arta

Traseu cultural și hartă digitală pe urmele caselor de muzicieni din București

Pe 2 noiembrie 2021, Asociația Opus lansează site-ul bilingv casedemuzicieni.ro, un proiect co-finanțat de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul programului București – Oraș deschis 2021. În premieră, inițiativa aduce în atenție casele unor mari muzicieni care au locuit în București, din secolul al XIX-lea și până aproape de prezent (de la Anton Pann, Alexandru Flechtenmacher, C. C. Nottara, George Enescu și până la George Georgescu, Dinu Lipatti, Dan Mizrahy, Ion Voicu, Mihail Jora, Constantin Silvestri, Cella Delavrancea, Ștefan Gheorghiu, Silvia Șerbescu, Iosif Sava, Maria Tănase, Emilia Petrescu, între alții), reunite pe o singură hartă digitală și documentate prin intermediul unui site dedicat acestora.

Casa dirijorului George Georgescu
Casa dirijorului George Georgescu

Proiectul își propune să pună la dispoziția tuturor utilizatorilor de internet informații esențiale despre patrimoniul material, imobiliar al Capitalei (fiind vorba, în bună parte, despre spații cu semnificație istorică), totul corelat cu povestea marilor personalități ale culturii muzicale românești care le conturează un profil distinct și viu până astăzi în memoria afectivă a orașului București

Este vizat un public de toate vârstele, interesat să cunoască povestea orașului, care având acest ghid online la dispoziție, este invitat la plimbare pe străzile Bucureștiului. Cei plecați în căutarea acestor imobile (și nu numai ei) vor găsi pe site-ul casedemuzicieni.ro informații esențiale despre istoria culturală a Bucureștiului redactate de muzicologii și, în același timp, realizatorii de emisiuni la Radio România Muzical (Ioana Marghita, Ștefan Costache, Larisa Clempuș, Monica Isăcescu, Petre Fugaciu), informații oferite de arhitecții implicați în demersul de față despre casele ce fac subiectul proiectului (cele mai multe texte aparținându-i arhitectei drd. Andreea Mihaela Chircă), însoțite de fotografii actuale (realizate de Andra Aron, fotograf profesionist, absolventă a Facultății de Regie-Film și TV), dar și extrase din arhive. Daniel Ivașcu, artist vizual și graphic-designer a asigurat realizarea site-ului și concepția sa grafică, iar traducerea îi aparține Mariei Monica Bojin. 

Casa copilăriei Lianei Șerbescu în 1983
Casa pianistei Silvia Șerbescu

Proiectul este unul interactiv, în sensul în care a adresat o invitație tuturor celor care dețin informații despre case în care au locuit muzicieni și pentru cei care descoperă în plimbările lor case cu plăcuțe comemorative, de a le semnala sub forma unor mesaje transmise pe pagina de Facebook a proiectului (Case de muzicieni), urmând ca propunerile să fie integrate pe site și în hartă, după verificarea lor, specificându-se numele celui căruia i se datorează completarea respectivă. 

Finalizarea celor două activități principale (realizarea hărții digitale și a site-ului casedemuzicieni.ro) va fi marcată de un eveniment de lansare, pe 2 noiembrie 2021, ora 16.00, la care va participa Formația „Imago Mundi” – ce promovează muzica veche românească într-o abordare modernă – la Casa Memorială „Anton Pann”, în ziua în care se împlinesc 167 de ani de la trecerea la cele veșnice a compozitorului, culegătorului de muzică tradițională și profesorului Anton Pann.

 

Proiectul a fost co-finanțat de Primăria Capitalei prin ARCUB, în cadrul programului „București – Oraș deschis 2021”. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro.

Organizator: Asociația “Opus”.
Sponsori: BRD și doamna Ioana Georgescu Răileanu.
Parteneri: Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Național „George Enescu”, aiciastat.ro, e-zeppelin.ro, Igloo, Asociația „Da’ De ce”.
Partener media principal: Radio România Muzical.
Parteneri media: Radio Trinitas și Verbsdescribsus.

