arhitectura

Jun

2022

Romanian Design Week 2022 retrospective: 35 de mii de persoane au vizitat expozițiile și au participat la cele 100 de evenimente conexe

A zecea ediție Romanian Design Week s-a încheiat. 35.000 de persoane au vizitat expozițiile și au participat la cele 100 de evenimente conexe

Romanian Design Week, cel mai amplu festival multidisciplinar dedicat industriilor creative locale, organizat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank, a luat sfârșit. A zecea ediție a transformat Bucureștiul într-o oază a creativității, care, la tot pasul, a oferit experiențe, expoziții și evenimente pentru toate gusturile și pentru toate vârstele. 35,000 de persoane au acceptat provocarea Romanian Design Week și s-au bucurat de ceea ce le-a oferit festivalul pe parcursul a zece zile.

Combinatul Fondului Plastic, epicentrul manifestărilor cultural-artistice, descoperit de aproximativ 10,000 de persoane

Punctul central al RDW 2022, Combinatul Fondului Plastic, a cuprins o serie de expoziții, instalații și activări inedite apreciate și descoperite, timp de 10 zile, de aproximativ 10,000 de persoane iubitoare de design.

Amintim aici „Building the Future. Together”, o expoziție-manifest dezvoltată în parteneriat cu Nod Makerspace, care a cuprins 6 instalații interactive și imersive, parte din programul Noul Bauhaus European; Expoziția „Valuable Objects”, curatoriată de arh. Adela Maria Marius, fondatoarea galeriei Epretext; Expoziția ZOOM IN: SUSTAINABLE DESIGN, o inițiativă OTOTO, parte din programul SLOW FORWARD. A MANIFESTO FOR A MINDFUL, SUSTAINABLE LIFESTYLE al brandului; Colecția capsulă Câlția • Glăvan, într-un concept expozițional realizat de Cristiana Raluca Drăghici; instalația interactivă Explorers of the Multiverse, realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS; expoziția AȘKIA Young Designers Awards (AYDA), ce a adus în prim plan câștigătorii concursului anual de design de produs lansat de AȘKIA; expoziția „Manevrați cu grijă: amintiri grafice din fabrici și uzine”, parte din colecția personală a lui Corvin Cristian, respectiv Expozițiile internaționale din programul Design Flags: „Smart Hungary”, adusă la București de Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București și instalația on-site realizată de studioul ceh Hermann & Coufal.

Având tema #FORWARD, ediția aniversară a Romanian Design Week a invitat participanții să facă un pas înainte și să consume produsele create de artiștii români. Astfel, la Combinatul Fondului Plastic, în Galeria Senat, a fost găzduit cel mai mare concept store dedicat creativilor români, iar vizitatorii au admirat selecția și au achiziționat produse în valoare de peste 50,000 de euro.

Tot la Combinatul Fondului Plastic, pe lângă expoziții de design, vizitatorii s-au putut bucura de experiențe imersive oferite de instalații interactive și au avut ocazia să experimenteze programul RDW Social, cu activități diverse în spațiu liber, relaxându-se în zona de food & drinks.

"Mai mult ca la edițiile anterioare, la RDW 2022 ne-am dorit nu doar ca publicul să își însușească tema de #FORWARD, ci și noi, amplificând componenta socială a acestui festival. Datorită elementelor create de BAZA. Deschidem Orașul, pe Băiculești 29, dar și a sponsorilor, prin activările lor, am conturat la Combinat un micro-oraș al artelor și designului. Ne-am bucurat să apropiem de design, sub toate formele lui, publicul atât de dornic de a ieși, de a socializa și de a se reconecta la viața culturală a orașului."

Andrei Borțun

CEO The Institute

Așezămintele Ion I.C. Brătianu – vizitate de aproximativ 5,000 de persoane

5,000 de persoane au fost atrase de Așezămintele Ion I.C. Brătianu, considerate unul dintre cele mai valoroase exemple de arhitectură neoromânească din București, repuse temporar, cu această ocazie, în circuitul public prin eforturile comune ale Romanian Design Week, OAR București, Biblioteca Națională a României și ARCEN.

Spațiul a luat, pe perioada RDW, numele de Design House și a găzduit zilnic o altă expoziție semnată de unul dintre cei 10 designeri marcanți din scena locală. Expozițiile, dar și tururile ghidate oferite publicului de ARCEN, au fost primite de public cu un interes crescut. Acest fapt a arătat încă o dată nevoia pe care Romanian Design Week o împlinește, de la o ediție la alta, reintegrând și recontexualizând clădiri și spații emblematice din România.

Record de evenimente satelit, parte din circuitul RDW 2022. Peste 20,000 de persoane participante

100 de evenimente satelit au avut loc pe perioada celor 10 zile de festival, oferind publicului o perspectivă diferită asupra orașului și implicând comunitățile locale în crearea acestui periplu inedit.

De la Noaptea Studiourilor de Arhitectură, un format original RDW, o seară în care zeci de birouri și-au deschis porțile publicului pentru a-și prezenta echipa și proiectele, într-un cadru informal, relaxat, cu muzică și cocktailuri, până la Bazar în Cotroceni, un weekend în care locuitorii cartierului și-au deschis curțile și au pus la vânzare haine, dulcețuri sau viniluri, cu un record de participare al localnicilor, oferta Romanian Design Week a fost bogată și variată.

Ce urmează după #FORWARD?

Creșterea numărului de vizitatori, dar și a participării comunităților locale, vânzările înregistrate la concept store și feedback-ul primit de la creativii români fac organizatorii extrem de optimiști în privința edițiilor viitoare și iau în considerare, ca plan de dezvoltare pentru următorii 10 ani, extinderea lui la nivelul întregii țări, în orașe mari precum Timișoara, Cluj-Napoca, Iași sau Brașov.

Evenimentul, membru în asociația internațională World Design Weeks, alături de festivaluri din întreaga lume din Barcelona, San Francisco, Helsinki, Seul sau Tokio, își propune să sprijine în continuare industriile creative, să creeze un cadru în care societatea să fie mai conștientă de valoarea pe care ele o aduc vieții cotidiene și să ofere publicului posibilitatea de a consuma, după gusturile proprii și după posibilități, oferta designerilor români.

Un proiect: The Institute

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS, Art Property Development, Art Property City, Absolut, Urban Monkey, ASAP, Ford România, Lemon Interior Design, Almalux

Susținut de: Regina Maria, illy, Moxy Hotels, BestJobs, Heineken Silver, Jidvei

Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii

Cu sprijinul: Primăria Municipiului București, Centrul Cultural Expo Arte, ARCUB, Institutul Cultural Român

Parteneri culturali: Uniunea Artiștilor Plastici din România, Combinatul Fondului Plastic, OAR București, Biblioteca Națională a României, Monument For

Parteneri media strategici: Rock FM, EuroMedia, YOOH, B365.ro, Radio România Cultural

Parteneri media: Aiciastat, Arhitext, Contemporary Lynx, Designist, Fashion Premium Magazine, Feeder, Fundația Art Encounters, G4 Media, Glamour, Igloo, Inspirationist, IQads, Modernism, Molecule F, Munteanu, Propagarta, Revista Arta, Revista Atelierul, Spot Media, The Woman, World Architecture Community, Zeppelin, Zile & Nopți

Partener transport alternativ: Lime

Partener monitorizare: MediaTrust

Echipa de creație: Radu Manelici + Pren

Despre The Institute

The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 20 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al Romanian Design Week, al festivalului DIPLOMA, al Galei Societății Civile, Internetics, Cartierul Creativ, combinat.ro și inițiator al ASAP România.

Despre UniCredit Bank

UniCredit Bank este parte a UniCredit, bancă comercială paneuropeană simplă și de succes, cu un sistem integrat de servicii de banking Corporate și de Investiții, oferind bazei sale de clienți o rețea unică vest, central- și est-europeană. Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management şi UniCredit Services.

May

2022

A început Romanian Design Week 2022, cel mai mare festival dedicat industriilor creative locale

O vacanță urbană completă: 10 zile de expoziții, muzică, relaxare și shopping de design românesc la #RDW10

Pe 13 mai 2022 a început Romanian Design Week, cel mai amplu festival multidisciplinar dedicat industriilor creative locale, organizat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank. Anul acesta, destinația principală a festivalului rămâne Combinatul Fondului Plastic, pentru o ediție aniversară ce va oferi o experiență ca o vacanță urbană completă: sunt 10 zile de expoziții, instalații interactive, muzică, relaxare și shopping de design românesc, dar și evenimente-satelit răspândite în mai multe zone și cartiere creative ale Capitalei.

Tema #RDW10 este #FORWARD și se referă la modalitățile prin care putem face pasul următor spre consumul produselor și serviciilor generate de disciplinele creative, precum și la scenarii pentru un viitor al inovației, incluziunii, sustenabilității și colaborării. În acest sens, expozițiile și evenimentele din cadrul ediției cu numărul 10 a RDW sunt co-produse cu unele dintre cele mai relevante organizații creativ culturale de pe plan local.

