arhitectura

Vânătoare de comori arhitecturale pe Calea Victoriei

Vânătoare de comori arhitecturale pe Calea Victoriei

Bine ați venit în inima capitalei, pe vechea arteră numită Calea Mogoșoaiei. Gheorghe Crutzescu a scris o carte numită “PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI” pe care a dedicat-o Căii Victoriei, făcându-i o dedicație de dragoste astfel:

[…] dacă sunt zile în care te cuprinde nostalgia unui fel de viaţă pe care nu ai apucat-o, care-ţi pare însă cunoscută;

dacă îţi sunt dragi unele cuvinte bătrâneşti, care te duc într’o lume pe veci apusă, dar în care a trăit bunicul şi străbunicul tău;

dacă nu crezi că moşii noştri erau toţi nişte sălbatici şi că adevărata noastră „civilizaţie” a început odată cu automobilele, casele „block” şi matchurile de football;

atunci, dacă vrei, s’o luăm în sus, împreună, pe podul Mogoşoaiei, vom merge încet, plecând urechea la poveştile de ieri, sau de demult, pe care zidurile vechi şi locurile bătătorite de veacuri le mai şoptesc, încă, celor ce vor să asculte.

Rândurile ce urmează sunt născute din dragoste pentru o stradă.”

De aici din fața Bibliotecii Central Universitare (proiectată de arhitectul familiei regale, Paul Gottereau), de lângă statuia ecvestră a lui Carol I (ridicată la origine de sculptorul croat Ivan Meštrović în 1939, topită și refăcută în 2010 de Florin Codre), în fața Muzeului Național de Artă, amenajat în fostul Palat Regal, vă invit să porni și voi în căutarea unor povești. Dar înainte de a porni, vă rog să vă uitați la piciorul calului regelui Carol I: deși Carol I nu a murit propriu-zis din cauza rănilor dobândite în război, calul său este totuși reprezentat cu piciorul din față în aer, ceea ce înseamnă, potrivit obiceiurilor, că personajul înfățișat a murit din cauza rănilor de război. Se spune că regele a murit de inimă rea: moartea sa, intervenită subit pe 27 septembrie 1914, a fost atribuită rănilor sale sufletești, în contextul izbucnirii Primului Război Mondial, când țara sa adoptivă, România, a ales să lupte împotriva țării sale natale, Germania. Statuile, zidurile, ornamentele arhitecturale ne spun povești despre arhitecți, comanditari, artiști. Și vă provoc să le descoperiți.

Instrucțiuni

Vă invit să descoperiți delicii arhitecturale ascunse într-un fragment selectat de pe Calea Victoriei: între statuia ecvestră a lui Carol I și strada Frumoasă. Aveți o oră pentru explorare. Urmăriți indiciile care au un singur răspuns corect. Când găsiți un obiectiv, faceți-i o fotografie. După o oră ne revedem la punctul de întâlnire unde un membru al echipei îmi va arăta fotografiile obiectivelor descoperite menționând cărui indiciu corespund și vom povesti despre stiluri de arhitectură.

Prima echipă ce a descoperit toate indiciile corecte va fi premiată! Mult succes!

Indicii

1.       Aici se afla tronul regal si alte săli impunătoare care adunau marile personalități ale vremii. Edificiul monarhic în esență, fațada mea ascunde multe secrete, chiar dacă a trecut prin bombardamente și incendii: caută plăcuța memorială care amintește despre boierul Golescu.

2.       Sunt simbolul muzical al capitalei, răsună instrumentele muzicale în timpul concertelor și repetițiilor. Datorită unei subscripții publice am ajuns să domin astăzi piațeta mea. În părculețul pe care îl veghez (vechea grădină a Episcopiei) statuia lui Eminescu realizată în bronz de sculptorul Gheorghe D. Anghel în atelierul său de la Mănăstirea Pasărea. Iar dacă te uiți în sus poți descoperi cei doi grifoni din unghiurile laterale.

3.       Ca să mă găsești, trebuie să te uiți în jos în fața imobilului ARO Palace proiectat de Horia Creangă. Sunt o plăcuță de gresie pe care scrie numele manufacturii cu sediul Sălciilor nr. 8. Aici a locuit poetul și actorul Dinu Ianculescu (1925-2006) dar și Tiberiu Olah (1927-2002), compozitor, profesor și muzicolog român, de etnie maghiară, doctor în muzică cu lucrarea „Unele probleme în legătură cu timpul și spațiul muzical”. New York, Washington, Londra, Paris, Berlin, Praga, Roma, San Francisco, Köln sau Darmstadt sunt câteva din orașele în care s-au cântat lucrări ale compozitorul român, care a semnat peste 120 de opusuri, printre care se numără Simfonia I (1956), Sonata pentru clarinet solo (1963), Poarta sărutului, poem simfonic pentru orchestră mare (1965). În perioada 1959-1984 a semnat, de asemenea, coloane sonore pentru mai mult de 20 de pelicule românești.

4.       Pe vremuri apa tâșnea și răcorea curtea interioară a blocurilor din interbelic pe care eu îl ornez. Am un stil modernist reprezentativ și se spune că arhitectul Mac Constantinescu m-a proiectat cu geometria aceasta intersantă. Ca să mă găsești trebuie să cauți curtea interioară cu acces dinspre vestita Cale a Victoriei. Gangul este pavat cu plăci mici de gresie, care se regăsesc şi la imobilul ARO Palace a lui Horia Creangă. Fotografiaza-mi unul dintre basoreliefuri, toate sunt superbe, nu-i așa?

5.       Găsește plăcuța memorială care marchează un fragment din documentul de inaugurare a Palatului Societății Politehnice semnat la 11 martie 1928. Planurile cladirii și supravegherea construcției s-au făcut de arh. P. Antonescu (care s-a ocupat și de toate decorațiile și mobilierul de la etajul I). Clădirea a fost executată de întreprinderea ing. C. M. Vasilescu. Construcțiile au trenat mult între 1909, momentul cumpărării terenului de la moștenitorii lui Ghita Ion (unde era instalat pe atunci Clubul Regal) și 1928, din cauza Marelui Război. Pentru a debloca proiectul, ing. Anghel Saligny a fost de acord ca mai multe societăți Societăți să contribuie la construcție: Societatea Politehnică urma sa aduca drept aport terenul pe care se va face clădirea, care urma a se construi de mai multe societati. Acestora li se lăsa în deplină proprietate câte unul sau două etaje întregi, iar Societații Politehnice i-ar rămâne etajul I pentru a se instala, subsolul și parterul pentru a le închiria și a-și procura astfel venituri cu care sa întrețină localul și să-i mai rămână și sume pentru a face față celorlalte cheltuieli. Inginerul C. Bușilă a dat gratuit personalul necesar pentru studierea si supravegherea instalațiilor. Societatea Creditul Industrial a facut o donatie de 500 000 lei pentru a veni in ajutorul construcției Palatului Societatii Politehnice.

6.       Găsește ancadramentul neoclasic triunghiular de pe fațada palatului în care a locuit vistiernicul grec Grigore Romanit. El era în 1823 efor al Casei podurilor, care se ocupa de întreținerea străzilor orașului, un fel de precursor al CNADNR. Un mare iubitor al luxului, acesta a decorat palatul după ultimele tendințe ale modei începutului sec. XIX, cu mobilier de abanos și mahon, cu oglinzi de cristal venețian, cu marmură, bronz și sidef. Palatul a fost loc preferat pentru baluri, apoi s-a transformat în Cancelarie Domnească, Curte administrativă și apoi sediu al Ministerului Finanțelor (funcție pe care a îndeplinit-o timp de un secol). O extindere a palatului a fost necesară, așa că a fost contractat arh. Nicolae Cerchez care a desenat planurile actuale în forma de U în stil neoclasic cu elemente eclectice. Astăzi în curte se regăsesc statui de Cornel Medrea, iar în interior colecții private minunate, precum cea a lui Corneliu Baba, Iosif Iser, Beza, Simu și mulți mulți alții.

7.       Sunt decorată cu lei și coloane cu capiteluri, ba chiar am și două urne monumentale la intrare, pe care te rog să le găsești. Arhitecții Ion Mincu și Nicolae Cuțarida s-au ocupat de reamenajarea mea în stil eclectic francez (sau beaux-arts). Am o grădină la intrare, ba chiar și statui. Proprietarul meu era mare moșier și s-a îmbogățit de la petrol, pe moșiile sale de la Sărata Monteoru.

Bonus: Am două felinare distinctive pe fațadă, le-ai depistat?