Posted by Ana in București, Case memoriale, Contemporane, 0 comments

Ce o leagă pe artista Ioana Nicoară de studioul Reniform și de festivalul XR Month

O cunosc pe Ioana Nicoară din Câmpulung, unde am întâlnit-o printr-un concurs de împrejurări, datorită unei întâlniri providențiale la Cafeneaua Coloniale (unde trebuie să mergeți neapărat dacă treceți prin Câmpulung!). Am petrecut o seară de vis cu vin roșu, povești și răcoare de iunie la Vila Golescu și de atunci am ținut legături cu regularitate. Mai întâi m-am topit după personalitatea ei și apoi i-am cunoscut arta. Acuarelele ei mă dau pe spate, am urmărit expozițiile în galerii de artă, iar arta digitală produsă de studioul și echipa din care face parte, Reniform, m-a cucerit iremediabil. Principalul nucleu al producției Reniform este o viziune și un concept particular despre modul în care abordarea estetică servește sau conduce povestirea unui anumit proiect.

Având o structură modulară, Reniform colaborează cu animatori și artiști care permit echipei creative să se adapteze la proiecte diverse de animație și VFX, domeniu în care își angajează tot talentul și abilitățile. 

În cadrul Festivalului XR Month Reniform a creat 3 lucrări amplasate în 3 locuri interesante din București: Zaganu, Biblioteca Biblioteca Centrala Universitara Carol, Carturesti Carusel. O lucrare intitulată “Totem” este totem urban, o prezență stranie și tăcută, de privit în cele mai dubioase locuri. La BCU și la Cărturești Carusel este amplasată lucrarea “Baie de flori”, unde Carol I este construit ca un personaj din repertoriul nostru vizual, parte din demersul Reniform de a interpreta în cheie artistică personalități istorice și culturale, demers început odată cu filmul Splendida Moarte Accident. Folosind tehnologia AR, personajul prinde volum și materialitate în fața privitorului și creează o punte între trecut și prezent. 

Am reușit să mă strecor printre secundele libere ale Ioanei și să îi iau un interviu. Vă las în cele ce urmează povestea Ioanei despre Reniform, artă digitală și Festivalul XR Month:

Ioana Nicoara
Ioana Nicoară - "Mă adâncesc în ceea ce creez, indiferent de mediu."

Ești parte dintr-o echipă pluridisciplinară alături în cadrul studioului Reniform: Sergiu Negulici și Adriana Ionică. Când și de ce ați fondat Reniform? Și de ce i-ați dat acest nume? 

Reniform a fost mult timp stage name-ul lui Sergiu și la un moment dat în colaborarea noastră, în 2016, a devenit tot mai clar că ne dorim un studio creativ care să meargă pe o direcție particulară față de cum funcționasem până atunci, ca parte a unui studio mare de post-producție. La acel moment ne doream să ne implicăm mai mult în filme de animație și să avem o mai mare libertate de a propune direcții vizuale sau de storytelling pentru proiecte, fie acestea filme sau reclame, iar cum direcția pornea de la Sergiu iar ”numele” era deja construit, am decis să-l continuăm astfel.

Îți dedici timpul proiectelor culturale prin care creezi atât picturi în acuarelă cât și opere de artă digitală. Ce anume îți place cel mai mult să faci, în care dintre activități simți că te “adâncești” cu totul?

Îmi place foarte mult cam tot ce fac, în toate sferele mele de activitate, fie că e vorba de animație sau de pictat. Mă adâncesc în ceea ce creez, indiferent de mediu. Am curiozități mari față de orice tehnică în care lucrez și tot cercetez și găsesc câte ceva nou cu fiecare proiect sau hârtie albă pe care o am în față.

Te-ai implicat în proiecte culturale în diferite orașe: Câmpulung, București, Timișoara. Care dintre acestea este orașul tău preferat pentru a-ți expune arta și de ce?