Combinatul Fondului Plastic din București devine un micro-oraș al designului și artelor

La interior, la Combinatul Fondului Plastic, vizitatorii RDW sunt așteptați să vadă mai multe instalații și expoziții de design, cum ar fi:

Expoziția „Building the Future. Together”, o expoziție-manifest dezvoltată în parteneriat cu Nod Makerspace, care cuprinde 6 instalații interactive și imersive. Această expoziție face parte din programul Noul Bauhaus European și pune accent pe teme cum ar fi sustenabilitatea și inovația.
Expoziția „Valuable Objects”, curatoriată de arh. Adela Maria Marius, fondatoarea galeriei Epretext. Aceasta prezintă artiști și designeri români care, prin practica lor, reconstruiesc industrii și reașază valori. Printre designerii prezenți în expoziție se numără: Ana Adam, Mircea Cantor, Cosmin Florea, Ami Amalia, Constantin Flondor, Peter Jecza, Atelier Kairos & Bogdan Ciocodeică, Radu Abraham, Octavia Chiru, Ciprian Mureșan, Marius Bercea și Sașa Lazăr.
Expoziția ZOOM IN: SUSTAINABLE DESIGN, o inițiativă OTOTO, parte din programul SLOW FORWARD. A MANIFESTO FOR A MINDFUL, SUSTAINABLE LIFESTYLE al brandului. Expoziția poartă vizitatorii în substratul procesului de design al unor piese vestimentare de zi cu zi – cum ar fi tricouri, jeanși, sneakerși sau genți –, provocându-i să le examineze și să le aprecieze diferit, pornind de la principiile de design sustenabil și luând în calcul atât ce înseamnă ele pentru planetă, cât și pentru cei care le poartă.
Colecția capsulă Câlția • Glăvan, într-un concept expozițional realizat de Cristiana Raluca Drăghici. Expoziția prezintă rigurozitatea arhitecturală a creațiilor Mihaelei Glăvan, care se întâlnește cu universul fantastic din operele pictorului Ștefan Câlția. Colecția-capsulă, formată din încălțăminte și accesorii inspirate de universul realist-magic al artistului Ștefan Câlția, va putea fi vizitată la Galeria ArtSafe din cadrul Combinatului Fondului Plastic.
Expozițiile internaționale din programul Design Flags. Pentru a încuraja dialogul dintre piața românească de profil și cea internațională, RDW găzduiește expoziția „Smart Hungary”, adusă la București de Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București, ce prezintă cele mai noi inovații contemporane maghiare, cu ajutorul a 24 de produse grupate în jurul a șapte teme cotidiene (Smart City, Smart Home, Smart Mobility, Smart Leisure, Smart Sport, Smart Agriculture, Smart Healthcare). Printre acestea, se numără, de exemplu: un EKG integrat într-un tricou smart, un software antrenor personal de yoga, un scaun cu rotile electric dirijabil cu capul, un sistem info-trotuar pentru persoanele cu deficiențe locomotorii și multe altele, toate născute în speranța soluționării comune a unor provocări globale. De asemenea, în cadrul Design Flags, Centrul Ceh îi aduce pe Hermann & Coufal la #RDW10, un studio ceh de design ce va realiza o instalație on-site, bazată pe upcycling și metode do-it-yourself.
Cel mai mare concept store de design românesc. La Galeria Senat, va fi amenajată o zonă de socializare & lounge, co-working și magazine-capsulă, în care se vor regăsi peste 100 de designeri și artiști români, reprezentați de nume precum: Așkia, Dizainăr, Molecule-F, room21, Patzaikin, Epretext și Art Editions. În acest mod, RDW încurajează creșterea consumului de design românesc.

RDW Social. Un program zilnic de activități, instalații, muzică și evenimente, la Combinat

Pe de altă parte, spațiul outdoor de la Combinatul Fondului Plastic le oferă vizitatorilor RDW 2022 un program zilnic de activități, instalații interactive, muzică și evenimente, precum și o zonă dedicată cu food & drinks, oferite de Absolut, Smokăreală, Pastamobil, Satisfry și Friddi.

RDW Social înseamnă piațete înverzite și umbrite, gradene panoramice și spații de relaxare, amenajate pornind de la conceptul BAZA. Deschidem Orașul, cu sprijinul partenerilor festivalului, UniCredit Bank, Art Property Development și Art Property City.

În plus, în contextul aniversării #RDW10, UniCredit Bank prezintă un Pop-up Radio RDW x Black Rhino Radio, ce va da voce comunității creative coagulate în jurul festivalului de-a lungul timpului. Aici vor avea loc live-uri și emisiuni zilnice, ce se vor transforma ulterior într-o serie specială de podcasturi. Gazdele acestora vor fi: Andrei Grosu (Local Design Circle), Liana Vasilescu (Elle Deco), Mihai Gurei (membru al board-ului RDW încă de la prima ediție & fondator Intro Design), Mirela Bucovicean (Molecule-F), Ștefan Ghenciulescu (Zeppelin), Andrei Borțun și echipa RDW.

De asemenea, serile vor fi animate de programul RDW Social, propus de Black Rhino Radio și de cei peste 25 de DJ invitați. Nu vor lipsi nici instalațiile interactive, realizate cu suportul partenerilor IQOS, Ford România, ASAP și H3, dar și de Ana Kun x ONE.shirt x UnLoc, ce va dezvolta o instalație outdoor ca manifest pentru identitățile noastre diverse.

O altă instalație interactivă de văzut la #RDW10 este Explorers of the Multiverse, realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS. Aceasta propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sunt invitați la un proces de autocunoaștere, atât din perspectiva proprie, cât și prin ochii celorlalți.

Parcarea este asigurată de Lime, pentru trotinete, și de Urban Monkey, pentru biciclete.

Așezămintele Ion I.C. Brătianu sunt redeschise temporar pentru public în cadrul #RDW10

În perioada 14–22 mai, ansamblul de patrimoniu Așezămintele Ion I.C. Brătianu este redeschis pentru publicul larg, cu sprijinul OAR București și al Bibliotecii Naționale a României și în parteneriat cu ExpoArte. Acesta devine Design House, iar spațiul este reconfigurat zilnic pentru a găzdui o altă expoziție personală semnată de un designer român.

Designerii care vor expune la Așezămintele Ion I.C. Brătianu sunt, în ordinea aparițiilor: Radu Abraham, Livia Fălcaru, AȘKIA, Ioana Ciolacu, Daniel&Andrew, Lucian Alexandru Arsene, Atelier Vast, Smaranda Almășan, Sebastian Pren și Radu Manelici.

Expoziția de design, găzduită de fosta sală de lectură a ansamblului, găzduiește un nou designer în fiecare zi, într-un demers ce împrumută din dinamismul industriilor creative locale, prezentând exemple de design grafic, ilustrație, design de produs și fashion design. Publicul îi va putea întâlni personal pe fiecare dintre designerii menționați, în ziua dedicată lor.

Programul cuprinde, de asemenea, tururi ghidate realizate de ARCEN în zona din proximitatea ansamblului, precum și integrarea Parcului I.C. Brătianu în traseul de activități recreative din cadrul festivalului.

Bucureștii se transformă în Capitala designului românesc

Alte 65 de evenimente-satelit împânzesc Capitala pe parcursul #RDW10, ca parte din programul Design GO. Designeri, galerii de artă, studiouri de design și arhitectură, ateliere, muzee, showroom-uri și cafenele din București organizează propriile activități, în cadrul festivalului.

În cadrul #RDW10, are loc și Evenimentul Noaptea Studiourilor de Arhitectură (Architecture’s Night In), când, pe 19 mai, nu mai puțin de 17 studiouri de arhitectură din București își deschid porțile pentru public.

Muzeul Național al Țăranului Român intră anul acesta în circuitul Romanian Design Week, cu expoziția „Conectat la natură (tradiție circulară)”, proiect curatoriat de arh. Teodor Frolu, o expoziție de artă multidisciplinară, care vorbește despre modalitățile prin care patrimoniul cultural tradițional își poate găsi loc în arta contemporană.

Mai mult, Combinatul Fondului Plastic va fi parte și din circuitul oficial Noaptea Muzeelor, astfel că RDW 2022 va fi deschis publicului larg și va putea fi vizitat gratuit pe 14 mai, în program prelungit, până la miezul nopții.

Expozițiile de la Combinatul Fondului Plastic pot fi vizitate de luni până vineri în intervalul 12:00-22:00, iar în weekend între orele 10:00-22:00. Biletele pentru accesul la festival costă 32 de lei și pot fi achiziționate online de pe Eventbook, aici, sau offline, din rețeaua Eventbook de aici. Studenții au acces gratuit la RDW folosind codul rdwstudents2022 în formularul de achiziție a biletelor și în baza carnetului de student prezentat la intrarea în expoziție.

Programul complet al evenimentului poate fi accesat aici. Mai multe detalii se găsesc și pe canalele Romanian Design Week: website, Facebook, Instagram și pe
pagina de Facebook a evenimentului.

Un proiect: The Institute

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS, Art Property Development, Art Property City, Absolut, Urban Monkey, ASAP, Ford România, Lemon Interior Design, Almalux

Susținut de: Regina Maria, illy, Moxy Hotels, BestJobs, Heineken Silver, Jidvei

Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii

Cu sprijinul: Primăria Municipiului București, Centrul Cultural Expo Arte, ARCUB, Institutul Cultural Român

Parteneri culturali: Uniunea Artiștilor Plastici din România, Combinatul Fondului Plastic, OAR București, Biblioteca Națională a României, Monument For

Parteneri media strategici: Rock FM, EuroMedia, YOOH, B365.ro, Radio România Cultural

Partener transport alternativ: Lime

Partener monitorizare: MediaTrust

Echipa de creație: Radu Manelici + Pren

Despre The Institute

Despre UniCredit Bank

May

2022

București: capitala designului românesc prin evenimentele din programul Design GO! din cadrul Romanian Design Week 2022

Peste 65 de evenimente-satelit răspândite pe întreg teritoriul Capitalei pot fi vizitate
în perioada 13-22 mai

Prin programul Design GO, Romanian Design Week, cel mai amplu festival multidisciplinar dedicat industriilor creative locale, reunește anul acesta peste 65 de evenimente-satelit propuse de designeri, galerii de artă, studiouri de design și arhitectură, ateliere, muzee, showroom-uri și cafenele din București. În perioada 13-22 mai, publicul va putea vizita un număr record de spații implicate în Design GO și va avea acces la o multitudine de activități ce transformă orașul în Capitala designului românesc timp de 10 zile.

Activitățile din Design GO: de la expoziții la ateliere, dezbateri, lansări de carte și happening-uri creative

RDW Design GO reprezintă circuitul de evenimente-satelit din cadrul festivalului Romanian Design Week. Anul acesta, peste 65 de organizații și business-uri cu ADN creativ organizează un program efervescent, își deschid ușile atelierelor, își prezintă cele mai noi proiecte, lansează produse și în general creează contexte pentru a reuni comunitățile creative ale Bucureștiului și pentru a le aduce în fața publicului urban.