8.       Găsește 3 arcade sprijinite pe coloane cu caneluri răsucite unite la bază prin balustrade de piatră sculptată cu motive ornamentale, tipice stilului neoromânesc. Aici a locuit profesorul şi juristul Constantin G. Dissescu (1854-1932), în această vilă realizată în 1908 în stil neoromânesc după planurile arhitecţilor Grigore Cerchez şi Alexandru Clavel. Constantin Dissescu a fost profesor la Facultatea de Drept din Bucureşti, ministru al justiţiei şi instrucţiunii publice, deputat de Vâlcea. Astăzi aici este sediul Institutului de Istoria Artei “G. Oprescu” al Academiei Române.

Bonus: Găsește în grădina vilei și fantâna circulară din piatră care apare pe planurile de arhivă încă din anii 1895-1899.

9.       Suntem două stimabile doamne cu alură greco-romană și sprijinim o casă venerabilă. Privim agale către Palatul Nababului și abia așteptăm să iasă de sub pecetea restaurării. Aici a stat cândva Palatul lui Caragea Vodă, domnitor fanariot ce a domnit 6 ani. Fata lui cea mică, domnița Ralu, a fost vestită pentru întemeierea primei trupe de teatru din țările române și înființarea teatrului de la Cișmeaua Roșie.

10.   Găsește plăcuțele metalice de imobil asigurat la “Dacia Bucuresci” și “Abonat la serv. ridicărei gunoielor” de pe fațada casei Hristu, unde a locuit și prințesa Zoe Văcărescu-Bagration în ultimii ani ai vieții. Prințesa fusese soţia căpitanului în armata rusă Alexei Kirilovici Bagration-Muhranski, ce provenea dintr-o veche familie nobiliară georgiană. Zoe era fiica marelui logofăt Ştefan Văcărescu, zis “Orbul”. Ea la rândul ei a avut o fiică, Alina, măritată în 1832 cu marele vornic Emanoil Băleanu (1794-1862), de care s-a despărţit 3 ani mai târziu. Se pare că Alina a avut o relație amoroasă cu generalul P.D. Kiseleff, începută la Bucureşti şi continuată după 1834 în Rusia. Împreună au avut 4 copii. Generalul nu a primit permisiunea țarului să divorțeze, așa că toți copiii născuți din relația ilegitimă au fost înfiaţi în 1845 de un unchi al Alinei, Iacovache Prejbeanu. Numele lui rusificat, Prejbeanov, a fost purtat de descendenţi în linie masculină ai contelui Kiseleff. Una dintre fiicele din poveste era Saşa (1842-1922), măritată cu scriitorul Alexandru Odobescu. Sașa a primit această casă de la bunica sa, prințesa Zoe Bagration. Casa are o curte adâncă, semănând cu un han cu geamlâc la etaj în spatele ușii masive de lemn cu grilaj metalic care e mereu închisă. La etajul I, balconul cu feronerie decorativă este sprijinit pe trei console de piatră sculptată în formă de lei. Se prea poate să fie una dintre puţinele clădiri vechi ce se mai păstrează în această parte a vechiului Pod al Mogoşoaiei. Istoria casei duce până la 1843, când avea doar parter și subsol și o anexă în curte. În 1871 a fost înălțată și a primit fațada eclectică ce încă se păstrează și astăzi, deși mult degradată. Pe fațadă se află și pilaștrii cu capiteluri corintice și mascheronul de protecția la intrare.

Bonus: pe fronton poți distinge monograma MH şi anul de construcție 1871.

11.   Fațada mea principală cu marchiză adăpostea cândva trăsuri ce aduceau protipendada bucureșteană la bal. Luminatorul meu faimos ilumina sala de bal, acum perfect pentru ruletă. Dar nici fațada dinspre Podul Mogoșoaiei nu e de lepădat: fotografiază-mi ghirlandele cu frunze de acant de sub ferestrele încadrate de coloane cu capiteluri bogat ornate, simbol al arhitecturii beaux-arts.

12.   Găsește plăcuța memorială care evocă un general, personalitate politică a României interbelice cu un rol important în războiul de independență. El a cumpărat această casă în 1868 de la aga Dimitrie Ioanidis. Casa a fost construită în 1843 în stil sobru neoclasic de marele logofăt Alecu Florescu, care la rândul său a vândut-o în 1853 lui Ioanidis contra unei sume fabuloase la acea vreme de 8000 de galbeni austrieci. Este consemnat că a primit încuviințarea să clădească pe “ulița Mogoșoaiei” o casă cu un cat și pivniță dedesubt și cu “depărtarea de la linia uliții de peste un stânjen”. În anii ‘60 erau planuri ca această casă să fie transformată într-un muzeu al porțelanului, dar acest lucru nu s-a materializat. Casa a fost retrocedată urmașului familiei, Şerban Alexandru Manu (1937-2020), care a cerut în repetate rânduri, fără succes, și restituirea colecţiei Manu: 40 de portrete mari în ulei, fotografii vechi în culori şi fotografii color după tablouri vechi, reprezentând numeroşi domnitori şi boieri români, piese de mobilier, cărţi valoroase şi două obuze aduse de pe câmpul de bătaie de la Plevna de general.

Ponturi:

A.      Asigurați-vă că vă uitați și în sus, deasupra nivelului ochilor și în jos.

B.      Citiți bine indiciile înainte să porniți la drum și țineți minte cuvintele cheie ca să depistați ușor obiectivele.

C.      Puteți să porniți explorarea pe partea dreaptă a Căii Victoriei și după ce ați ajuns la punctul final (Strada Frumoasă) să vă întoarceți pe partea stângă pentru a găsi restul indiciilor.

D.      Aveți în medie cam 5 minute pentru fiecare indiciu.

E.       Unele indicii sunt dificile. Nu vă impacientați dacă nu găsiți obiectivele, scopul este să vă simțiți bine și să vă bucurați de plimbare și de deliciile arhitecturale.

Plimbare plăcută!

Proiect desfășurat în cadrul Străzi deschise – București, Promenadă urbană, un proiect al Primăriei Municipiului București, organizat prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în calitate de operator zonal.

Desiring Neighbourhoods. Learning from and building on the Past. Observing Today. Romanian Design Week 2025

Locations: Urban Spaces Sfintii Voievozi, OTOTO Station 
Date: May 18, 15:00
Organized by: Urban Spaces & Aici a stat

 

An exploration into how neighborhoods shape who we are and how we can shape them in return. Through walks, conversations and public viewings, we reflect on the past, observe the present and imagine a more beautiful, healthier and human-centered urban life for tomorrow.

We start at 15:00 at Urban Spaces Sfintii Voievozi, OTOTO Station with a talk with Ana Rubeli and Andreea Boldojar.

Starting from Ana Rubeli’s book „Mahalale de Patrimoniu”, we explore how neighborhoods are made—through architecture, commercial life and the people who inhabit them. 

After the talk, at 16:00, we start the Guided Tour – the urban exploration from Urban Spaces towards Maria Rosetti, linking Sfinții Voievozi neighborhood to Popa Chițu neighborhood, their stories, their mysteries and their famous residents. As we move through the city, we reflect on the power of micro-neighborhoods to offer alternatives to dense, impersonal urban zones—places where design, memory, and community shape a better quality of life. The tour will trace both visible heritage and hidden histories. 

17:15 – Hotăranu Pharmacy, Maria Rosetti corner with Vasile Lascăr

We continue with a short visit inside the beautiful Hotăranu Pharmacy, a remarkable early 20th-century building that served the community for decades. Designed by architect Statie Ciortan, it stands as a testament to the way local businesses anchored neighborhoods and brought elegance and utility together in daily life. A moment to reflect on the role of these civic spaces—past and future. We will see its frozen-in-time charm and we will find out about the future plans to transform this emblematic building into the Pharmacy Museum.

17:30 – Maria Rosetti 53

The guided tour will culminate with discovering the apartments building designed by famous architect Arghir Culina in 1918 for engineer Nicolae Pissiota and soon to be transformed into Urban Spaces Maria Rosetti. Architect Iulia Stanciu will share the architectural vision and transformation process behind the project. Participants will explore a restored commercial space on the ground floor and a typical apartment on the first floor—getting a glimpse of life in the old city and how it can be reimagined for the future.

We end the tour with a glass of wine and a warm conversation with our neighbors from the nearby Anticariat Store, who will share stories and hidden histories of the house and the surrounding streets.

The participation at the guided tour is based on a recommended donation of 150 RON/ person, payable at the Aici A Stat cultural association, IBAN: RO65INGB0000999911589980, ING Bank. Kids below 12 years-old can participate for free accompanier by their parents.

By taking part in this event you agree to the processing of personal data in accordance with GDPR regulations. Audio and video recordings of participants will be made during the guided tour.

To join the event, please register using the form available below. Your participation will be confirmed via email, subject to availability.

Our partners are Urban Spaces, OTOTO, Romanian Design Week.