Fiecare oraș are particularitățile sale și îmi plac mult toate trei. În București, pentru că am locuit 30 de ani, mă simt teribil de legată de o sumedenie de oameni și de locuri și revin cu mare drag. Timișoara mi s-a dezvăluit printr-o mirare a întâlnirii și m-am îndrăgostit iremediabil de acest oraș, unde chiar acum desfășor un proiect alături de Fundația Triade, o expoziție de realitate augmentată în Piața Unirii, proiectul ”De la Neacșu la AR”. Timișoara a devenit pentru mine un loc unde imposibilul devine posibil iar comunitatea artistică și culturală de acolo mi-a dezvăluit alte feluri de a face lucrurile și de a lucra cu oamenii. Câmpulung mi-a devenit casă atunci când am decis să mă mut aici, mai degrabă pentru apropierea de natură și confortul unui oraș mai liniștit, însă îmi dezvăluie mult potențial de a crește public pentru artă sau proiecte culturale. Ca și mediile, e frumos să alternezi și orașele, astfel înveți mai multe despre tine. Nu mai spun că sper să plimbăm proiectele și prin alte orașe, dacă se ivește ocazia.

Poți să ne povestești puțin despre lucrările semnate Reniform de la XR Month? Cum ați creat instalațiile și cum ați ales monumentele în fața cărora au fost amplasate?

Voi vorbi la plural aici, în numele Reniform. Ca toate proiectele recente, am lucrat ”de la distanță”. Zona BCU ni s-a părut foarte ofertantă pentru personajul lui Carol 1 din ”Baia de flori”, care era deja schițat pentru un posibil proiect. Astfel că am decis să îl reluăm și să îl adaptăm mediului, într-o experiență de rememorare și interpretare. Pentru restul amplasamentelor, am fost deschiși la propunerile organizatorilor XR Month, cărora le mulțumim mult pentru invitație. Totemul făcea parte dintr-o serie de personaje stranii schițate de către Sergiu și am decis să-l adaptăm și să-l vedem augmentat, ca o figură dintr-o mitologie și mistică falsă, de folosit într-un București cotidian.

În interpretarea curatorială a operei “Baie de flori” ați menționat filmul Splendida Moarte Accident. Despre ce este vorba acolo?

Baia de flori pornește din demersul filmului “Splendida Moarte Accident“, primul nostru scurtmetraj, regizat de Sergiu Negulici, unde am modelat o sumedenie de personaje inspirate din figuri istorice și literare, printre care Nae Ionescu, Ion Barbu sau Victor Brauner. Filmul este inspirat dintr-un eveniment real, găsirea de către Sergiu într-un anticariat a unui desen cu o scrisoare secretă pe spate, poveste care ne-a dat peste cap și ne-a pasionat teribil în acea perioadă. Întâlnirea cu autoarea desenului, Medi Dinu, și misterul cu care aceasta ne-a lăsat au deschis o lume nouă pentru noi, astfel s-a născut scenariul filmului, scris în trei oameni, Sergiu Negulici, Manuela Marcovici și cu mine, și ne-a deschis și oportunitatea de a face filmul de animație și a vedea, cu uimire, cum acest film circulă prin toată lumea și câștigă premii. Filmul poate fi văzut pe Vimeo:

Ce ai pune în capsula timpului pentru a fi deschisă peste 100 de ani?

 

Cărți despre lumea pe care o trăim acum, ediția tipărită a revistei Scena9, niște numere Dor, poezie contemporană, muzică, artă. Pentru că mediile artistice contemporane vorbesc despre lumea în care trăim azi. O adevărată capsulă a timpului pentru mine au fost cărțile, printre care Jurnalul lui Mihail Sebastian, Lumea de ieri a lui Stephan Zweig și multe altele. Pentru că am acea convingere că numai înțelegând trecutul, ai acces la cunoaștere despre prezent.

O galerie de artă contemporană din Tokyo sau pe strada Romulus din București. Dacă ar fi să alegi între aceste două locuri să expui o lucrare digitală, unde ai preferă să o faci și de ce?

 

Habar nu am cum e publicul în Tokyo și aș fi curioasă, desigur. Altfel, eu aș expune o lucrare, fie ea digitală sau pictată, oriunde aș avea ocazia. Există și un public cunoscător, care are instrumente de a recepta artă și e un moment minunat să știi că ai ajuns în contact cu oameni cu care poți vorbi lejer ”pe limba ta”, însă îmi place mult să arăt lucrări și oamenilor care se declară necunoscători, care au deschiderea de a vedea ce anume ai tu de oferit. Discuțiile sunt din cele mai surprinzătoare iar dacă reușești să pătrunzi în cotidianul cuiva care nu avea artă pe lista de azi, e cu adevărat o reușită.