În perioada 13-22 mai, publicul RDW va avea acces la expoziții, ateliere, dezbateri, lansări de carte și multe alte happening-uri creative, desenându-și astfel propriile trasee prin oraș, redescoperind locuri, idei sau cartiere, cum ar fi Cartierul Creativ, Ioanid-Icoanei, Cotroceni sau Nord.

Printre numele deja confirmate în circuitul Design GO se numără:

Albini Prassa // ALTRNTV // Andra Panait Atelier // Art-up – Școala de bijuterie // Asociația Încotroceni – Oameni, Idei, Povești // Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 // Atelier Neuman // Atelier Vast // Biutiful by the Lake // Biutiful Downtown// Black Rhino Radio // BoConcept // Boiler Coffee Shop // Bookster // Bucharest Stickerz Fest // CASA MAI // Clubul Ilustratorilor // Contemporan Hair Space // CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București // CREATEUR 5 D’EMOTIONS // De Ceramică Studio // Design Neaoș // DESIGNIST // Dizainăr Concept Store // Entrance // Formare Culturală // Fratelli Herăstrău // Galateca // Galateea Contemporary Art Gallery // Grupul de inițiativă civică Cismigiu // HNK Gallery // Hotspot Workhub // Inside Academy // Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar din București // INTRO // Kulterra Gallery // Laboratorio Brew Room // Local Hosts // Matei Alexandrescu Illustrator // Meșteshukar ButiQ // Miss Alé Central Culture // Miss Alé Espresso Bar // Monument For // Moxy Bucharest Old Town // Mugshot // MURMUR // National Institute of Architecture and Urban Planning Warsaw și OAR București // OAR București // OTOTO (Amzei, Victoriei, Dorobanți) // Pain Plaisir // PARIS14A // Platforma Wolff DJ Bar // Printoteca // Project Para // REFRAME Gallery // Săfițicuminți // Saint Roastery // SDH Kids // Sound of Art to Come // SSAB Ambientare & Design // Știrbei 47 // Sundazed Interiors x Oriel Beer // THE FAB SQUAD by Ioana Dodan // Tiffany Art // TRINKOVA // Mihai Popescu & Twins Design // Umbrela Galbenă – Ateliere de Design pentru copii // Una ca Luna // UTOPIC // VOX // Weekend Sessions :: Antrepriza Culturală // Zeppelin & Ideilagram

& MORE

Noaptea Studiourilor de Arhitectură, din nou parte din circuitul Design GO, va avea loc pe 19 mai

Evenimentul Noaptea Studiourilor de Arhitectură (Architecture’s Night In) revine în programul RDW Design GO, cu ocazia celei de-a 10-a ediții a festivalului. Acesta va avea loc pe 19 mai, când nu mai puțin de 17 studiouri de arhitectură din București își deschid porțile colegilor, prietenilor și publicului larg, pentru a se prezenta, a cunoaște oameni noi și a-și arăta cele mai noi lucrări și proiecte într-un cadru informal și relaxat.

Cele 17 studiouri de arhitectură ce vor putea fi vizitate de public sunt:

441 Design Powerhouse // ADNBA // aSAP HUB // Corvin Cristian Studio, AIM Studio, Plusminus Arhitectura, WRA // CUMULUS Architecture Office // EFdeN // HB Design // IOKA DESIGN // Laboratorul de arhitectură Prodid // Lemon Interior Design // OBLIC STUDIO // Ordinul Arhitecților din România // Ordinul Arhitecților din România, Filiala București // Picktwo Studio // REC @ Hotspot Workhub // stardust architects* // TEGMARK

RDW 2022: o ediție aniversară specială, care stă sub semnul #FORWARD

Sub tema #FORWARD, RDW va reuni în programul său de anul acesta organizații, designeri, inițiative și evenimente ce vor aduce în prim plan importanța și contribuția pe care industriile creative le au în proiectarea unui viitor ce respectă criteriile sustenabilității, incluziunii și care ține pasul cu evoluția tehnologiei. În plus, tema reflectă și deschiderea unui nou capitol în ceea ce privește misiunea Romanian Design Week, al încurajării consumului produselor și serviciilor generate de disciplinele designului și arhitecturii.

Spațiul central al festivalului va fi și în acest an Combinatul Fondului Plastic, adresă ce reunește o comunitate artistică extrem de valoroasă și care va găzdui câteva dintre expozițiile principale ale RDW 2022.

Pe lângă destinația principală a RDW și evenimentele din programul Design GO, publicul larg este așteptat să viziteze și Așezămintele Culturale Ion I.C. Brătianu, ansamblu de patrimoniu redeschis temporar cu ocazia RDW.

Toate detaliile și reperele programului complet urmează să fie comunicate în perioada următoare pe Romanian Design Week. Harta locațiilor care sunt parte din Design GO este disponibilă aici. Biletele pentru accesul la festival pot fi achiziționate online de pe Eventbook, aici, sau offline, din rețeaua Eventbook de aici.

Un proiect: The Institute

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS, Absolut, ASAP, Urban Monkey, Art Property Development, Art Property City

Partener transport alternativ: Lime

Susținut de: Regina Maria, illy

Parteneri media strategici: Rock FM, Radio România Cultural, Euromedia, B365.ro, Yooh

Parteneri media: Aiciastat, Arhitext, Designist, Feeder, Art Encounters, Fashion Premium Magazine, G4 Media, Glamour, Igloo, Modernism, Molecule-F, Munteanu, Revista Atelierul, IQads, Zeppelin, Zile & Nopți, Revista Arta, Propagarta, Spot Media, The Woman, Inspirationist, Contemporary Lynx, World Architecture Community

Despre The Institute

Despre UniCredit Bank

May

2022

OPEN CALL: igloo cover design. Număr special #Ucraina

Revista Igloo dedică următorul număr igloo #208 (iunie-iulie) designului și arhitecturii contemporane din Ucraina, și, mai ales, speranței. Speranței într-un apropiat viitor al reconstrucției și al creației sub semnul păcii. Un număr special care documentează discursul comunității creative ucrainene prin proiecte recente de arhitectură, design interior, design de obiect sau industrial. Un număr special care are nevoie de o copertă la fel de specială în conturarea căreia Igloo își dorește să implice comunitatea prietenilor lor creativi.

Lansează, așadar, un concurs de grafică/ilustrație pentru coperta următorului igloo.

Temă:

Un concept grafic sau o ilustrație care să exprime vizual acel pas înainte al Ucrainei și al lumii pe care îl așteptăm toți sub semnul reconstrucției, păcii, speranței, luminii.
Propunerea trebuie să aibă în vedere atât tema de concurs, cât și profilul revistei igloo.

Termen-limită: 22 mai

Detalii tehnice:

Format: 230 mm x 310 mm; jpg sau png, 72 dpi, CMYK.
Lucrarea se poate inspira din template-ul de copertă igloo (download), cu precizarea că logo-ul igloo nu poate suferi nicio modificare, cu excepția culorii.

Cui se adresează:

arhitecților, designerilor, graficienilor, ilustratorilor, artiștilor vizuali, pasionaților de desen & ilustrație, studenților etc.

Pentru înscrieri vă rugăm să folosiți formularul din linkul de mai jos:

Propunerile vor fi jurizate de redacția igloo, iar lucrarea câștigătoare va fi anunțată în săptămâna 23-27 mai.

Propunerea câștigătoare va apărea pe coperta #igloo208 (iunie-iulie 2022) și va fi răsplătită cu un abonament igloo pe un an.
Cele mai interesante lucrări înscrise în concurs vor fi publicate pe igloo.ro.

Încasările obținute prin vânzarea directă a numărului #igloo208 vor fi integral donate inițiativelor de sprijinire a comunităților afectate de războiul din Ucraina.

Apr

2022

Fundația Globalworth și Igloo anunță câștigătorii competiției 2031 NOW_our cities in 10 years

Fundația Globalworth și Asociația Igloo – Habitat și Arhitectură anunță proiectele câștigătoare din cadrul competiției internaționale 2031 NOW_our cities in 10 years dedicate studenților în arhitectură, urbanism și design din Polonia și România și lansate în noiembrie 2021.

Tema de concurs a constat în imaginarea și elaborarea unei viziuni urbane coerente și sustenabile care ar putea să modeleze și să îmbunătățească orașele viitorului nostru apropiat. Participanții au avut ca reper un teren generic cu o suprafață de 20.310 mp (2.031 ha), care trebuia să conecteze, într-o articulație urbană nouă și plauzibilă, clădiri cu destinaţie mixtă, spații pentru comunitate, parcuri, infrastructură.

Înscrierile în competiție au fost evaluate de un juriu internațional, alcătuit din nume recunoscute în lumea arhitecturii (urbanişti, arhitecți și reprezentanți ai organizatorilor): Bruno Andreșoiu, Arjan Dingsté, Krzysztof Ingarden, Dimitris Pergamalis, Jakub Szczęsny şi Andrei Șerbescu.

2031 NOW_our cities in 10 years este competiția prin care continuăm să ne îndeplinim angajamentul de a construi clădiri funcționale, sustenabile și armonioase în relația cu mediul și comunitatea. Globalworth creează spații de birouri, iar prin activitatea noastră curentă ne-am dat seama de rolul tot mai important al arhitecților. Ei sunt cei care ne modelează casele, clădirile de birouri, orașele – cu alte cuvinte, locurile în care, la rândul nostru, ne modelăm viețile. Proiectele înscrise în această primă ediție a concursului ne-au stimulat imaginația, contribuind fără îndoială la conturarea viitorului arhitecturii. A fost o onoare să evaluez înscrierile alături de cei cinci jurați de prestigiu pe care am reușit să-i aducem laolaltă. Am descoperit astfel tineri arhitecți extrem de talentați, cu care sperăm să avem șansa de a lucra în viitor.