The event can be subject to change depending on weather forecasts. We will publish any changes. Thank you!

Posted by Ana in București, Case, Case memoriale, Evenimente, 0 comments

STUDIU BUCUREȘTIUL PREGĂTIT 2025: Bucureștenii sunt îngrijorați de cutremure: 8 din 10 consideră că orașul nu este pregătit

Cutremurele sunt unul dintre principalele motive de temere pentru bucureșteni. Un studiu recent realizat de Fundația Comunitară București, prin programul Bucureștiul Pregătit, arată că 82% dintre locuitorii Capitalei consideră că Bucureștiul nu este pregătit pentru un cutremur major. În plus, aproape jumătate dintre respondenți (45%) nu au luat încă măsuri de protecție, deși recunosc că ar trebui. În prezent, doar 23% dintre bucureșteni s-au informat prin cursuri sau ghiduri și doar 15% și-au făcut un plan de acțiune în caz de cutremur. Cercetarea scoate la iveală o criză de încredere, lipsa unei culturi a pregătirii și semnalează nevoia urgentă de acțiune. 

La 48 de ani după cutremurul devastator din 1977, teama de cutremure rămâne foarte ridicată. 59% dintre bucureșteni consideră cutremurele ca fiind un pericol major, plasându-le pe locul doi printre motivele de îngrijorare, după problemele de sănătate personală (70%), iar 57% se simt vulnerabili în fața unui cutremur major. Teama de cutremur este resimțită mai mult în rândul femeilor (62%) comparativ cu bărbații (51%), iar cele mai mari procente de neliniște sunt întâlnite în rândul bucureștenilor cu vârste cuprinse între 35 și 64 de ani. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se arată mai optimiști, 39% dintre respondenți afirmând că orașul este într-un stadiu „așa și așa” de pregătire. Acest contrast între generații subliniază o diferență în modul de percepție a riscurilor și a responsabilității de pregătire.  

Bucureștiul se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre și este unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, după cum arată datele Băncii Mondiale. Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi. 48 de ani de ani mai târziu, un cutremur similar ar avea probabil efecte și mai devastatoare. În fața unui astfel de pericol iminent, pregătirea nu mai este o opțiune, ci o necesitate urgentă”, spune Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București. 

 

În cazul unui cutremur major, principalele temeri ale bucureștenilor țin de pierderea unor persoane apropiate (83%), prăbușirea clădirilor (75%), posibilitatea să-și piardă viața sau să fie răniți (67%) sau pierderea locuinței (59%). Unele temeri sunt resimțite semnificativ mai mult în rândul femeilor: dezechilibre economice și sociale (37% vs. 24% bărbați), lipsa informării privind adăposturile (35% vs. 18%) sau pierderea de bunuri personale (32% vs. 22%), mai arată cercetarea inițiată de Fundația Comunitară București. Studiul cantitativ a fost desfășurat online în februarie 2025, în colaborare cu iZi data, pe un eșantion reprezentativ la nivelul Bucureștiului de 500 de respondenți.  

Când vine vorba de responsabilitatea pentru măsurile de pregătire în caz de cutremur, 91% dintre respondenți consideră Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) ca principal responsabil, urmat de Primărie și autorități locale, menționate de 1 din 2 respondenți, apoi propria persoană, pentru 45% dintre respondenți. În ceea ce privește încrederea bucureștenilor în măsurile de pregătire pentru un cutremur, 6 din 10 persoane preferă să se bazeze pe propria lor capacitate. 40% au încredere în autoritățile competente (DSU/ISU), un procent similar se sprijină pe familie și apropiați, iar doar 14% au încredere în Primărie și autoritățile locale. 

Deși 49% dintre bucureșteni se simt informați cu privire la ce trebuie să facă în caz de cutremur, 43% dintre bucureșteni nu au luat încă măsuri de precauție sau de informare. În același timp, aproximativ 33% dintre bucureșteni nu au discutat deloc în familie despre măsurile de urgență, iar 31% spun că ar ști doar instinctiv ce trebuie să facă în caz de cutremur, fără a avea un plan clar stabilit. Numai 2% dintre respondenți bifează toate măsurile de precauție recomandate în caz de cutremur. Luate separat, cele mai des menționate măsuri sunt stabilirea unui loc sigur în casă (22%), închiderea gazului și electricității (20%) și un plan de comunicare în caz de urgență (18%). Datele sugerează o nevoie acută de educație și conștientizare cu privire la măsurile de prevenție.  

 Tinerii de 18-24 ani, mai preocupați de educația pentru prevenirea cutremurelor 

 Tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani sunt cei care menționează cel mai des educația din școală ca principală responsabilitate pentru măsurile de pregătire în caz de cutremur (61%). Aceștia își exprimă dorința ca educația privind cutremurele să fie o prioritate în școli, indicând o sensibilizare crescută a acestei generații față de riscurile naturale și importanța educației pentru protecție. 

 În același timp, în ceea ce privește pregătirea școlilor și a instituțiilor de învățământ, cercetarea arată că părinții au o încredere relativ scăzută în rezistența clădirilor școlare în fața unui cutremur. Doar 43% dintre părinți au încredere că edificiile în care învață copiii lor sunt pregătite să reziste unui seism major. În ceea ce privește pregătirea cadrelor didactice, doar 33% dintre părinți au încredere că acestea ar ști cum să gestioneze o situație de urgență în caz de cutremur.  

O mare parte dintre bucureșteni iau în considerare să se mute într-o locuință mai sigură 

Dacă ar ști că locuința lor ar avea risc seismic ridicat, cei mai mulți bucureșteni (41%, dintre care 48% bărbați) se gândesc că o soluție ar putea fi să se mute într-o locuință mai sigură, în timp ce 27% ar căuta informații despre consolidarea locuinței existente, iar 12% ar aștepta sprijinul autorităților pentru lucrări de consolidare. În același timp, jumătate dintre respondenți consideră că locuința actuală este sigură, în timp ce aproape o treime (29%) nu au verificat niciodată siguranța locuinței lor și doar 13% cunosc categoria de risc seismic a locuinței.  

„Doar prin colaborare, informare și schimbări sistemice putem să dezvoltăm împreună soluții aplicabile și să creăm o rețea pentru un oraș care nu așteaptă dezastrul, ci îl anticipează, se pregătește pentru el și are capacitatea să-l gestioneze corect. În această zi în care comemorăm cutremurul devastator din 1977, lansăm o campanie de conștientizare prin această cercetare și printr-un program de burse de jurnalism – Bucureștiul Pregătit Superscrieri -, pentru investigarea în profunzime a vulnerabilităților orașului și a acțiunilor pe care autoritățile și societatea civilă trebuie să le ia pentru a crește pregătirea infrastructurii și oamenilor”, spune Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București. 

În cadrul programului, susținut de Lidl România, Fundația Comunitară București va continua colaborarea cu factorii de decizie și responsabilii direcți pentru ca Bucureștiul Pregătit să dezvolte rețeaua de expertiză, resurse și suport care ajută comunitatea bucureșteană să înțeleagă riscurile seismice și să acționeze responsabil și coordonat pentru reducerea lor. De la lansare, programul Bucureștiul Pregătit a oferit soluții aplicabile și acțiuni coordonate care au ajuns la 26.983 de elevi și profesori, de la grădiniță, școală primară, până la gimnaziu. În plus, au fost oferite cursuri de prim ajutor pentru 3.189 de persoane, 17 câini de căutare-salvare sub dărâmături au fost instruiți, iar campaniile de informare și conștientizare organizate de parteneri și de fundație, online și prin evenimente, au avut o audiență de peste 2.000.000 de persoane. Prin programul Bucureștiul Pregătit au fost acordate finanțări de peste 1,98 milioane de lei și au fost susținute 18 proiecte implementate de către ONG-uri. 

3 burse de jurnalism – Bucureștiul Pregătit Superscrieri – în valoare de 20.000 de lei 

Programul Bucureștiul Pregătit a fost conceput ca urmare a unei investigații ample care a scos în evidență riscurile seismice ale Capitalei, „Cutremur în orașul vulnerabil”, publicată în 2017 în DoR de Georgiana Ilie. Deși s-au făcut progrese, Bucureștiul rămâne capitala europeană cu cel mai mare risc seismic și nu se discută suficient despre pregătirea pentru un cutremur major. 

Fundația Comunitară București, cu sprijinul Lidl Românialansează Bursele Bucureștiul Pregătit Superscrieri, prin care susține jurnalismul de investigație, oferind 3 burse de câte 20,000 lei, pentru realizarea unor materiale care să documenteze vulnerabilitățile orașului, blocajele instituționale și soluțiile pentru reducerea riscurilor seismice. Juriul de evaluare este format din jurnaliștii Georgiana Ilie, Emilia Șercan și Cristian Leonte. În plus, Emilia Șercan, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de investigație, va oferi sprijin editorial și mentorat. Jurnaliștii care vor să se înscrie în program pot face acest lucru în perioada 4 martie – 14 aprilie, individual sau în echipă. 

 

Bucureștiul Pregătit, programul pentru cutremur și alte dezastre majore 

Lansat acum șase ani de Fundația Comunitară București, Bucureștiul Pregătit își propune să pregătească bucureștenii pentru următorul cutremur major. Programul adună resurse private și susține proiecte care cresc gradul de informare și educare a populației, pentru ca oamenii să știe care sunt comportamentele corecte înainte, în timpul și după cutremur, cât și pentru crearea unui sistem de suport după producerea dezastrului. Pentru mai multe detalii, vizitați www.bucurestiulpregatit.ro. 

Fundația Comunitară București  

Fundația Comunitară București pune împreună donatori, ONG-uri sau grupuri de inițiativă pentru a dezvolta comunități în care să ne simțim ca acasă. Construiește mecanisme de donație, fonduri de finanțare sau incubatoare de idei pentru oraș. În cei 13 ani de activitate, fundația a finanțat 875 de proiecte și burse, cu o valoare totală de peste 28 milioane de lei. Pentru mai multe informații, vizitați  www.fundatiacomunitarabucuresti.ro 

Posted by Ana in București, Contemporane, 0 comments

Artă și istorie sub același acoperiș: vila din secolul XIX cu uși pictate ce omagiază mari artiști

O vilă monumentală în stil eclectic ce datează din 1887, unde a locuit Aurel Velleanu, un reprezentant al unei cunoscute familii din elita bucureșteană, se vinde cu 1.100.000 euro + TVA pe Storia, platforma de imobiliare lansată de OLX. Imobilul de aproximativ 356 mp este situat pe Calea Călărași, în apropiere de Piața Unirii, într-o zonă istorică centrală cu aer boem și are 5 camere dispuse pe parter, având în plus spații și la subsol și la mansardă, dar și un teren liber de 850mp. Investitorii pasionați de arhitectură și istorie au ocazia de a achiziționa această vilă remarcabilă care are elemente arhitecturale și decorative unice: stucaturi, sobe de Meissen, un tavan pictat și medalioane cu personalități ale culturii universale pictate pe canaturile ușilor.

Casa a fost martoră a evoluției orașului premodern către contemporaneitate și reprezintă o investiție deosebită. Fațadele casei în culoarea Terra Sigillata, de inspirație pompeiană,prezintă diverse motive antichizante: muze, zeități, amorași. Pe fațada dinspre stradă, monograma „WA” ne indică inițialele proprietarului cu veleități de aristocrație, iar pe frontonul triunghiular al fațadei dinspre curte, pe unde se asigura accesul în partea de reprezentare a casei, se află un medalion sculptat încadrat de doi amorași sub care stă scris cu majuscule numele: „Aurel”. Putem presupune că medalionul îl înfățișează chiar pe proprietar. În plus, fațada este dominată de un mascaron cu chip de zeu, posibil Neptun, și de două figuri feminine înaripate ce reprezintă zeițele Victoriei. Decorațiunile vegetale cu lauri și ghirlandele simbolizează cornul abundenței, iar fereastra amplă de la intrarea principală asigură luminozitatea întregului spațiu. Aurel Velleanu a fost fiul Alexandrinei Veleanu și al lui Ștefan Velleanu (1840-1886), profesor la Facultatea de Medicină din București și provenea dintr-o familie numeroasă de intelectuali.

Aflată pe Calea Călărași, la câteva minute de Piața Unirii și centrul vechi al capitalei, vila a fost ridicată în 1877 pentru Aurel Velleanu, după planurile unuia dintre arhitecții renumiți ai vremii, Paul Petricu (1846-1911). Paul Petricu a studiat la Școala de Belle-Arte din București și apoi a lucrat sub conducerea arhitecților profesori Alexandru Orăscu și Carol Benisch. A primit numeroase medalii, decorații și premii, inclusiv pentru proiectele Palatelor administrative din Craiova, Bacău și Galați. A fost şef al serviciului Clădirilor municipale, fiind numit de primarul Pake Protopopescu. A întocmit 20 de proiecte mari pentru Primărie și pentru particulari: Palatul Regiei Monopolurilor Statului, spitalul Caritas, Școala de Comerț Kretzulescu, școala normală primară a Societății pentru învățătura poporului român, bisericile Dobroteasa, Catedrala din Turnu-Măgurele, capela Cimitirului Bellu și altele. 

Vila proiectată de arhitectul Petricu a fost construită în stilul epocii, eclectic cu elemente neorenascentiste, cu subsol, parter înalt, luminator în camera de zi și pe holul de trecere. Și-a păstrat decorațiunile de-a lungul timpului și în prezent este de vânzare pe platforma Storia. Gardul vilei este cel original din fier forjat cu ornamente florale.

La interior s-au păstrat numeroase elemente originale. Remarcabile sunt uşile cu canaturi pictate ce reprezintă artiști faimoși ai culturii universale: compozitori (Mozart, Chopin, Beethoven), scriitori și poeți (Schiller, Weber), sculptori și pictori (Rafael, Michelangelo etc.). Se păstrează două vitralii originale, coloanele din stuco-marmură, sobele, stucaturile tavanelor, pictura plafonului, câteva elemente de mobilier și sobele de Meissen. Decorația interioară este dominată de plafonul octogonal pictat al holului. Pictura neorenascentistă este inspirată din decorația Galeriilor Uffizi cu ghirlande, cornuri ale abundenței, zeități, muze sau nimfe. Intrarea amplă marcată de colonade din stuco-marmură conferă monumentalitate întregului spațiu. Camerele sunt înalte și luminoase, tâmplăria originală de lemn fiind păstrată. Din hol sunt dispuse radial încă 3 încăperi. Din încăperea cu oglinda venețiană originală se face trecerea către încă o cameră ce asigura intimitatea familiei. Terenul proprietății are o suprafață de 850mp și o vegetație bogată, inclusiv un castan secular ce amintește de vechile grădini bucureștene. Vila cu suprafața construită totală de 356 mp își poate recăpăta farmecul în întregime după o restaurare corectă.

Traseul Căii Călărașilor a făcut la început legătura între centrul politic, social și comercial al orașului și punctul de acces Bariera Vergului. S-a numit, de aceea, „Podul Vergului”, până în 1877, când strada a fost redenumită în cinstea victoriei din Războiul de Independență. „Călăraşii” erau ostaşii de cavalerie, „călăreţii”, „dorobanţii călare” sau „umblătorii”, cum li se mai spunea pe vremuri. Artera reuneşte 50 de clădiri cu statut de monument istoric și are o atmosferă aristocrată.

Materialul face parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii corecte, în cunoștință de cauză. Acest material a fost realizat în parteneriat cu Ana Rubeli – storyteller cultural și fondator al Asociației Culturale Aici a stat.

Despre Storia


Storia e platforma de imobiliare lansată de OLX care își propune să aducă mai multă claritate pe piața imobiliară. E locul unde mii de proprietari, agenți imobiliari și dezvoltatori își prezintă ofertele. Storia își propune să îi sprijine pe cei care caută locuința potrivită, oferind instrumente și informații valoroase despre piața imobiliară, cu scopul de a-i ajuta să ia decizii informate. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia pot beneficia gratuit de serviciile profesioniștilor pentru a identifica cea mai bună soluție de creditare. În 2022, Storia a lansat indexul T.R.A.I., o inițiativă care oferă informații despre traiul în cartierele din România, măsurând standardul de viață, dincolo de cei 4 pereți ai casei. T.R.A.I. preia date relevante de la specialiști, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, densitatea punctelor de interes și costul mediu pe metru pătrat al imobiliarelor, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte. În 2024, indexul a fost actualizat cu secțiunea „Vocea Cartierelor” în care sunt integrate date subiective despre cartiere, obținute direct de la locuitorii din fiecare zonă evaluată. Oricine dorește să-și evalueze cartierul în care locuiește este invitat să completeze chestionarul de pe trai.storia.ro.

Posted by Ana in București, Contemporane, 0 comments
Palatul Telefoanelor – imagini din trecut

Palatul Telefoanelor – imagini din trecut

Fosta terasă Oteteleșanu - Ziarul Dimineața, anul 1931
Structura de oțel a Palatului Telefoanelor
Structura de oțel a Palatului Telefoanelor - lucrare executată de Uzinele Reșița în 60 de zile
Furnizorii care au contribuit la Palatul Telefoanelor elogiați în presa vremii- 1933
Palatul Telefoanelor și presa vremii - Fotografie de Willy Pragher
Arhitectul Van Saanen-Algi
Instalarea cablurilor de telefoane de Societatea Anonimă Română de Telefoane
Regele Carol al II-lea la momentul inaugural al Palatului Telefoanelor
Palatul Telefoanelor și Calea Victoriei în interbelic - imagine de epocă
Atmosfera de pe Calea Victoriei din fața Palatului Telefoanelor în interbelic
Reclamă din presa vremii la serviciile oferite din Palatul Telefoanelor
Reclamă din presa vremii la cabinele telefonice confortabile
Palatul Telefoanelor si Teatrul National - imagine de epocă
Palatul Telefoanelor si o manifestație din perioada comunistă - imagine de epocă
Sala informațiunilor din Palatul Telefoanelor
Plafonul și scafele de lumini ale Marelui Hall Public de la Parter
Hall Etaj 8 - Secretariatul. Direcțiunea Generală și Consiliul de Administrație
Stilul vestimentar feminin din interbelic
Societatea Anonimă Română de Telefoane Oficiul Ploiești - stil Art Deco
Societatea Anonimă Română de Telefoane Oficiul Ploiești - stil Art Deco - imagine de epocă
Parcul Carol de pe Dealul Filaretului – imagini din trecut

Parcul Carol de pe Dealul Filaretului – imagini din trecut

Sursa: https://www.romaniaregala.ro/jurnal/expozitia-nationala-romana/
Sursa: https://historia.ro/
Sursa: https://bercenidepoveste.ro/flacari-si-explozii-in-parcul-carol-acum-o-suta-de-ani-la-expozitia-jubiliara/
Cu barca pe lacul din parcul Carol. Pe fundal se pot vedea, de la dreapta la stânga, Muzeul Militar Național (fostul Palat al Artelor), Cula, Castelul lui Vlad Țepeș și Moscheea (construite pentru Expoziţia Generală din 1906); Sursa: Fototeca MNIR - https://expo1921.mnir.ro/ro/?task=item&item_id=2436
Sursa: https://bercenidepoveste.ro/flacari-si-explozii-in-parcul-carol-acum-o-suta-de-ani-la-expozitia-jubiliara/
Sursa: https://bercenidepoveste.ro/flacari-si-explozii-in-parcul-carol-acum-o-suta-de-ani-la-expozitia-jubiliara/

Waterchut-ul era un tobogan cât un turn de 22 metri înălțime, de unde erau lansate pe lac bărci care ajungeau să prindă și 90 km/h. Alături se afla un tobogan unde oamenii se dădeau pe niște pernițe care abia le protejau hainele de plăcile metalice montate pe deal. În seara de 7 septembrie 1906, la waterchut a izbucnit un incendiu care a ars scheletul unde se lansau bărcile la apă și a afectat alte două pavilioane. Bănuielile s-au îndreptat asupra a doi foști directori care fuseseră destituiți de Comisarul General al Expoziției, din cauza unor nereguli. A fost declanșată o anchetă, iar directorii și 22 de oameni de serviciu, atât români cât și străini, au fost arestați.

Ospătăria Ţărănească şi Turnul lui Ţepeş; Sursa: Magazin Istoric (https://www.facebook.com/m67istoric/posts/expozitia-jubiliara-1906/488725011290772/)
Ospătăria Expoziţiei; Sursa: Magazin Istoric
Hanul Poștei; Sursa: Magazin Istoric
Fabrica de sticlărie Coroana; Sursa: Magazin Istoric
Costume româneşti de la serbarea Societăţii Corale; Sursa: Magazin Istoric
Bordei din campania de la 1877-78; Sursa: Magazin Istoric
Administraţia Domeniului Coroanei; Sursa: Magazin Istoric
Români de peste hotare în Arenele Romane; Sursa: Magazin Istoric
Institutul vaccinogen Dr. Minculescu; Sursa: Magazin Istoric
Publicul la intrarea în expoziţie în ziua de duminică, 11 iunie; Sursa: Magazin Istoric
Vedere de pe insula Ovidiu; Sursa: Magazin Istoric

Biserica săsească din Alma Vii, marea câștigătoare a Premiilor Europene pentru Patrimoniu, ediția 2024

Biserica săsească din Alma Vii, un exemplu pozitiv de restaurare a unui monument istoric, este marea câștigătoare a acestei ediții a Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra, primind atât Grand Prix-ul categoriei Conservare și Reutilizare Adaptivă, cât și Premiul Publicului 2024. Premiile Europene pentru Patrimoniu sunt cea mai înaltă distincție acordată pentru patrimoniu in Europa.

Ceremonia de decernare a avut loc luni, la Ateneul Român, și este cel mai mare eveniment din cadrul Summit-ului European al Patrimoniului Cultural 2024, care se desfășoară la București între 6 și 8 octombrie. Summit-ul este organizat de Europa Nostra și co-finanțat de Programul Europa Creativă din cadrul Uniunii Europene.

Această iniţiativă impresionantă a obţinut cel mai mare număr de voturi din partea publicului, exprimate printr-un sondaj online la care au participat aproximativ 10.000 de cetăţeni din întreaga Europă.

Biserica Săsească din Alma Vii reprezintă un reper cultural care simbolizează secole de istorie şi măiestrie în satul pitoresc Alma Vii din Transilvania. Restaurarea cuprinzătoare nu doar că a păstrat integritatea arhitecturală şi istorică a bisericii, dar a şi consolidat comunitatea locală şi a promovat dezvoltarea turismului sustenabil. Proiectul, susţinut de Fondul Ambasadorilor SUA pentru Conservarea Culturii şi Granturi EEA, a fost coordonat de Fundaţia Mihai Eminescu.

Pe locurile următoare în preferinţele publicului s-au situat Centrul Cultural Teryan – Sprijinirea refugiaţilor armeni din Nagorno-Karabah, Erevan, Armenia şi Biserica Sf. Mihail, Cluj-Napoca, România.

În cadrul Ceremoniei de acordare a premiilor, au fost anunțați cei cinci laureați ai Grand Prix-ului și câștigătorul Premiului Publicului 2024, fiecare primind un premiu în valoare de 10.000 de euro. Câștigătorii Grand Prix-ului au fost selectați din rândul celor 26 de câștigători din acest an, din 18 țări europene, de către Consiliul Europa Nostra, pe baza recomandării unui juriu independent de experți.

Cei cinci laureați ai Grand Prix-ului 2024 sunt:

  1. Mina Istorică Ignacy, Rybnik, POLONIA (Câștigător Grand Prix al categoriei Conservare și Reutilizare Adaptivă)
    Acesta este un proiect de renovare unic pe locul unei foste mine de cărbune, una dintre cele mai vechi din Polonia, fondată în 1792 și care a fost în funcțiune timp de peste 200 de ani. Prin eforturile foștilor mineri, ale orașului Rybnik, statului polonez și fondurilor UE, complexul a fost salvat și adaptat pentru noi scopuri, ca centru cultural și recreativ.
  2. Biserica Saxonă din Alma Vii, ROMÂNIA (Câștigător Grand Prix al categoriei Conservare și Reutilizare Adaptivă). Acest proiect a restaurat un reper cultural care reprezintă secole de istorie și meșteșug în pitoreasca localitate Alma Vii din Transilvania. Restaurarea cuprinzătoare nu doar că a păstrat integritatea arhitecturală și istorică a bisericii, dar a și consolidat comunitatea locală și a promovat dezvoltarea turismului sustenabil. Proiectul, susținut de Fondul Ambasadorilor SUA pentru Conservarea Culturii și Granturi EEA, a fost coordonat de Fundația Mihai Eminescu.
  3. Schema clădirilor agricole tradiționale, IRLANDA (Câștigător Grand Prix al categoriei Educație, Formare și Competențe). Principalul obiectiv al acestui proiect național este de a ajuta fermierii să recunoască valoarea culturală a clădirilor agricole tradiționale. Participanții sunt sprijiniți în dobândirea abilităților necesare pentru a efectua reparații menite să readucă clădirile la funcționalitate. De la înființarea proiectului, în 2008, peste 1000 de clădiri au fost reparate. Acesta a fost inițiat de Consiliul Patrimoniului în parteneriat cu Departamentul Agricultură, Alimentație și Marină al Guvernului Irlandez, fiind co-finanțat de Guvernul Irlandez și Uniunea Europeană prin Programul de Dezvoltare Rurală al Irlandei.
  4. Reabilitarea Cetății Tsiskarauli de către Cetățeni, Akhieli, GEORGIA (Câștigător Grand Prix al categoriei Implicarea și Conștientizarea Cetățenilor). Pe parcursul a trei ani, 46 de cetățeni georgieni și internaționali au lucrat alături de experți tehnici și meșteșugari tradiționali pentru a restaura Cetatea Tsiskarauli. Proiectul a crescut nivelul de conștientizare a valorii patrimoniului georgian în cadrul patrimoniului european. Organizația Internațională a Fondurilor Naționale (INTO) a fost partenerul principal, colaborând strâns cu Organizația Fondurilor Naționale a Georgiei, REMPART (Franța) și Fundația Castelului Chudow (Polonia). Proiectul a fost susținut printr-un grant acordat de ALIPH – Alianța internațională pentru protecția patrimoniului în zone de conflict.
  5. Societatea Prietenilor Antichităților din Dubrovnik, CROAȚIA (Câștigător Grand Prix al categoriei Campioni ai Patrimoniului). Această asociație a societății civile a finanțat și finalizat proiecte de cercetare și conservare a monumentelor din Dubrovnik, inclusiv zidurile orașului, încă din 1952. Societatea a fost implicată activ în includerea Centrului Vechi din Dubrovnik pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1979. De atunci, a jucat un rol esențial în asigurarea protecției și îmbunătățirii acestui loc excepțional.

Ceremonia de decernare a premiilor are loc anual în cadrul Summit-ului European al Patrimoniului Cultural care anul acesta s-a desfășurat pentru prima oară în București. Apelul de înscrieri pentru ediția din 2025 a Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra este deschis. Aplicațiile pot fi depuse online via www.europeanheritageawards.eu până la 20 noiembrie 2024.

Preşedintele executiv al Europa Nostra, Hermann Parzinger, şi-a exprimat satisfacţia pentru organizarea acestui Summit al Patrimoniului în ţara noastră „pentru că aceasta este o mărturie a angajamentului cetăţenilor şi instituţiilor din România pentru păstrarea patrimoniului tangibil şi intangibil”, fapt care reiese din „numărul mare de premii europene care s-au acordat proiectelor din România în anii trecuţi”.

Hermann Parzinger a arătat că nu putem uita faptul că summitul are loc „în vremuri de nelinişte şi de restrişte în alte părţi ale lumii”, în care „un război agresiv şi necruţător are loc la mai puţin de 500 de kilometri de noi” şi a subliniat că, „în această lume în continuă schimbare, o lume din ce mai polarizată, Europa trebuie să îşi continue rolul (…) bazat pe valori care se află în miezul proiectului european: democraţia, drepturile omului, solidaritatea şi, bineînţeles, statul de drept”.

„Aceste valori, împărtăşite, pot să apere acest patrimoniu în pericol şi să arate importanţa moştenirii europene în lume”, a accentuat preşedintele executiv al Europa Nostra.

Câştigătorii au fost selectaţi de Juriul Premiilor, compus din 12 experţi în patrimoniu din întreaga Europă, în urma evaluării cererilor de către Comitetul de Selecţie. În juriu se află și un român, Eugen Vaida, fondatorul proiectului Ambulanța pentru Monumente (un alt câștigător al premiilor Europa Nostra în 2020). În total, 206 candidaturi eligibile au fost depuse anul acesta pentru premiile din acest an, de către organizaţii şi persoane fizice din 38 de ţări europene.


Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra au fost lansate de Comisia Europeană în 2002 şi de atunci sunt gestionate de Europa Nostra. Timp de 22 de ani, premiile au fost un instrument cheie pentru recunoaşterea şi promovarea multiplelor valori ale patrimoniului pentru societatea, economia şi mediul din Europa.

Fondată în 1963, Europa Nostra este o federaţie pan-europeană de ONG-uri din domeniul patrimoniului, susţinută de o reţea largă de organisme publice, companii private şi persoane fizice, acoperind peste 40 de ţări. Federaţia militează pentru salvarea monumentelor, siturilor şi peisajelor europene aflate în pericol de dispariţie, în special prin intermediul Programului 7 Most Endangered. Reţeaua celebrează şi diseminează excelenţa prin intermediul Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra. Este cea mai mare reţea de patrimoniu din Europa, menţinând relaţii strânse cu Uniunea Europeană, Consiliul Europei, UNESCO şi alte organisme internaţionale.

Europa Creativă este programul UE care sprijină sectoarele culturale şi creative, permiţându-le să îşi sporească contribuţia la societatea, economia şi mediul de viaţă din Europa. Cu un buget de 2,4 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, sprijină organizaţii din domeniile patrimoniului, artelor spectacolului, artelor plastice, artelor interdisciplinare, editurilor, filmului, televiziunii, muzicii şi jocurilor video, precum şi zeci de mii de artişti, profesionişti din domeniul cultural şi audiovizual.

 

Posted by Ana in Contemporane, 0 comments

Summitul Europa Nostra 2024 are loc la București și două proiecte din România sunt finaliste pentru Premiile Grand Prix ale patrimoniului cultural european și pentru Premiul Publicului

Trăim vremuri istorice pentru patrimoniu: Summitul Europa Nostra are loc pentru prima oară la București și avem șansa de a cunoaște îndeaproape profesioniști și proiecte din domeniul patrimoniului cultural din mediul internațional. În această seară Ateneul Român va găzdui Gala Premiilor Europa Nostra unde se vor anunța în premieră cinci premii Grand Prix și un Public Choice Award în valoare de 10.000 Euro. Două dintre cele 26 proiecte finaliste selectate sunt chiar din România: Biserica Săsească din Alma Vii și Biserica Sfântului Mihail din Cluj-Napoca.

Ceremonia de premiere a competiției pentru Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra pentru conservarea patrimoniului cultural va începe de la ora 19.30 la Ateneul Român și va fi transmisă în direct online (la acest link) și pe TVR Cultural.

Evenimentul va fi găzduit de Comisarul European pentru Inovație, Cercetare, Cultură și Tineret, Iliana Ivanova și de Președintele Executiv al Europa Nostra, Hermann Parzinger, care vor veni special la București pentru ceremonie. Din partea autorităților române vor participa și lua cuvântul: ministrul Culturii, Raluca Turcan, consilierul prezidențial pentru cultură, Sergiu Nistor și primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan.

Cei șase laureați care vor fi anunțați astăzi sunt selectați din cei 26 de câștigători ai Premiilor Europene pentru Patrimoniu, provenind din 18 țări de pe întreg continentul european. Câștigătorii au fost aleși deJuriul Premiilor, compus din 12 experți în patrimoniu din întreaga Europă, în urma evaluării Comitetului de Selecție. În total, 206 candidaturi eligibile au fost depuse pentru premiile din acest an, de către organizații și persoane fizice din 38 de țări europene.

Două dintre proiectele aflate în cursa pentru Grand Prix și pentru Public Choice Award sunt din România : Biserica Săsească din Alma Vii și Biserica Sfântului Mihail, Cluj-Napoca. Între timp, depunerea aplicațiilor pentru Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra 2025 a fost deschisă deja pentru candidați din întreaga Europă, inclusiv România. În total, de-a lungul timpului, România a câștigat 25 de premii și cele mai multe Public Choice Awards (ex. Ambulanța pentru Monumente – Transilvania Sud, Asociația Monumentum, Scoala de la Piscu, Pro Patrimonio, Semne Cusute, Via Transilvanica etc.).

Premiile Europene pentru Patrimoniu au fost lansate de Comisia Europeană în 2002 și sunt un instrument cheie pentru recunoașterea și promovarea valorilor patrimoniului pentru societate, economie și mediu. Aceste premii evidențiază și diseminează excelența în domeniul patrimoniului, cele mai bune practici în Europa, încurajează schimbul de cunoștințe și crează rețele pentru comunitățile interesate de patrimoniu.

Ceremonia de acordre a premiilor Europa Nostra pentru Patrimoniul Cultural este unul din momentele cheie ale Summit-ului European al Patrimoniul Cultural 2024, care este organizat de Europa Nostra la București, pentru prima oară, între 6-8 octombrie 2024. Aproape 800 de profesioniști, promotori ai conservării patrimoniului cultural din Europa și din România, precum și oficiali se întâlnesc la lucrările Summit-ului, pentru a partaja experiențele proprii și a învăța din proiectele reușite și premiate, precum și pentru a dezbate și agrea asupra liniilor strategice de politici publice pe care Europa Nostra le va promova în perioada mandatului viitoarei Comisii Europene. Co-finanțat de Uniunea Europeană, Summitul se desfășoară sub patronajul Președintelui României, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Primăriei Generale a Capitalei.

Lista completă a proiectelor câștigătoare este mai jos, împărțită pe categorii:

  • Conservare & Reutilizare Adaptivă
  1. Clădirea Royale Belge, Bruxelles, BELGIA
  2. Conacul Schulenburg, Gera, GERMANIA
  3. Mina Istorică Ignacy, Rybnik, POLONIA
  4. Biserica Săsească din Alma Vii, ROMÂNIA
  5. Biserica Sfântului Mihail, Cluj-Napoca, ROMÂNIA
  6. Snow Wells, Sierra Espuña, SPANIA
  • Cercetare
  1. NewsEye: Un investigator digital pentru ziare istorice, AUSTRIA/FINLANDA/FRANȚA/GERMANIA
  • Educație, Formare & Aptitudini
  1. Centrul Cultural Teryan – Sprijinirea refugiaților armeni din Nagorno-Karabakh, Yerevan, ARMENIA
  2. Boulouki – Atelier itinerant privind clădirile tradiționale, GRECIA
  3. Programul de finanțare a clădirilor agricole tradiționale, IRLANDA
  4. Modelul de revitalizare a meșteșugurilor Serfenta, Cieszyn, POLONIA
  5. Școala de tâmplărie albă, Narros del Castillo, SPANIA
  • Implicarea cetățenilor şi creşterea gradului de conştientizare
  1. The Square Kilometre, Ghent, BELGIA
  2. Tăcerea care a dărâmat monumentul, Kamenska, CROAȚIA
  3. Păstrarea sălilor comunitare pentru activitățile societății civile locale, FINLANDA
  4. Castelele fortificate ale Asociației Alsace, FRANȚA
  5. Reabilitarea de către cetățeni a Turnului Tsiskarauli, Akhieli, GEORGIA
  6. Festivalul Internațional de Teatru Clasic pentru Tineret, Siracuza, ITALIA
  7. Fundația pentru conservarea domeniului istoric Ockenburgh, Haga, ȚĂRILE DE JOS
  • Campionii patrimoniului
  1. Societatea Prietenilor Antichităților din Dubrovnik, CROAȚIA
  2. Else „Sprossa” Rønnevig, Lillesand, NORVEGIA
  3. Piotr Gerber PhD, Wrocław, POLONIA

Proiectele câștigătoare au fost prezentate într-un maraton de bune practici în conservarea patrimoniului, în sesiunea de deschidere a Summitului, pe 6 octombrie. 


Europa Nostra

Europa Nostra este vocea europeană a societății civile care se angajează să protejeze și să promoveze patrimoniul cultural și natural. Este o federație pan-europeană de ONG-uri din domeniul patrimoniului, susținută de o rețea largă de organisme publice, companii private și persoane fizice, acoperind peste 40 de țări. Este cea mai mare și cea mai reprezentativă rețea de patrimoniu din Europa, menținând relații strânse cu Uniunea Europeană, Consiliul Europei, UNESCO și alte organisme internaționale. Fondată în 1963, Europa Nostra și-a sărbătorit anul trecut cea de-a 60-a aniversare.

Posted by Ana in București, Contemporane, 0 comments

Vânătoare de comori gen… vizuale, arhitecturale, generaționale pe Strada Arthur Verona

Introducere

Bine ați venit pe Strada Arthur Verona! Numită în secolul al XIX-lea strada Mercur, a găzduit multe personalități și case elegante de-a lungul timpului. O parte dintre ele încă se mai păstrează astăzi. Strada se întindea inițial până la strada Poşta Veche (Nicolae Golescu de astăzi) şi grădina Episcopiei (Ateneul Român), bulevardul Magheru fiind tăiat perpendicular și “înghesuind” strada noastră de interes abia după 1906. Pe această stradă au locuit Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman, arh. Louis Pierre Blanc, D.A.Sturdza, arh. ing. Nicu Cerchez, colecționarul Anastasie Simu, prinţul George Bibescu și mulți alții. Este o stradă efervescentă din București, fiind dominată de casa lui D.A. Sturdza (reperul temporal de astăzi de aici fiind chiar locul nostru de întâlnire, Cărturești Verona), de Biserica Anglicană și în același timp de blocul ARO, cunoscut în mentalul colectiv drept blocul Patria (care își așteaptă cuminte restaurarea). Se află în centrul orașului, are o lungă și impresionantă istorie și beneficiază de un patrimoniu construit remarcabil. Clădirile care încă mai stau în picioare sunt martore ale periodei ante și interbelice. Aici puteți descoperi și infrastructura culturală alternativă a orașului, cu spații culturale inedite, street-art, baruri, cafenele și restaurante ce vibrează din nou cu fiecare ediție Street Delivery.

Ca să ne respectăm orașul, trebuie să îi înțelegem istoria, să îi aflăm poveștile, să îi iertăm greșelile. În ceea ce privește pasiunea pentru oraș și pentru cartierele sale, vă invit să îl (re)descoperim și să îl iubim împreună. Vă împărtășesc opinia arh. Mihaela Criticos care scria în 2021 astfel:

“În 1911, tânărul Le Corbusier, în voiajul său oriental, era fermecat de Bucureștiul cu femei frumoase și cochete, plin de copaci și învăluit în parfumul obsedant al crinilor pe care îi vindeau țigăncile, și ele frumoase – un oraș în care e duminică în fiecare zi, iar arhitectura, ca și viața însăși, nu e luată în serios. Bucureștiul le apărea străinilor ca un oraș atipic, un spațiu al vizaviurilor contrastante, pendulând între postura de târg levantin și ambiția de metropolă apuseană. Casele vagon și elegantele hôtels particuliers, clopotnițele de tinichea și cupolele monumentale, verandele cu geamlâc și colonadele solemne, maidanele prăfoase și marile bulevarde, căruțele și automobilele alcătuiau un peisaj eterogen și disonant. Amestec de tradițional și modern, rural și urban, Orient și Occident, Bucureștiul (de fapt, conform pluralului originar, „Bucureștii”) se prezenta(u) la începutul secolului XX ca o așezare în care, după cum observa Tudor Arghezi, erau adunate mai multe orașe și târguri. Toate aveau însă un numitor comun: spiritul ager și jovial, tipic meridional, al bucureșteanului, iubitor de petreceri, nonșalant și ironic, dar cu o aplecare naturală spre convivialitate și toleranță care se transmitea și orașului.”

Instrucțiuni

Vă invit să descoperiți delicii arhitecturale ascunse pe această stradă specială. Aveți 45 de minute pentru explorare. Urmăriți indiciile și harta. Unele indicii au un singur răspuns corect, altele au mai multe răspunsuri, dar este suficient să găsiți unul. Când găsiți un obiectiv, vă recomand să îi faceți o fotografie. După o oră ne reîntâlnim la Cărturești Verona unde ne veți arăta fotografiile obiectivelor descoperite menționând cărui indiciu corespund și vom povesti despre clădiri și stiluri de arhitectură.

Primele echipe ce descoperă toate indiciile corecte vor primi premii! Mult success!

Indicii

  1. Cum pleci de la locul de întâlnire virează stânga pe Strada Pictor Arthur Verona, înainte de a porni la plimbare-vânătoare. Traversează și uite-te cu atenție în jos. Vei descoperi numele arhitectului clădirii moderniste ce a găzduit cândva cinema Patria. Turnul este construit pe 11 nivele (P+10 etaje), iar cele două aripi au P+7 etaje spre bulevard și P+4 etaje spre stradă. La parter a funcționat până în 2015 Cinema Patria, emblematic pentru București de când a fost deschis în 1935. Cinematograful a purtat denumirea de „Cinematograful Aro”. Sala nu a fost folosită la acel moment doar pentru filme, ci a găzduit și un concert al Filarmonicii susținut de renumitul violoncelist spaniol Pablo Casals, avându-l pe George Enescu dirijor. Din 1948, sub regimul comunist, cinematograful a fost redenumit „Patria”. Clădirea este monument istoric și urmează să fie restaurată.
  1. Găsește și fotografiază un mascaron cu chip feminin. Bucureștiul este un muzeu în aer liber al mascaronilor, fiecare cu trăsături mai mult sau mai puțin delicate, cu nasurile turtite din teracotă și cu ghirlande frunze de acant la medalion. În arhitectură, un mascaron este un ornament în formă de chip, de față (de obicei umană), uneori înfricoșătoare sau himerică, care a avut inițial rolul de a înfricoșa spiritele rele pentru a le ține departe. Poate găsești chiar amazoana care străjuiește casa ce i-a aparținut lui Dimitrie Sturdza (1833-1914), istoric, economist, membru al Academiei Române și prim-ministru al României.
  1. Fotografiază unul dintre semnele ce marchează intrarea în Grădina OAR, cândva amenajată de architectul Serban Sturdza în așa fel încât să complementeze spațiul de lângă sediul Ordinului Arhitecților și să preia din specificul locului. De asemenea, arhitectul a încercat prin amenajarea specială să recreeze atmosfera intimă din grădina unei locuințe.
  1. Găsește o plăcuță memorială pe fațada unei case ce îți spune ce personalitate a locuit aici. Orașul este împânzit de plăcuțe memoriale, trebuie doar să te uiți cu atenție ca să le descoperi!
  2. Sunt monograma comanditarului casei direct ancorată în ancadramentul ferestrei fațadei principale. Monograma era ca o carte de vizită, proprietarilor le plăcea să-și “aștearnă” în fier forjat inițialele lor, le conferea prestanță și eleganță. Fotografiază-mă și ghicește ce proprietar desemnez eu!
  1. Suntem coloane interesante și străjuim o intrare sau fațadele imobilelor. Avem diverse modele prin cartier: avem modele neoclasice cu capiteluri florale, avem modele neoromânești inspirate de la Mânăstirea Hurezi, modele Art Deco geometrice stilizate. Pe care dintre noi ne-ai descoperit?
  1. Fotografiază în dreptul Bisericii Anglicane anii de construcție. Indiciu: uite-te pe jos și “A.D.” îți va spune! Acest edificiu spectaculos a fost ridicat cu sprijinul Reginei Maria a României după planurile arh. Victor Ștephănescu în stil arhitectural neogotic victorian de sorginte elizabetană. Spațiul interior al bisericii are plafoanele înalte acoperite cu lambriuri din lemn, bolta poligonală și nava sa laterală cu două arcade în arc frânt. Emblematice sunt fațadele sale acoperite cu cărămidă aparentă, roșie, cu ferestre cu ancadramente din piatră, încadrate în arcade oarbe frânte. Nu uita să fotografiezi anii de construcție!
  2. Găsește cel mai colorat street art de pe stradă și fotografiază-l! Dacă ești inspirat, poate îl găsești chiar pe cel care ne transmite un mesaj cheie: “Pasul este unitatea de iubire a orașului!”
  1. Vei găsi în plimbarea ta o statuie-fântână interesantă. Din păcate nu mai funcționează ca fântână, dar i-a rămas rolul estetic. Statuile și fântânile la nivel urbanistic definesc piațetele sau rondurile înverzite cu rol extrem de important din punct de vedere estetic și social: loc de adunare, loc pentru comunități, pentru pauze. Descoperă Maternitatea sculptorului Virgil Scripcariu și fotografiază chipul șarpelui învins de puterea binelui. Virgil Scripcariu, născut în 1974, este unul dintre cei mai distincți sculptori români ai generației sale. A studiat Sculptura la Universitatea Naționanlă de Arte din București între 1998-2005, avându-l ca profesor și mentor pe faimosul sculptor român, de origine basarabeană, Vasile Gorduz. În 2004 Virgil Scripcariu a fost finalist al marelui premiu Prometheus Opera Prima, iar în 2008 a expus la Bienala de arhitectură de la Veneția, unde a contribuit la conceptul și structura Pavilionului României. Sculpturile sale, lucrări importante de for public, sunt expuse în București, Timișoara, Iași, Brașov. A participat la numeroase expoziții în țară: Art Safari, Romanian Design Week în București, expoziția personală de la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești Mogoșoaia 2012, expoziția de grup Lemn.ro de la MNAC 2010, iar pe plan internațional a expus în Israel, Belgia, Japonia, Italia, Marea Britanie. El trăiește împreună cu familia în satul Piscu, jud. Ilfov, lângă București, unde, alături de soție, istoricul de artă  Adriana Scripcariu, coordonează activitățile de educație prin artă din cadrul Muzeului-Atelier Școala de la Piscu, pe care l-au fondat. Tot aici se află și atelierul de sculptură în care creează.
  1. Că tot am povestit despre statui și Maternitate. Dacă intri în Parcul Grădina Icoanei vei mai găsi o “Maternitate, de data aceasta de sculptorul Ion VlasiuIdeea de maternitate este reprezentată de Ion Vlasiu sub forma unei femei tinere, stând în picioare şi purtând în braţe doi copii. Ion Vlasiu (1908-1997) a studiat sculptura cu Romulus Ladea la Şcoala de Belle-Arte din Cluj. După o serie de călătorii (Praga, Belgrad şi Budapesta), a deschis o expoziţie personală de pictură şi sculptură la Paris, la Galerie Contemporaine. A expus la Salon des Tuileries dar şi la Bienala de la Veneţia (1976). Este autorul mai multor monumente dedicate unor evenimente sau figuri memorabile ale istoriei şi culturii româneşti – Horia, Closca şi Crişan (Cluj, 1974), Monumentul Unirii (Blaj, 1975), Monumentul lui Aurel Vlaicu (Târgu-Mureş, 1976), Ion Creangă (Piatra Neamţ, 1983). A primit numeroase distincţii: Premiul Academiei Române (1939); Premiul Anastase Simu (1942); Doctor Honoris Causa (1993, Cluj).

Ponturi

  1. Asigurați-vă că vă uitați și în sus, deasupra nivelului ochilor.
  2. Citiți bine indiciile înainte să porniți la drum și țineți minte cuvintele cheie ca să depistați ușor obiectivele.
  3. Aveți în medie cam 4 minute pentru fiecare indiciu.
  4. Unele indicii sunt dificile. Nu vă impacientați dacă nu găsiți obiectivele, scopul este să vă simțiți bine și să vă bucurați de plimbare și de deliciile arhitecturale pe care le întâlniți.

Plimbare plăcută!

Parteneri: Street Delivery, Cărturești

Vânătoare de comori gen… vizuale #Aiciastat la Street Delivery – 6 octombrie 2024

Asociația culturală “Aici a stat” vă invită alături în cadrul Street Delivery la o vânătoare de comori gen… vizuale pe Strada Arthur Verona, un culoar urbanistic cu arhitectură și povești extrem de interesante, pe 6 octombrie 2024 la ora 11:00.

Vânătoare de comori arhitecturale, generaționale, povești scrise în tencuieli și pe asfalt. Vânătoarea de comori #Aiciastat vă va ajuta să priviți altfel clădirile pe lângă care treceți și să le decriptați misterul prin propriul limbaj. Ca să ne respectăm orașul, trebuie să îi înțelegem istoria, să îi aflăm poveștile, să îi iertăm greșelile. Nu intervenim asupra fondului construit, strada, casele și decorațiunile lor sunt chiar… comorile propriu-zise, iar voi veți fi niște fini observatori.

Vânătoarea de comori va începe la ora 11:00 în fața Cărturești Verona (Strada Pictor Arthur Verona nr. 13-15). Veți primi indicii și veți porni la explorat timp de 45 de minute acest fragment de oraș interesant ce ne îmbie la antropologie urbană: strada ce purta cândva numele Mercur. După explorare vă așteptăm înapoi în fața Cărturești să validăm descoperirile voastre.  Primele echipe care ajung înapoi la punctul de întâlnire cu toate indiciile descoperite vor primi premii din partea Cărturești. 

Vânătoarea de comori se poate desfășura individual sau pe echipe de până la 5 persoane, în limita locurilor disponibile. Prin această vânătoare de comori veți descoperi câte ceva din farmecul străzii, cine a locuit acolo, căror stiluri arhitecturale aparțin clădirile pe care le vedeți și alte surprize. Cu această ocazie veți reuși să priviți cu alți ochi clădirile și elementele arhitecturale pe lângă care treceți.

Participarea la vânătoarea de comori arhitecturale se face în baza achitării a 100 lei/ persoană ca donație în contul Asociației culturale Aici A Stat, IBAN: RO65INGB0000999911589980, ING Bank. Copiii până în 12 ani pot participa alături de părinții lor în mod gratuit.

Prin participarea la acest eveniment sunteți de acord cu procesarea informațiilor cu caracter personal, conform GDPR. La eveniment se va înregistra material audio-video cu participanții la vânătoarea de comori.

Pentru a participa vă puteți înscrie prin formularul de înscriere, disponibil mai jos, iar participarea vă va fi validată prin email.




Participarea la vânătoarea de comori arhitecturale se face în baza achitării a 100 lei/ persoană ca donație în contul Asociației culturale Aici A Stat. Copiii până în 12 ani pot participa alături de părinții lor în mod gratuit. Donația se poate face la fața locului sau prin transfer bancar în contul Asociației culturale Aici A Stat cu sediul în București, str. Profesorilor nr. 10, sector 4, având cod fiscal 44366110, reprezentată legal prin presedinte Ana-Ruxandra Rubeli. Cum preferați să faceți plata?(*)

Sunteți de acord cu înregistrarea materialelor audio-video cu dvs. și cu minorii care vă însoțesc la eveniment (dacă e cazul)?(*)



După completarea formularului de înscriere, prin email vi se va transmite confirmarea la participare.

Partenerii noștri în proiect sunt Street Delivery, Cărturești.

Evenimentul poate suferi modificări în funcție de prognoza meteo. Vom publica orice modificări intervenite pe parcurs. Vă mulțumim!

Posted by Ana in București, Case, Case memoriale, Evenimente, 0 comments