Totem XR month
Totem XR month

Din punctul meu de vedere arta digitală este potențată de arta tradițională. Spre exemplu, o lucrare 3D sau de realitate augmentată se folosește cu succes de o lucrare arhitecturală pentru a-i da “viață”. Crezi că va veni o vreme când arta digitală va “înghiți” cu totul arta tradițională? Mai precis, crezi că arta tradițională își va mai găsi locul lângă arta digitală într-un viitor mediu spre lung?

 

Deși sunt pasionată de tehnologie și mă interesează felul în care aceasta se intersectează cu viața noastră și cu felul în care facem artă, consider însă tehnologia a fi doar un instrument care te ajută să creezi, cu limitările și potențialul său. Citeam recent că există locuri unde oameni merg în vacanță pentru a nu fi în contact cu social media sau cu tehnologie, iar atelierele unde îți folosești mâinile și manualitatea sunt tot mai populare într-o viață în care stăm foarte mult în fața ecranelor. Cititul pe ebook readere nu a distrus piața de carte tipărită, și sunt deja niște ani buni de când au apărut. Video didn’t killed the radio star, chiar dacă s-a diversificat felul în care consumăm conținut audio. Ce cred că face mult internetul este că crează accesibilitate ridicată pentru orice tip de conținut sau mediu. Însă nu m-aș hazarda să zic că mediile tradiționale vor dispărea.

Care sunt planurile Reniform de viitor, dacă îmi poți împărtăși din culise?

Suntem foarte bucuroși de proiectele din acest an, unde am folosit multă animație 3d și 2d, am realizat mai multe proiecte care folosesc realitatea augmentată, printre care și DicționAR pe sărite, un proiect foarte simpatic al MȚR. Avem acum în derulare un proiect al studioului cu 15 animații AR care ilustrează texte de autori români contemporani, ”De la Neacșu la AR”, o expoziție în spațiu public ce este instalată în Piața Unirii din Timișoara, în fața Muzeului de Artă, și în Piața Primăriei Câmpulung Muscel. Sperăm să o itinerăm apoi în mai multe locuri din țară. E un proiect care anul trecut părea doar o fantezie ambițioasă și suntem tare fericiți că l-am realizat, cu sprijinul AFCN. Tocmai ce am căpătat un pic mai multă experiență cu gândirea și organizarea proiectelor culturale și sper să ne dezvoltăm o serie de idei și în această zonă.

Vă invit să vă plimbați prin oraș să descoperiți creațiile parte din Festivalul XR Month, să urmăriți creațiile Reniform și felul în care arta digitală ia forme din ce în ce mai diverse. Cu siguranță veți descoperi o sensibilitate și o poveste tranpusă în mediu digital! 

Fotografiile sunt din colecția Ioanei Nicoară.

Posted by Ana in București, Dialoguri, 0 comments

XR Month: Peste 20.000 de persoane au testat filtrele Augmented Reality în primele două săptămâni de festival

XR Month, festivalul de realitate augmentată conceput de One Night Gallery, dezvoltat împreună cu Leo Burnett România și prezentat de George (primul banking inteligent), a adunat în primele două săptămâni 20.400 de participanți dornici să descopere filtrele AR și lucrările digitale create de cei 40 de artiști din cadrul festivalului. 

Între 30 septembrie și 18 octombrie 2021, 20.400 de persoane au interacționat cu cele 48 de filtre de AR realizate de către 40 de artiști vizuali și de new media special pentru XR Month, cu scopul de a transforma plimbările în centrul orașului în experiențe artistice și de a încuraja explorarea creativă a spațiului urban printr-o expoziție interactivă în aer liber. Amplasarea totemurilor în spațiile publice, care semnalizeaza categoria Augmented Heritage, a fost facilitată de către Primăria Municipiului București, Partener Strategic XR Month.

Astfel, topul celor mai apreciate filtre din cadrul festivalului, de la începutul acestuia până în prezent, cuprinde lucrările Tangible_City, semnată de Noetic, urmată de Sky Snake, lucrarea Irinei Bako, Accident in….., colaborarea dintre Roman Tolici și Mihai Cojocaru, Rebirthing The Universe, semnată de Tammy Lovin și Abstract Identity, ilustrația semnată de Kitră și comisionată de George. Primul banking inteligent.

 În categoria Freestyle, cel mai accesat filtru este an XR Dream, creat de Augmented Space Agency și comisionat de Pepsi. Acestea au adunat peste 291.300 de vizualizări din partea publicului.

Traseul XR Month unește 36 de locuri emblematice din centrul orașului, precum Arcul de Triumf, Muzeul Grigore Antipa, Teatrul Odeon, Casa Mița Biciclista, Palatul Oscar Maugsch, Goethe Institut sau Institutul Francez ce sunt augmentate prin intermediul filtrelor disponibile în aplicația Instagram. Fanii XR pot accesa conținutul cu propriul telefon mobil care trebuie să aibă o conexiune bună la internet și aplicația Instagram instalată.

Începând cu data de 30 septembrie, prin filtrele AR publicate pe pagina Instagram @xrmonth și lucrările digitale create de 40 de artiști, centrul orașului a devenit o expoziție interactivă în aer liber. Persoanele care doresc să experimenteze realitatea augmentată pot încerca filtrele Instagram din cadrul Festivalului XR Month putând să descopere lucrările artiștilor până la finalul lunii octombrie.

Artistii participanti

Augmented Heritage – Aural Eye, Astrowizard, Augmented Space Agency, Cote, Cuscrew, Les Ateliers Nomad, Noetic, Hybrid Lab, Mindscape Studio, RIZI, Irina Bako, Tammy Lovin.

Freestyle – Aural Eye, Astrowizard, Reniform, Kuba Nawrocki & Daniel Gontz & Marta Mattioli, RIZI, Dan Pecete, Irina Bako, Dilmana Yordanova & Ovidiu Eftimie.

 

Open Gallery – Ana Bănică, Alina Marinescu, Andreea Dumuța, Daniel Strugariu, Bianca Jelezniac, Diana Barbu, Loreta Isac, Flip Robert, Roxana Benea, Ioana Trușcă, Sasha Lazăr, Coon One, Vlad Dumitrescu, Stella Caraman, Teodora Gavrilă, Irina Perju, Tammy Lovin.

 

Locatiile partenere

Arcul de Triumf, Ateneul Român, Hotel Intercontinental, Universitatea de Arhitectră si Urbanism “Ion Mincu”, Hotel Novotel, Teatrul Odeon, Palatul Telefoanelor, Teatrul Național I.L. Caragiale București, Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Casa Mița Biciclista, Muzeul Național de Istorie a Romaniei București, Palatul Oscar Maugsch, Palatul Parlamentului, Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”, Podul peste Dâmbovita din Piața Operei, Bar A1, M60, Mercato Kultur, Cărturești Modul, Cărturești Carusel, Cărturești Verona, Refugiu Urban @ Palatul Universul, Grădina Dorobanți, Goethe Institut, Institutul Francez, Palatul Șurțu – Muzeul Municipiului București, Magazinul Muzica, Teatrelli & Creart, MARe, Institutul Cultural Român, H Victoriei 139, Galateca, Casa Filipescu-Cesianu, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Biutiful By The Lake, George Victoriei, Zăganu Bistro and Romanian Craft Beer Bar.

Mai multe detalii pe www.xrmonth.com, FB event link, iar filtrele sunt publicate pe pagina de Instagram XR Month.

Partener principal George. Primul banking Inteligent

Parteneri: Pepsi, ARCEN, Augmented Space Agency , Color Studio, Radio Guerrilla, Multi Media Est, Est.Now, Zenith Media.

Proiect realizat sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii.

 

Despre One Night Gallery

One Night Gallery este prima galerie de new media art din România care îmbină arta și tehnologia într-un nou concept de expoziție ad-hoc și susține tinerii artiști români. One Night Gallery este o punte între artist și public, care îi provoacă pe artiști să folosească noi instrumente de storytelling digital și să creeze proiecte care integrează realitatea virtuală, realitatea augmentată, video mapping, inteligență artificială, animație, sound design și instalații interactive.

 

 

Despre Leo Burnett Romania:

 

Leo Burnett este Agenția Anului la EFFIE Awards 2018, 2019, 2020 și 2021. În mod constant o agenție de top, Leo Burnett a reușit de-a lungul timpului să creeze lideri de piață din clienții pe care i-a deservit. Această perpetuă căutare a excelenței i-a adus agenției atât recunoaștere locală, cât și internațională, câștigând trofee și nominalizări la cele mai importante festivaluri din industrie, precum: Effie Europe, Cannes Lions, Golden Drum, Eurobest, Clio Awards, Andy Awards, D&AD, ADC*E, EFFIE, FIBRA, Internetics și multe altele.

Posted by Ana in Contemporane, 0 comments

Un vizitator pe minut în 10 zile de expoziție de artă contemporană DIPLOMA 2021

S-a încheiat expoziția de artă contemporană care de 8 ani pune în lumina reflectoarelor generația nouă de artiști, designeri și arhitecți români. 

● Un vizitator pe minut, în cele 10 zile de DIPLOMA, un proiect inițiat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank. Pavilionul dedicat modei, unul dintre cele mai îndrăgite de public.

● 200 de persoane au lucrat, timp de 8 luni, pentru ca DIPLOMA să se desfășoare în cele mai sigure condiții. 

● 16 specializări, artiști din 9 orașe. București, Cluj și Iași, cele mai multe înscrieri.

La finalul săptămânii trecute s-a încheiat cea de-a VIII-a ediție a DIPLOMA, singurul festival dedicat noii generații de artiști, arhitecți și designeri români. În medie, un vizitator pe minut a avut DIPLOMA în cele 10 zile ale festivalului, în perioada 8-17 octombrie, timp în care publicul s-a putut bucura de 92 de lucrări din 16 specializări, la Combinatul Fondului Plastic. 

Deși contextul actual este dificil, mă bucur că ne-am ambiționat să organizăm această expoziție și anul acesta și pot să spun că suntem încântați de ce a ieșit. Cu toate impedimentele, imprevizibile sau nu, DIPLOMA 2021 este o ediție specială din toate punctele de vedere. S-a lucrat intens, timp de 8 luni de zile. Un efort și o muncă susținute pentru care țin să le mulțumesc colegilor, dar și partenerilor și sponsorilor și, nu în ultimul rând, publicului care a dorit să vadă expoziția în ciuda vremii neprietenoase. DIPLOMA e dovada că trebuie să ne menținem optimismul chiar și-n vremuri dificile și că avem nevoie de artă, de frumos, de normalitate.
Andrei Bortun The Institute
Andrei Borțun
CEO al The Institute

Un spațiu expozițional de 1,500 mp și 6 pavilioane în care arta a îmbrăcat diverse forme, texturi și teme, așa cum le vede noua generație de creatori. Sustenabilitatea, reîntoarcerea către rădăcini, către rural și familie, introspecția, dezvoltarea personală sau emoțională au fost printre cele mai întâlnite teme din lucrările promoției 2021. Parte dintre acestea s-au regăsit și în activările, expozițiile sau proiecțiile sponsorilor și partenerilor ediției din acest an, dar și în workshop-ul dedicat reciclării și vieții sustenabile, desfășurat de ASAP România. 

Pavilionul dedicat modei și susținut de Fashion Days a fost unul dintre cele mai îndrăgite de public, vizitatorii fiind atrași de creativitatea ținutelor și de versatilitatea lor. 

Sub umbrela Together We Art, IQOS a prezentat, în pavilionul care i-a purtat numele, o expoziție-concept ce a cuprins creațiile a 8 artiști multidisciplinari, ce au prezentat viziunea lor despre un viitor mai bun. De asemenea, lucrarea realizată de PREN, artist grafic și ilustrator, a atras atenția tuturor vizitatorilor – în spațiul exterior de la Combinatul Fondului Plastic. 

Expoziția DIPLOMA e un proiect marca The Institute, cu un record de înscrieri în acest an, de peste 500 de lucrări ale artiștilor din 9 orașe. 

Conform unei analize interne realizate în comunitatea DIPLOMA, pe un eșantion de 322 de absolvenți din ultimii 4 ani ai facultăților cu profil vocațional-creativ din întreaga țară, provocarea lor cea mai mare este găsirea primului loc de muncă în domeniul pentru care s-au pregătit, cu mențiunea că 63% dintre cei chestionați și-ar fi dorit să aibă acces din facultate la noțiuni ce țin de antreprenoriatul creativ, aptitudini multidisciplinare, noțiuni legale, de marketing, respectiv chestiuni financiare, de branding și networking. 74% dintre membrii industriilor creative consideră că expozițiile sunt esențiale pentru dezvoltarea carierei, la început de drum.

PARTENERI DIPLOMA 2021

 

Un proiect: The Institute

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS România, ASAP, Art Property City, Art Property Development

Susținut de: Liliac

În parteneriat cu: Primăria Municipiului București prin ARCUB

Parteneri instituționali: Combinatul Fondului Plastic, Uniunea Artiștilor Plastici din România

Parteneri media strategici: Rock FM, Radio România Cultural

Parteneri media: aiciastat.ro, Arhitext, ArtEncounters, Designist.ro, FEEDER.ro, GLAMOUR, Igloo, IQads, Lovedeco, Modernism.ro, Molecule F, Munteanu, Propagarta, Revista Arta, Revista Atelierul, Spotmedia, V fair, Zeppelin, Zile și Nopți

Partener de monitorizare: mediaTRUST România

Parteneri academici: Universitatea Națională de Arte din București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea de Arte și Design Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca, Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest Timișoara, Facultatea de Arte Vizuale din cadrul Universității din Oradea, Universitatea Națională „George Enescu” din Iași și Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” din Iași din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”

Echipa de creație: Radu Manelici + Sebastian Pren

Logo Diploma

 

The Institute  promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 20 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al Romanian Design Week, al festivalului DIPLOMA, al Galei Societății Civile, Internetics și Cartierul Creativ, inițiator al ASAP România și organizator al Effie Awards România.

Posted by Ana in București, Contemporane, 0 comments

Începe DIPLOMA 2021: 10 zile de expoziție de artă contemporană în București

O experiență culturală completă care va îmbogăți publicul, indiferent de vârstă: expoziția DIPLOMA, un proiect inițiat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank, va avea loc între 8 și 17 octombrie la Combinatul Fondului Plastic din București. 1,500 mp de expoziție în 5 spații atent alese – UNAgaleria, SENAT, The Institute, IOMO Gallery, Art Safe – oferă contextul perfect pentru evenimentul aflat la cea de-a VIII-a ediție.

Intrarea la DIPLOMA 2021 este gratuită, cu prezentarea certificatului verde, respectând toate reglementările în vigoare. Pe 8 octombrie, accesul se face exclusiv pe bază de invitație. Experiența DIPLOMA de anul acesta poate fi explorată și virtual, pe platforma digital.diplomafestival.ro.

Universul DIPLOMA cuprinde, în acest an, 92 de lucrări din 16 specializări diferite – de la arhitectură, pictură sau fotografie, la scenografie, modă sau lucrări de metal, sticlă și ceramică. Vizitatorii vor descoperi prin intermediul festivalului diversitatea, complexitatea și unicitatea generației noi de artiști. Lucrările pot fi admirate în cele 5 puncte ale Combinatului Fondului Plastic – UNAgaleria, SENAT, IOMO Gallery, Art Safe și The Institute. Ultimul spațiu a fost inaugurat chiar în această toamnă și își propune să fie un punct de intersecție multidisciplinar, unde publicul să experimenteze arta noilor generații prin evenimente variate, în conformitate cu noile reguli ale contextului actual.

 

În special în ultimul timp, am constatat câtă nevoie avem de o societate optimistă, mai încrezătoare în forțele și în oamenii ei. E momentul să ne apropiem mai mult de artă. