul cu animale de companie nu este permis. Vârsta recomandată pentru ateliere: 4+. Copiii mai mici pot participa doar însoțiți de părinți. Vă puteți înscrie la ateliere la sosire, în limita locurilor disponibile, conform criteriului primul sosit, primul servit.
Puteți veni cu mașina personală (pe care o puteți parca în proximitatea Muzeului) sau cu autobuzul 444 pe care îl puteți lua din stație de la Casa Presei Libere (https://www.stb.ro/linie_tom?444) și vă lasă direct în fața muzeului.
Vă așteptăm cu drag!
Sponsor: JBL România Eveniment acompaniat de vinurile Jidvei. Parteneri: Aqua Carpatica, Privileg Catering, Editura Vremea, DeCorina Hats, EnRose, Institutul Național al Patrimoniului, Cantus Mundi, Zestal Store Parteneri Media: Radio România Cultural, Igloo Magazine, Zeppelin, Munteanu, Asociația COOLturală Nouă Ne Pasă, Promenada culturală
Editura Vremea și Ana Rubeli (fondatoarea Asociației culturale Aici A Stat) vă invită la lansarea cărții Mahalale de patrimoniu: Sfânta Ecaterina și Flămânda. Povești care încep cu Aici A Stat în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest. Evenimentul are loc joi, 30 mai 2024, la Romexpo, și va prilejui întâlnirea cu două doamne reprezentative pentru lumea culturală a Bucureștiului: academician Georgeta Filitti și Silvia Colfescu, directorul Editurii Vremea și omul din spatele prestigioasei colecții de carte Planeta București. În calitate de autoare, Ana Rubeli va oferi autografe la standul editurii (A12).
Mahalale de patrimoniu… de Ana Rubeli este un manifest pentru salvarea patrimoniului construit al Capitalei, bazându-se pe povești culese din arhive, imagini reprezentative de odinioară a unor fragmente de oraș și imagini din prezent ce întăresc valoarea memorial-afectivă a unui areal esențial pentru istoria Bucureștilor. Cartea face trimitere la raportul publicat de Europa Nostra sub titlul „Heritage Counts for Europe”, raport care definește moștenirea culturală drept generator de investiții, de creativitate și de întărire a sentimentului de apartenență.
În cele 280 de pagini ale cărții publicate de Editura Vremea în colecția Planeta București se regăsesc numeroase imagini color ale caselor și colțurilor de stradă din cele două mahalale bucureștene (Sfânta Ecaterina și Flămânda), imagini care invită cititorul la o încântătoare plimbare vizuală și la o analiză afectivă a păstrării integrității și autenticității elementelor arhitecturale. Volumul a fost tipărit color cu sprijinul BNP Paribas Cardif, companie care susține cultura și patrimoniul românesc.
"Cartea nu pretinde a fi o cercetare completă a celor două mahalale istorice, ci doar câteva insule de cercetare academică și analiză istorico‑arhitecturală într‑un ocean al descoperirilor empirice. (...) Stucaturi, sobe și argintărie încă se mai află în Mahalaua Flămânda și în Mahalaua Sfânta Ecaterina: două zone centrale bucureștene cu o istorie îndelungată, al căror potențial istoric, arhitectural și cultural este extrem de bogat și care ne invită să semnăm manifestul de dragoste pentru patrimoniul orașului."
Ana Rubeli în deschiderea volumului
"Ana Rubeli a cercetat integral documentația existentă și a mai făcut ceva esențial: a mers la fața locului, privind fiecare casă, ce a rămas din ea, ce s‑a adăugat, ce se poate reconstitui, fie și numai cu imaginația. Cartea amintește astfel de arhitecți, doctori, avocați, ziariști, profesori, ingineri, funcționari, negustori, muzicieni, militari, moașe ș.a., într‑un cuvânt, profesiunile liberale care au dat viață orașului."
Georgeta Filitti în Prefața cărții
Lansarea are loc în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest, joi, 30 mai, ora 17:30, la spațiul de evenimente Cafeneaua Artelor (Pavilion B2, Romexpo). Vor lua cuvântul Georgeta Filitti, Silvia Colfescu și, evident, autoarea. La final, se vor acorda autografe la standul editurii Vremea (A12).