Dimitris Pergamalis

MRICS Group, Head of Workplaces, Globalworth

Experiența de jurat al concursului 2031 NOW a fost una pe care am să mi-o amintesc – nu numai prin expunerea la proiectele participante și la discuțiile suscitate în interiorul juriului, dar și datorită evenimentelor asociate, care m-au făcut să simt importanța și necesitatea unor astfel de medii de dezbatere profesională. Deși tema de concurs a fost destul de solicitantă prin amploare și dificultate, studenții participanți au reușit să ofere viziuni demne de luat în seamă. Cred că reușita unui concurs de idei nu se măsoară doar prin valoarea proiectelor câștigătoare, ci și prin bogăția și diversitatea viziunilor puse în joc. Or, aici, deși numărul proiectelor valide înscrise în concurs nu a fost foarte mare, calitatea lor a compensat lipsa cantității. Unghiurile de abordare, tematicile propuse și modurile de prezentare au dat, prin varietatea lor, substanța sperată concursului nostru. Sper ca în viitor să putem duce mai departe acest început de succes, printr-un nou concurs care să stimuleze creativitatea celor care reprezintă viitorul profesiei de arhitect și, deci, viitorul orașelor noastre.

Bruno Andreșoiu

Preşedinte al Asociaţiei Igloo – Habitat şi Arhitectură

În evaluarea înscrierilor, juriul a punctat originalitatea abordării temei de concurs, dar și acuratețea cu care au fost identificate și rezolvate anumite probleme/urgențe ale peisajului urban contemporan. Au fost apreciate, de asemenea, viziunile care au propus un limbaj articulat și receptiv la dinamismul actual și viitor al orașelor, luând în considerare aspecte precum densitatea urbană ori sustenabilitatea. Juriul a avut în vedere următoarele criterii de evaluare: imaginația, viziunea, gradul de inovare, coerența, prezentarea.

Conform regulamentului competiției și în lumina adecvării proiectelor înscrise la criteriile de evaluare anunțate, juriul a decis în unanimitate acordarea a 2 premii:

Premiul I – €5,000 + publicare

Eduard Untaru – CK0000_Carthage (Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București)
Premiul II – €3,000 + publicare

Andrei Nițu Săraru – AN1153_A/Spire (Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București)

Argumentele juriului:

„Proiectul CK0000 Carthage reflectă o abordare poetică a structurilor urbane, cu referință la o veche structură, deopotrivă nostalgică și distopică. Lucrarea propune o reinterpretare a esenței modelului urban al Romei antice ca reper pentru orașele europene ale viitorului.”

„Propunerea AN1153 A/Spire se distinge prin aderența la realitate, constituind un răspuns imediat la un context existent. Proiectul propune o viziune îndrăzneață și echilibrată în jurul unui scenariu urban multifuncțional, gândit ca „mecanism verde”, capabil să regenereze propriile resurse.”

Pentru detalii despre proiectele câștigătoare și evaluarea lor, dar și despre celelalte nouă înscrieri selectate în lista scurtă, vă invităm să accesați https://www.2031now.com/projects.

Toate cele 11 proiecte vor fi publicate anul acesta într-un catalog dedicat și expuse la High Tech Learning Center din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București.

Pentru mai multe informații despre concurs puteți accesa www.2031now.com sau scrie la adresa de e-mail welcome@2031now.com.

Le mulțumim tuturor participanților la competiție, precum și partenerilor noștri instituționali, academici și media pentru sprijinul acordat.

2031 NOW_our cities in 10 years este o competiție susținută de Fundația Globalworth și organizată de Asociația Igloo – Habitat şi Arhitectură.

Parteneri instituționali: Ordinul Arhitecților din România, Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, Uniunea Arhitecților din România, SHARE architects, Registrul Urbaniştilor din România, Asociaţia Profesională a Urbaniştilor din România

Parteneri academici: Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” Iași, Facultatea de Arhitectură a Universității Politehnica Timișoara

Parteneri media: aici a stat, Architektura-murator, Arhitectura, Arhitext, de-a arhitectura, Designist, ENTR, feeder, Graphic Front, IQads, Modernism, The Institute, urbnews.pl, zeppelin

Despre Fundația Globalworth.

Fundația Globalworth a fost înființată în 2018 de Globalworth, liderul pieței de clădiri de birouri din România și Polonia, și este o entitate non-profit, fiind independentă de activitățile comerciale ale grupului. Fundația are ca misiune dezvoltarea de proiecte pe trei piloni principali: oameni, locuri și tehnologie.

Până în prezent, Fundația Globalworth și Globalworth au alocat peste 800.000 de euro pentru construcția primului laborator High Tech din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, burse de studii și documentare pentru cadre didactice, competiții internaționale și proiecte speciale pentru arhitecții din România.

Mai multe informații sunt disponibile pe site și pe canalele de comunicare Facebook, Instagram și L inkedIn.

Despre Asociația Igloo – Habitat și Arhitectură.

Înființată în 2008, Igloo – Habitat și Arhitectură își propune să contribuie la articularea unui spațiu public coerent prin activități (proiecte editoriale și culturale, evenimente) care vizează ridicarea standardelor culturii vizuale într-o societate care încă își caută reperele în domeniul arhitecturii și politicilor urbane. Asociația a derulat până acum proiecte de succes, cu teme în domeniile arhitecturii, patrimoniului, designului și culturii urbane, adresându-se în mod constant nu doar breslei arhitecților, Mai multe informații despre activitatea editorială și culturală a asociației pe igloo.ro și pe paginile de Facebook și Instagram.

Apr

2022

Așezămintele Ion I.C. Brătianu pot fi vizitate la Romanian Design Week 2022

În perioada 14-22 mai, 10 designeri expun în ansamblul de patrimoniu: publicul va putea descoperi interiorul Așezămintelor Ion I.C. Brătianu și se va putea bucura de programul RDW din parcul I.C. Brătianu

Romanian Design Week, cel mai amplu festival multidisciplinar dedicat industriilor creative, cu sprijinul OAR București și al Bibliotecii Naționale Române și în parteneriat cu ExpoArte, redeschide pentru publicul larg Așezămintele Ion I.C. Brătianu. Între 14 și 22 mai, ansamblul, considerat unul dintre cele mai apreciate exemple de arhitectură neoromânească din București, devine Design House, iar publicul este invitat să descopere un concept inedit: în fiecare zi, spațiul va fi reconfigurat și va găzdui o altă expoziție personală semnată de un designer român, din zona designului de produs, a designului grafic sau a designului vestimentar. Totodată, pe parcursul celor 9 zile de festival, vizitatorii îi vor putea întâlni personal pe designerii care vor fi prezenți în ziua dedicată expoziției lor.

În camerele expoziționale de la parterul ansamblului de patrimoniu vor fi găzduite zilnic expoziții capsulă de design de produs, design vestimentar, design grafic.

Pe lângă acestea, vizitatorii se vor putea familiariza cu istoria casei de patrimoniu și a familiei Brătianu, precum și cu istoria zonei din jurul Bulevardului Dacia, prin intervenții speciale pe parcursul traseului expozițional.

Programul cuprinde, de asemenea, tururi ghidate din seria celor deja emblematice realizate de ARCEN, al căror scop este de a explora la pas zona Calea Victoriei – Bulevardul Dacia și străzi adiacente, un traseu care se va încheia la Așezămintele Ion I.C. Brătianu, pentru a puncta istoria casei, care a împlinit recent un secol de la prima cărămidă așezată, și a Brătienilor. Tururile vor avea loc în weekend-urile 14-15 și 21-22 mai și vor fi accesibile publicului larg.

Romanian Design Week deschide pe parcursul celor 9 zile de festival nu doar interiorul Așezămintelor Ion I.C. Brătianu, ci caută să integreze în experiența locuitorilor Bucureștiului și parcul I.C. Brătianu, spre care are deschidere ansamblul de patrimoniu. Gândit de Brătieni la începutul secolului al XX-lea ca grădina Bibliotecii și spațiu de lectură, parcul se transformă pe perioada RDW într-un spațiu care astăzi reia misiunea sa inițială și acomodează nevoile recreative și de socializare ale publicului, sub semnătura festivalului de design. Accesul în Design House: Așezămintele Ion I.C. Brătianu se va face prin Bulevardul Dacia nr. 10.

Acțiunea de redeschidere a casei implică participarea mai multor profesioniști locali. Printre contributori se numără echipa Attila Kim Architects, echipa ARCEN și designerul Dilmana Yordanova.

Design House: Așezămintele Ion I.C. Brătianu este organizat de Romanian Design Week cu sprijinul OAR București și al Bibliotecii Naționale Române și în parteneriat cu ExpoArte, și face parte din Romanian Design Week, cel mai amplu festival multidisciplinar dedicat industriilor creative.

În cadrul edițiilor de până acum ale RDW, și alte clădiri și spații emblematice au fost reinventate sau repuse în circuitul urban, ele devenind scene pentru creatorii de astăzi, găzduind mari expoziții de design și de arhitectură: Palatul Știrbei, Palatul Camerei de Comerț din București, Hanul Gabroveni, Piața Amzei, Garajele Cobălcescu, Palatul Telefoanelor, Palatul Oscar Maugsch și Combinatul Fondului Plastic.

Experiența RDW 2022 înseamnă cele mai interesante lucrări de design românesc, cele mai creative activări, cel mai mare concept store de design românesc și cel mai amplu festival urban al creativității locale. Vizitatorii se pot bucura de creativitatea designerilor români atât la Design House, cât și vizitând Combinatul Fondului Plastic, pentru a treia oară consecutiv punct central al festivalului, destinație-reper deja și scena principală a designului românesc.

Pentru programul complet RDW 2022 și actualizări ale acestuia, accesați pagina de Facebook a evenimentului, aici. Biletele pentru acces la festival pot fi achiziționate online de pe Eventbook, aici, sau offline, din rețeaua Eventbook de aici.

Un proiect: The Institute

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS, Art Property Development, Art Property City, Absolut, Urban Monkey, ASAP

Susținut de: Regina Maria, illy

Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii

În parteneriat cu: ExpoArte

Cu sprijinul: ARCUB, Primăria Municipiului București, Institutul Cultural Român, OAR București, Biblioteca Națională Română, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Combinatul Fondului Plastic

Partener transport alternativ: Lime

Parteneri media strategici: Rock FM, Euromedia, Yooh, B365.ro, Radio România Cultural

Parteneri media: Arhitext, Designist, Feeder, Art Encounters, Fashion Premium Magazine, G4Media, Glamour, Igloo, Modernism, Molecule-F, Munteanu, Revista Atelierul, IQads, Zeppelin, Zile & Nopți, Revista Arta, Propagarta, Spot Media, The Woman, Inspirationist, Contemporary Lynx, World Architecture Community

Partener de monitorizare: MediaTRUST

Echipă de creație: Radu Manelici + Sebastian Pren

Despre The Institute

Despre UniCredit Bank

Apr

2022

Așezămintele Brătianu, repuse în circuitul public, în cadrul Romanian Design Week 2022

În 2022, RDW aniversează 10 ani, cu o ediție specială, ce va avea loc între 13 și 22 mai

Romanian Design Week, cel mai important festival multidisciplinar din România, organizat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank, aniversează 10 ani, timp în care a schimbat modul în care arată industriile creative locale. În edițiile RDW de până acum, The Institute a produs expoziții ce au însumat o suprafață de peste 15.000 de metri pătrați, a adus în fața publicului peste 1.400 de proiecte de design și o medie de 150 de designeri și studiouri de design sau arhitectură pe an.

În 9 ani de festival, The Institute a redeschis 8 spații ale Capitalei pentru publicul larg, pe care le-a repus astfel în circuitul urban, redându-le orașului. Astfel, Palatul Știrbei, Palatul Camerei de Comerț din București, Hanul Gabroveni, Piața Amzei, Garajele Cobălcescu, Palatul Telefoanelor, Palatul Oscar Maugsch și Combinatul Fondului Plastic au găzduit mari expoziții de design și arhitectură, ce au putut fi vizitate în timpul Romanian Design Week.

Peste 400 de evenimente conexe au contribuit la transformarea Bucureștiului an de an și au ghidat pașii a peste 150.000 de vizitatori RDW pe trasee demne de orice festival european de design.

În spatele celui mai mare festival de design românesc stă munca unei echipe de 15 persoane, precum și o medie de 6 luni de lucru, pe an, pentru organizarea fiecărei ediții RDW. În total, efortul din spatele unei inițiative ca Romanian Design Week însumează peste 6,5 ani de lucru, puși în slujba promovării designului local și a industriilor creative românești.

Când ne-am uitat în urmă la ce înseamnă toți acești ani de Romanian Design Week, ne-am dat seama că în spatele festivalului stau un efort și o mobilizare impresionante. Mă bucur că ne-am atins misiunea pe care am avut-o încă de la început – să schimbăm în bine societatea românească, contribuind la dezvoltarea și promovarea industriilor creative locale.

Continuăm să transformăm Bucureștiul în Capitala designului românesc și anul acesta, când vrem să încurajăm și mai mult consumul de produse și servicii generate de disciplinele creative. Suntem optimiști și credem în continuare în potențialul, dezvoltarea și capacitatea designului românesc de a pune pe masă subiecte relevante pentru contextul actual, precum sustenabilitatea, incluziunea sau cooperarea. Avem nevoie de un viitor marcat de solidaritate, iar ceea ce pregătim anul acesta va funcționa și drept comentariu asupra acestui aspect esențial pentru vremurile pe care le trăim.

Andrei Borțun, CEO The Institute

Romanian Design Week la ediția a zecea: cel mai mare concept store de design românesc din țară, activități outdoor și numeroase expoziții în parteneriat cu instituții de prestigiu din toată țara.

Anul acesta, Romanian Design Week are loc între 13 și 22 mai, sub conceptul #FORWARD, iar principala destinație din program va fi Combinatul Fondului Plastic.

Tema ediției din acest an este născută din dorința de a investiga, a testa și a proiecta scenarii pentru un viitor al comunităților creative, al inovației, al incluziunii, al sustenabilității prin colaborare, pentru a avea orașe și comunități mai armonioase.

Aceste elemente esențiale ale temei de anul acesta vor fi aduse în fața publicului printr-o serie de expoziții și evenimente co-produse cu unele dintre cele mai relevante organizații creativ-culturale de pe plan local, punând bazele unui nou început, bazat pe experiențe, procese și colaborări.

O premieră pentru acest an va fi deschiderea, pe perioada festivalului, a celui mai mare concept store de design românesc din țară, care se va întinde pe 500 de metri pătrați și care va conține obiecte de design din toate categoriile importante: modă, accesorii, mobilier sau artă. De asemenea, RDW 2022 va transforma spațiul outdoor din cadrul Combinatului Fondului Plastic într-un micro-oraș al artelor și designului, ce va oferi vizitatorilor un program zilnic de activități, instalații interactive, muzică și evenimente, precum și o zonă dedicată cu food & drinks, la adresa din Băiculești 29.

Combinatul Fondului Plastic va fi parte și din circuitul oficial Noaptea Muzeelor, astfel că RDW 2022 va fi deschis publicului larg și va putea fi vizitat pe 14 mai în program prelungit, până la miezul nopții.

Programul ediției aniversare de 10 ani RDW va reflecta rezultatele parteneriatelor strategice pe care The Institute le-a stabilit cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, Institutul Cultural Român, Ordinul Arhitecților din București, Uniunea Artiștilor Plastici, Combinatul Fondului Plastic, Asociația Baza. Deschidem orașul, NOD makerspace, Centrul Ceh, Institutul Cultural Maghiar, Institutul Francez sau ARCEN, precum și evenimentele și proiectele semnate de peste alte 50 de organizații creativ-culturale din România.

Un proiect: The Institute

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS, Absolut, ASAP, Urban Monkey, Art Property Development, Art Property City

Partener transport alternativ: Lime

Susținut de: Regina Maria, illy

Parteneri media strategici: Rock FM, Radio România Cultural, Euromedia, B365.ro, Yooh

Parteneri media: Arhitext, Designist, Feeder, Art Encounters, Fashion Premium Magazine, G4 Media, Glamour, Igloo, Modernism, Molecule-F, Munteanu, Revista Atelierul, IQads, Zeppelin, Zile & Nopți, Revista Arta, Propagarta, Spot Media, The Woman, Inspirationist, Contemporary Lynx, World Architecture Community

Despre The Institute

Despre UniCredit Bank

Dec

2021

Câștigătorii concursului de artă vizuală #FRESH organizat de Elite Art Gallery – Ediția a cincea

Rezultatele jurizării concursui de artă vizuală #FRESH

În septembrie 2021 ELITE ART GALLERY a lansat cea de-a cincea ediție a concursului de artă vizuală #FRESH, eveniment artistic care a crescut, s-a dezvoltat și a adus la fiecare ediție mai mulți aplicanți. În 2021, ELITE ART GALLERY a eliminat limita superioară de vârstă, permițând înscrierea tuturor celor interesați cu vârsta mai mare de 18 ani. Concursul #FRESH nu impune direcții tematice, artiștii fiind liberi să se înscrie în concurs cu lucrările personale reprezentative. #FRESH se adresează artiștilor vizuali care se exprimă cu precădere în pictură si grafică (incluzând tehnicile mixte, acuarela, tehnici multiplicabile, etc.), cu scopul de a le crește vizibilitatea pe piața de artă și de a le oferi oportunități noi de dezvoltare în carieră.

Juriul din acest an, format din masteranzii și doctoranzii Centrului de Excelență în Studiul Imaginii – CESI al Universității din București, coordonați de Ana Negoiță (lector-asociat CESI & curator) au deliberat selecția câștigătorilor pe baza criteriilor de selecție specifice. Artiștii care vor beneficia de o expoziție pe simezele galeriei ELITE ART GALLERY în 2022 sunt:

Alexandru Manea
Iuliana Ioniță
Ștefan Doru Moscu
Teodor Ștefan

Componenta de jurizare a Concursului de Artă Vizuală FRESH, ediția 2022 este organizată de Elite Art Gallery în parteneriat cu Primăria Municipiului București prin ARCUB.

Elite Art Gallery are drept scop promovarea artiștilor plastici contemporani, prin organizarea unor ample proiecte culturale care expun publicului noi forme de exprimare artistică, abordări inovatoare ale artei moderne precum și ale unor valori deja consacrate. Asociația implementează proiecte în domeniul artelor vizuale, muzicii, dar și proiecte educaționale.

Nov

2021

Fundația Globalworth și Igloo lansează competiția internațională 2031 NOW_our cities in 10 years

Fundația Globalworth și Asociația Igloo – Habitat și Arhitectură lansează competiția internațională „2031 NOW_our cities in 10 years” dedicată studenților în arhitectură, urbanism și design din Polonia și România. Imaginarea unei viziuni, exprimate într-un proiect, până în data de 20 ianuarie 2022 va răsplăti participanții cu premii în valoare de 11.000 de euro, posibilitatea de a-și prezenta propunerile la High Tech Learning Center din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, precum și cu publicarea lucrărilor într-un catalog dedicat.

Cerința pentru viitorii arhitecți din Polonia şi România presupune spirit vizionar și anticipare a modului în care ne modelăm oraşele pentru viitorul apropiat. Concurenții sunt invitați să elaboreze o viziune urbană în care spațiile pot acționa ca generator de locuri mai bune atât pentru utilizatorii direcți, cât și pentru comunitatea din apropiere. Acest lucru va fi ilustrat pe un teren generic, cu o suprafață de 20.310 metri pătrați (2.031 ha). Tema invită participanții să introducă în această parte de oraș clădiri cu destinaţie mixtă, spații pentru comunitate, parcuri, infrastructură, toate conectate într-o nouă articulație care poate fi construită în 2031.

Înscrierile în competiție vor fi evaluate de membrii unui juriu internațional, nume ușor recognoscibile în lumea arhitecturii. Printre aceștia se numără planificatori şi urbanişti notabili, arhitecți internaţionali și reprezentanți ai organizatorilor: Bruno Andreșoiu, Arjan Dingsté, Krzysztof Ingarden, Dimitris Pergamalis, Jakub Szczęsny şi Andrei Șerbescu.

2031 NOW_our cities in 10 years este competiția prin care facem pași spre îndeplinirea angajamentului de a construi orașe cât mai funcționale, sustenabile și armonioase pentru comunitățile noastre de business și nu numai. Ne bucurăm să avem alături în acest demers un partener ca Asociația Igloo – Habitat și Arhitectură, cu ajutorul căruia susținem viitorul arhitecturii în cele două țări în care Globalworth este lider de piață: Polonia și România. Globalworth construiește clădiri de birouri și în munca de zi cu zi am devenit cu toții conștienți de importanța mărită a arhitecților. Ei sunt cei care ne modelează casele, clădirile de birouri, orașele, locurile în care ne modelăm, la rândurile noastre, viețile. Sperăm că acest concurs internațional, cu juriul prestigios pe care a reușit să îl clădească, va încuraja și solidifica viitorul arhitecturii.

Georgiana Iliescu

Director Executiv al Fundației Globalworth

Concursul este, pentru studenții la arhitectură, cel mai bun antrenament pentru provocările profesiei în care se pregătesc să intre și ar fi recomandat, după mine, să facă parte din curricula, cu o pondere măcar egală cu practica. Concursul de idee este substanța cea mai hrănitoare pentru mintea care trebuie să continue să viseze în timp ce lucrează cu materie grea, cu constrângeri și legi uneori absurde. Expunerea minților tinerilor arhitecți la tematica și rigorile concursurilor de idee este formativă în cel mai semnificativ mod. A putea crea, primi comentariile unor jurați cu experiență și câștiga un premiu este o șansă de care niciun student arhitect nu ar trebui să fie lipsit. 2031 NOW_our cities in 10 years, concursul pe care avem privilegiul de a-l organiza împreună cu Fundația Globalworth, înseamnă în primul rând un prilej de meditație creativă pentru cei aproape arhitecți, dar și oportunitatea de a expune public viziunile care vor da formă orașelor viitorului nostru.

Bruno Andreșoiu

Preşedinte al Asociaţiei Igloo – Habitat şi Arhitectură

Mai mulți parteneri academici din România și Polonia, mai exact cele mai bune școli și asociații profesionale de arhitectură, s-au alăturat competiției, convenind împreună buna implementare a proiectului.

Premii:

Locul 1

€5,000 + Publicare catalog
Locul 2

€3,000 + Publicare catalog
Locul 3

€1,500 + Publicare catalog
3 mențiuni

€500 fiecare + Publicare catalog

Termen-limită înscrieri: 20 ianuarie 2022

Anunțarea câștigătorilor: 10 martie 2022

Pentru mai multe informații despre tema de concurs, condiții și calendar, puteți accesa www.2031now.com sau scrie la adresa de e-mail: welcome@2031now.com.

2031 NOW_our cities in 10 years este o competiție susținută de Fundația Globalworth și organizată de Asociația Igloo – Habitat şi Arhitectură.

Parteneri instituționali: Ordinul Arhitecților din România, Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, Uniunea Arhitecților din România, SHARE architects, Registrul Urbaniştilor din România, Asociaţia Profesională a Urbaniştilor din România

Parteneri academici: Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”

Parteneri media: Aici a stat, Architektura-murator, Arhitectura, de-a arhitectura, Designist, ENTR, feeder, Graphic Front, IQads, Modernism, The Institute, urbnews.pl.

Despre Fundația Globalworth

Mai multe informații sunt disponibile pe site și pe canalele de comunicare Facebook, Instagram și LinkedIn.

Despre Asociația Igloo – Habitat și Arhitectură

Sep

2021

Traseul monumentelor UNESCO din România alături de ASIROM

Atunci când m-am pregătit să parcurg principalele monumente istorice ce fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România, prima dată am pus pe hartă traseul care leagă obiectivele. Și mare mi-a fost uimirea când, punând pe Google Maps fiecare destinație punct cu punct, am văzut că durata traseului era de fix 30 de ore de condus! 30 de ore de condus pe care noi am decis să le abordăm în 9 zile, cu 9 destinații aparte: elemente de patrimoniu UNESCO, atât parte din patrimoniul cultural (biserici, mânăsatiri, sate întregi) cât și din patrimoniul natural (mai precis, pădurile seculare de fag – da, da, sunt și ele parte din patrimoniul UNESCO începând cu 2017 – și Delta Dunării).

Și ghici de cine se leagă acest număr rotund și frumos, 30? De cei 30 de ani pe care ASIROM îi sărbătorește anul acesta printr-un parteneriat alături de UNESCO. Deoarece ASIROM este #mandrudepatrimoniu și sprijină inițiativele culturale, a fost alături de noi în acest periplu de condus timp de 30 de ore #SimpluSigur, câte o oră pentru fiecare an aniversat. Astfel am pornit într-o călătorie de 30 de ore, câte o oră dedicată pentru fiecare dintre cei 30 de ani pe care ASIROM îi aniversează anul acesta. Vă invit să urmăriți acest traseu cultural unde am punctat monumentele istorice, peisaje naturale, tradiții și meșteșuguri parte din patrimoniul mondial UNESCO. Și vă provoc să îl parcurgeți și voi și să îmi spuneți cum a fost!

1. Sarmisegetusa Regia

Punctul nostru de pornire pe traseul monumentelor UNESCO de la noi din țară alături de ASIROM a fost inima țării, capitala regatului dac, Sarmisegetusa Regia. Despre ea se spune că ar fi fost centrul spiritual al lumii dacice, parte a unui complex vast de construcţii dispuse pe mai mulţi munţi adiacenți. Aşezarea civilă era formată din mai multe terase locuite amenajate ca gospodării, străzi pavate cu dale de calcar, cisterne și ateliere meşteşugăreşti de prelucrare a metalului, a sticlei și a ceramicii. Se pare că exista aici chiar și un atelier de bătut monedă. Sarmisegetusa este legată de muntele sacru Kogaionon la care face referire geograful antic Strabon și este un sit important pentru arta protoistorică europeană.

Este spectaculos așezământul sacru format din mai multe sanctuare circulare și dreptunghiulare cu stâlpi de andezit și de calcar. Există și un disc solar, supranumit „soarele de andezit”, o platformă circulară cu 10 dale de andezit dispuse radiar, cel mai probabil legat de credințele uraniene ale dacilor. Zidurile Sarmisegetusei erau sobre, lipsite de decor, fiind construite în tehnica opus dacicum, cu blocuri de piatră de calcar legate prin grinzi de lemn. Zidurile conturau incinte poligonale care aminteau de arhitectura elenistică, fiind însă adaptate traseelor montane din regiune.

După cucerirea Daciei de către Traian, nucleul citadelei a fost distrus de romani. Din epoca ocupației romane s-au păstrat însă unele inscripții, modificări ale incintei, așezarea fiind dotat cu terme dar părăsită de trupe în 117-118.

Se pare că forma actuală a sanctuarelor și a porților de intrare în cetate nu este cea originală, toate acestea fiind modificate in cadrul unor renovări/ reamenajări din perioada comunistă. Acum situl este în restaurare printr-un proiect inițiat de Consiliul Județean Hunedoara, cu partenerii Mihai Eminescu Trust și Møre og Romsdal fylkeskommune. De curând arheologii au început să cerceteze secțiuni în zona porților și zidurilor.

2. Mânăstirea Hurezi și ceramica de Horezu din satul Olari

Următoarea noastră destinație pe traseul UNESCO alături de ASIROM a fost 2-în-1, pentru că am surprins atât mânăstirea Hurezi cât și tradiția veche a olăritului, ceramica de Horezu, pe care o puteți găsi în imediata apropiere a mânăstirii. Mânăstirea Hurezi este cel mai vast ansamblu mânăstiresc al Țării Românești. Monumentul brâncovenesc de anvergură mondială a fost a doua oprire pe traseul monumentelor UNESCO alături de ASIROM. Mânăstirea este capodopera arhitecturii, sculpturii și picturii monastice din Sud-Estul Europei. A fost ridicată în 1690 fiind principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), supranumit “prințul aurului”.

Mânăstirea este simbol al esteticii brâncovenești. Pronaosul bisericii este inspirat din cel de la Curtea de Argeș, ctitoria lui Neagoe Basarab la 1517. Aici se află tabloul votiv (foto 7) și o galerie de chipuri aparținând membrilor familiei sale, portretele străbunilor din neamul Brâncoveni și Cantacuzini, chiar și antecesorii Basarabi încoronați din sec. XV și XVI, practic sugerând legitimitatea și continuitatea dinastică. Aici voia Brâncoveanu să fie necropola familiei și a dinastiei pe care visa să o întemeieze, dar din păcate nu i-a permis sfârșitul său tragic prin decapitare la “Stambul” pe 15 august 1714.

Ansamblul monastic a avut mai multe faze de evoluție în secolele XVIII și XIX (când descendentul ctitorului, marele ban Grigore Brâncoveanu, a făcut importante reparații). Are două incinte și un mare număr de monumente distincte. Biserica cea mare cu hramul Sf. Constantin și Elena, a fost construită între 1690-1693 și decorată de o echipă de zugravi condusă de grecul Constantinos. Echipa era formată din meșterii Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim, așa-numita Școala de la Hurezi. Intrarea în biserică se face prin pridvorul deschis ornat cu Judecata de Apoi (apare în fotografia a opta), cu portretele ispravnicilor și meșterilor, stema țării, corbul, și stema cantacuzină, acvila bicefală. Celalte monumente sunt foișorul de inspirație barocă, casa domnească, biblioteca unde se aflau sute de cărți și manuscrise, bolnița datorată Mariei Brâncoveanu cu pictura lui Preda și Nicola (astăzi în restaurare) și două schituri.

Dacă tot suntem în zonă, vă propun și o oprire să vedem cum se fabrică ceramica de Horezu în satul Olari, meșteșug parte din UNESCO. Dacă ajungeți în zona Horezu, neapărat să treceți și prin satul Olari, unde se află vase autentice de Horezu (nu importate, nu simulate). Veți descoperi case cu arhitectură vâlceană tradițională, cu foişor aşezat deasupra pivniţei şi stâlpi sculptaţi, cu acoperişurile afumate ale cuptoarelor de ars ceramica ce provine din argila specială scoasă din dealul Ulmet din apropiere. Mai jos puteți vedea câteva piese din gospodăria familiei Vicșoreanu (foarte faimoasă în ceramica românească contemporană), care practică olaritul de generații întregi, din tată în fiu, și cuptorul lor vechi de 100 de ani unde încă se ard vasele de ceramică.

3. pădurea seculară de fag din Parcul Natural Cozia

Pentru următoarea destinație trecem direct prin Valea Oltului, iar aici se află una dintre comorile noastre naturale: Parcul Natural Cozia. Și surpriză, da, are legătură cu UNESCO! Mai precis, pădurea seculară de fag din Parcul Natural Cozia este parte din patrimoniul natural UNESCO din 2017, alături de alte 24.000 hectare de pădure din țara noastră din arii diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț și Codrul Secular Slătioara și alături de păduri din alte țări europene: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina.

Ceea ce vă arăt aici sunt efectiv porțiuni din această pădure se află de-o parte și de alta a Văii Oltului. Pădurile seculare cu structuri primare (adică virgine sau cvasivirgine) sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai rămas Europei, care s-au format fără o influență umană semnificativă, ci ca rezultat al unei îndelungate evoluții naturale de mii de ani. Astăzi, aceste păduri reprezintă adevărate laboratoare științifice. Ele încă păstrează secretele universului pădurii.

În plus, aceste păduri au un rol esențial în păstrarea identității culturale a comunităților locale. În Munții Carpați se poate vorbi despre o „civilizație a lemnului”. Istoria, filosofia de viață, cultura și tradițiile comunităților locale din aceste zone sunt foarte strâns legate de pădurea care asigura supraviețuirea comunităților adiacente.

Este foarte important ca vizitarea acestor păduri să se facă în mod responsabil și cât mai puțin invaziv. Punerea în valoare a acestor păduri într-un cadru adecvat (cu o legislație potrivită) sper eu că va contribui la dezvoltarea durabilă a comunităților locale.

4. Roșia Montană

Ne-am decis să includem Roșia Montană în turul nostru pentru că a fost inclusă extrem de recent în patrimoniul mondial, și anume în iulie 2021. Peisajul cultural minier din Roșia Montană conține cele mai semnificative, extinse și diverse mine de aur romane cunoscute în prezent, parte din patrimoniul mondial UNESCO (fiind ). Roșia Montană este situată într-un amfiteatru natural de munți și văi în zona metaliferă a Munților Apuseni, centrul așa-numitului Cadrilater de Aur. Activitatea minieră se întinde pe mai mult de două milenii pornind de la Alburnus Maior pe vremea romanilor. Munții sunt cicatrizați de vechile intrări în mine. Arheologia romană a generat zone de prelucrare a minereului, locuințe, clădiri administrative, zone sacre și necropole, alături de cei peste 7 km de galerii subterane antice.

Evoluția așezării a fost dintotdeauna generată de exploatarea aurului. În plus, metale prețioase au finanțat comerțul și forța militară din imperiul Roman și Austro-Ungar. Acest palimpsest socio-tehnic al imperiilor succesive sunt vizibile în această zonă compactă. Aici au conviețuit căutători de aur de diverse religii, etnii și categorii sociale, ceea ce a dus la clădirea unor biserici de 5 confesiuni diferite și la o diversitate de stiluri arhitecturale, influențe eclectice contopite cu cele tradiționale. Așezarea minieră este parcă înghețată în timp, cândva între sec. XVIII și XIX. Roșia Montană a fost cu adevărat o așezare cosmopolită, și dacă vă vine să credeți, exista în perioada interbelică la Roșia chiar și un casino în care căutătorii de aur își dublau sau pierdeau averile (deși pe clădire astăzi scrie Bufet, locuitorii Roșiei o numesc Casina).

Trăsăturile arhitecturale distinctive decorative au fost împrumutate din repertoriul clasic și baroc, suprapuse pe cele locale, gospodării din lemn cu verande deasupra subsolurilor construite din piatră. Unele adăposteau ateliere de prelucrare a minereului cu bazine de apă alimentate de izvoare. Alte clădiri sunt protejate de ziduri și porți monumentale.

Naționalizarea din ‘48 a pus capăt minelor tradiționale operate de familii, iar exploatarea de stat de subteran a încetat în 2006. Trecutul construit pe aur este viu, iar peisajul spectaculos, toate vor avea un viitor durabil dacă ne vom bucură de ele în mod sustenabil.

5. Sighișoara

Următoarea oprire pe traseul monumentelor UNESCO alături de ASIROM a fost în Sighișoara. Orașul Sighişoara este parte din patrimoniul mondial UNESCO și o mărturie remarcabilă a culturii saşilor transilvăneni, cultură încă pregnantă după 850 de ani de existenţă și definită mai ales prin monumentele sale arhitecturale şi urbanistice. Suntem în călătoria virtuală de pe urmele monumentelor UNESCO alături de ASIROM, o călătorie ce însumează 30 de ore: câte o oră dedicată pentru fiecare dintre cei 30 de ani pe care ASIROM îi aniversează anul acesta. Și pentru că ASIROM este #mandrudepatrimoniu, ne îndeamnă să parcurgem #simplusigur acest traseu cultural unde vom puncta monumentele istorice, peisajul natural, tradițiile și meșteșugurile parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Sighişoara este un exemplu remarcabil de mic oraş fortificat într-o zonă de frontieră între cultura latină a Europei centrale şi cultura bizantină, ortodoxă, a Europei de sud-est. Procesul de emigrare a saşilor, dispariţia păturii sociale care a creat şi menţinut tradiţiile culturale ale regiunii, toate acestea pun în pericol supravieţuirea patrimoniului arhitectural săsesc.

Oraşul Sighişoara se află într-un peisaj de o frumuseţe aparte a Podişului Târnavelor, la confluenţa pârâului Saeş cu râul Târnava Mare într-o depresiune triunghiulară în partea de sud a judeţului Mureş. Centrul său istoric este format din Cetate – aşezare fortificată situată pe dealul cu versanţi relativ abrupţi ce domină valea Târnavei şi Oraşul de Jos, situat la baza Cetății. Această configurare urbană specifică a fost generată de adaptarea aşezării la forma reliefului. Astfel, s-a stabilit o relaţie organică între habitatul uman şi cadrul natural.

Continuând să fie locuit şi în zilele noastre, centrul istoric Sighişoara este cel mai reprezentativ sit urban medieval din Transilvania deoarece organizarea spaţiului urban şi calitatea arhitecturală a construcţiilor au rămas preponderent nealterate de-a lungul secolelor. Există o mare densitate de clădiri cu valoare de monument istoric, străduțe și piațete care creează prin succesiunea lor efecte de surpriză de un pitoresc deosebit.

6. Biserica Fortificată din SASCHIZ, parte din ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania

Foarte aproape de Sighișoara se află cele șapte sate cu biserici fortificate din Transilvania înscrise în patrimoniul mondial UNESCO. Aceste sate sunt parte din patrimoniul mondial deoarece și-au păstrat structura istorică, un fenomen arhitectural tipic satelor de colonizare săsească (la Saschiz, Viscri, Biertan, Valea Viilor, Prejmer, Câlnic) sau maghiară (la Dârjiu). Tipice pentru aceste sate sunt gospodăriile compacte, fronturile continue de faţade de case alternând cu porţi înalte de zid şi curţi înconjurate de grajduri, şoproanele şi şurile masive.

Aşezările săsești au fost organizate astfel încât să ofere coeziune colectivităţilor. În centru sau pe o colină în apropiere se aflau biserica şi locuinţa comitelui. Satele din perioada colonizării săsești ~ sec. al XII-lea au una sau două uliţe, o pajişte interioară sau o piaţă centrală. Colonizarea sașilor a fost iniţiată de regalitatea maghiară pentru consolidarea stăpânirii asupra acestui teritoriu.

Distrugerile produse de invazia turcă din 1491 au generat fortificarea tuturor bisericilor din satele săseşti de pe pământurile regale (aprox. 200). Interiorul fortificaţiilor a fost amenajat astfel încât să permită supraviețuirea în caz de asediu, cu locuri de depozitare a proviziilor, fântâni, moară sau cuptor de pâine.

Noi am început cu biserica fortificată din Saschiz care este parte din UNESCO alături de întregul ansamblu rural care înconjoară biserica fortificată. A fost construită în 1496 și este o biserică tip reduit, ultima etapă în evoluţia fortificării bisericilor. Era dotată de la început cu instalaţii defensive şi deci avea nevoie de incinte mai puţin fortificate. Cele 4 turnulețe ale turnului cu ceas simbolizau faptul că aici se ținea judecata. Orga din sec. al XVI-lea încă funcționează.

Modul de protejare a comunităţilor prin fortificarea bisericilor a fost preluat de aşezările secuieşti din vecinătate, ceea ce s-a întâmplat la biserica fortificată de la Dârjiu, și ea parte din UNESCO.

Biserica fortificată din Biertan este alt tip de fortificație a bisericii, remarcabil pentru complexitatea amenajării defensive cu incinta triplă. Ea este extrem de cunoscută și vizitată printre bisericile fortificate din acest areal.

Ansamblul bisericii fortificate din Prejmer are incinta fortificată, biserica propriu-zisă fiind puţin sau deloc fortificată. Știați că și Prejmer face parte din patrimoniul UNESCO?

Iar la Viscri (și ea foarte cunoscută și vizitată), fortificaţia cuprinde în modul cel mai egal şi armonios atât incinta cât şi biserica.

7. Biserica de lemn din Șurdești, parte din ansamblul de 8 biserici de lemn din Maramureș

Pentru următoarea destinație pe traseul UNESCO alături de ASIROM am urcat pe harta țării sus-sus de tot, tocmai acolo unde se spune că se agață harta în cui. Și am ajuns în Maramureș, unde am ales un punct foarte interesant de vizitat. Mai precis, biserica de lemn din Șurdești, parte dintr-un șir de 8 biserici de lemn din Maramureș incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Lucian Blaga spunea că aceste biserici sunt printre cele mai preţioase şi mai fără de rezervă admirate produse ale geniului nostru popular.

Arhitectura bisericilor de lemn din Maramureș reprezintă un fenomen de artă rurală de mare valoare istorică și estetică, la o răscruce a artei populare cu arta cultă, a Occidentului cu Orientul. Ele amintesc de legăturile culturale cu Moldova, cu spațiul ucrainean subcarpatic și cu Transilvania, datorită turlelor înalte care amintesc de goticul transilvan. Ele au fost construite preponderent de meșteri români anonimi în tehnica cununilor de bârne orizontale (Blockbau).

Numeroase biserici de lemn datate în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, reprezintă de fapt tipologii arhitectonice mai vechi cu câteva secole. De ce? Din cauza ultimei mari invazii tătare din regiune în 1717, bisericile au trebuit refăcute și redecorate sau pictate. Astfel, ele erau reclădite pe acelaşi loc unde mai fusese o biserică mai veche, iar reparaţiile şi restaurările se făceau treptat, prin înlocuirea unor grinzi sau a şindrilei, forma arhitectonică şi unele detalii decorative păstrându-se întocmai.

Faptul că a fost folosit lemnul era firesc în această regiune muntoasă bogată în păduri, iar practicarea continuă de mii de ani a artei construcţiilor din lemn a generat o sinteză a materialelor, formelor şi peisajului. De aceea există o proporție perfectă a volumetriei, în armonia stabilită între părţi şi întreg. Liniile construcțiilor exprimă în același timp graţie şi putere, îndrăzneala şi măsura. Exteriorul bisericilor este decorat mai ales prin sculpturi, crestături, care generează jocuri de lumini și umbre, iar interiorul a fost de cele mai multe ori pictat în tempera pe suport uscat. Printre motivele folosite se află funia răsucită, benzi cu motive floral-vegetale, simboluri religioase, în special din Patimi și Judecata de Apoi, dar și astronomice.

În următoarele fotografii vă invit să admirați bisericile de lemn din Șurdești, Rogoz și Ieud și portul elegant cu care doamnele din sat merg duminica la slujbă:

8. Bisericile cu picturi murale din Nordul Moldovei și scoarțele de perete

Pentru a ne continua traseul UNESCO, am traversat tocmai în Est și am ajuns în Bucovina. Prima oară am poposit la Mânăstirea Moldovița, parte din patrimoniul mondial UNESCO într-un șir de 8 biserici cu pictură murală exterioară din Nordul Moldovei. Pictura bisericilor pictate din Bucovina este ca o poveste și are o valoare istorică, iconografică și estetică excepțională. Ea oferă un spectacol: sute de figuri acoperă în totalitate zidurile exterioare și ilustrează mentalitatea lumii românești aflată la “poarta creștinătății”.

Moldovița a fost construită în 1523 de Petru Rareș, iar pictura datează de la 1537. Observați tabloul votiv cu chipurile familiei ctitorului în fotografiile de mai jos.

Apoi am poposit la Voroneț (din nou o emblemă pentru aceste monumente UNESCO și poate cea mai cunoscută dintre ele). Voroneț este o emblemă a artei vechi românești, este vestită pentru “albastrul de Voroneț”, pentru bolțile moldovenești pentru susținerea turlei și pentru Judecata de Apoi. Aici este înmormântat Daniil Sihastrul, cel care l-a și sfătuit pe Ștefan cel Mare să ridice biserica în 1488 după o victorie împotriva otomanilor.

Foarte aproape se află și Humor, care este construită în plan de treflă și se pare că a fost pictată de vestitul Toma din Suceava, și aici se află un tablou votiv al familiei ctitorului, tot Petru Rareș (similar cu Moldovița).

Am oprit și la Sucevița, ctitorită la sfârșitul sec. al XVI-lea de familia Movileștilor, boieri, cărturari și domnitori. Arhitectura ei cu elemente bizantine și gotice seamănă cu o cetate fortificată sau cu o curte domnească datorită zidurilor care o înconjoară. Pereții ei povestesc în culori vii Vechiul și Noul Testament. Pictura exterioară este cea mai bine păstrată din grupul bisericilor moldovenești cu pictură murală.

Surpriza Bucovinei pentru noi au fost “scoarțele” de perete: voi știați că meșteșugul covoarelor tradiționale de perete este și el parte din UNESCO, la categoria patrimoniu imaterial?

9. Delta Dunării

V-am obișnuit deja cu traversările ample: așa că de data aceasta pentru ultima destinație mergem tocmai în Sud. Mai previs, în Delta Dunării, tărâm mirific unde viața izbucnește la fiecare pas, o întindere nesfârșită de stuf și apă, adăpost pentru 5.500 specii. În plus, Delta Dunării reprezintă un mozaic etnografic în miniatură: românii, mongolii, lipovenii, tătarii și slavii coabitează în armonie. Delta Dunării este ultimul obiectiv UNESCO din călătoria noastră alături de ASIROM pe urmele patrimoniului mondial în România.

Delta Dunării este mereu în schimbare datorită aluviunilor acumulate la vărsarea Dunării, un miraj ascuns de stuful care uneori atinge înălțimi de 5-6 metri și cu rădăcini împletite groase de aproape 1.5 m. Insulele plutitoare numite plauri sunt purtate de curenți și blochează sau deschid noi canale într-aun adevărat labirint de apă. Stufărișul este și un filtru biologic pentru apele Dunării împărțite în 3 brațe: Sulina, Sf. Gheorghe și Chilia ca să intre curate în mare.

Densitatea de păsări din Deltă este cea mai mare din Europa, unde vedeta este pelicanul. Majoritatea păsărilor sunt oaspeți de primăvară-vară ai Deltei. Iar dintre cele 120 de specii de plante care trăiesc aici, vedetele sunt nufărul, crinul de baltă și săgeata apei. Știați că otrățelul de baltă și aldrovanda sunt plante carnivore în Deltă și ademenesc libelulele? Și dacă sunteți atenți, printre stufăriș și caii “sălbatici” de la Letea veți vedea chiar și nurci și vulpi. Iar arhitectura autentică lipovenească este superbă în simplitatea ei.

Am ajuns la capătul acestei călătorii pe urmele a 9 destinații, simboluri ale patrimoniului UNESCO la noi în țară. Am avut de condus 30 de ore, câte o oră dedicată pentru fiecare dintre cei 30 de ani pe care ASIROM îi aniversează anul acesta. Și pentru că este #mandrudepatrimoniu, ne-a susținut să parcurgem #simplusigur acest traseu cultural unde am punctat monumentele istorice, peisajul natural, tradițiile și meșteșugurile parte din patrimoniul mondial UNESCO. Vă mulțumim că ne-ați însoțit în această călătorie. Așteptăm cu mare drag impresiile voastre dacă parcurgeți și voi acest traseu cultural!

Surse:

– Theodorescu, Răzvan et al, „România în patrimoniul UNESCO”, Monitorul Oficial, București, 2019
– Oltean, Radu, „Cetăți și castele și alte fortificații din România. Volumul I. De la începuturi până către anul 1540”, Editura Humanitas, București, 2020

– https://patrimoniu.ro/…/94-biserici-de-lemn-din-maramures

– https://patrimoniu.ro/…/91-sate-cu-biserici-fortificate…

– https://patrimoniu.ro/…/93-centrul-istoric-sighisoara

– http://rosiamontana.world/…/Rosia-Montana-Executive…

– https://wwf.ro/…/24000-ha-de-paduri-virgine-din…/

– http://ran.cimec.ro/?codran=90397.01

arhitectura

Romanian Design Week 2022 retrospective: 35 de mii de persoane au vizitat expozițiile și au participat la cele 100 de evenimente conexe

Like this:

A început Romanian Design Week 2022, cel mai mare festival dedicat industriilor creative locale

Like this:

București: capitala designului românesc prin evenimentele din programul Design GO! din cadrul Romanian Design Week 2022

Like this:

OPEN CALL: igloo cover design. Număr special #Ucraina

Like this:

Fundația Globalworth și Igloo anunță câștigătorii competiției 2031 NOW_our cities in 10 years

Premiul I – €5,000 + publicare

Premiul II – €3,000 + publicare

Like this:

Așezămintele Ion I.C. Brătianu pot fi vizitate la Romanian Design Week 2022

Like this:

Așezămintele Brătianu, repuse în circuitul public, în cadrul Romanian Design Week 2022

Like this:

Câștigătorii concursului de artă vizuală #FRESH organizat de Elite Art Gallery – Ediția a cincea

Like this:

Fundația Globalworth și Igloo lansează competiția internațională 2031 NOW_our cities in 10 years

Locul 1

Locul 2

Locul 3

3 mențiuni

Like this:

Traseul monumentelor UNESCO din România alături de ASIROM

1. Sarmisegetusa Regia

2. Mânăstirea Hurezi și ceramica de Horezu din satul Olari

3. pădurea seculară de fag din Parcul Natural Cozia

4. Roșia Montană

5. Sighișoara

6. Biserica Fortificată din SASCHIZ, parte din ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania

7. Biserica de lemn din Șurdești, parte din ansamblul de 8 biserici de lemn din Maramureș

8. Bisericile cu picturi murale din Nordul Moldovei și scoarțele de perete

9. Delta Dunării

Like this:

Caută

Articole recente

Aiciastat pe Instagram

aiciastat

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Premiul I – €5,000 + publicare

Premiul II – €3,000 + publicare

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Locul 1

Locul 2

Locul 3

3 mențiuni

Share this:

Like this:

1. Sarmisegetusa Regia

2. Mânăstirea Hurezi și ceramica de Horezu din satul Olari

3. pădurea seculară de fag din Parcul Natural Cozia

4. Roșia Montană

5. Sighișoara

6. Biserica Fortificată din SASCHIZ, parte din ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania

7. Biserica de lemn din Șurdești, parte din ansamblul de 8 biserici de lemn din Maramureș

8. Bisericile cu picturi murale din Nordul Moldovei și scoarțele de perete

9. Delta Dunării

Share this:

Like this:

Caută

Articole recente

Aiciastat pe Instagram

aiciastat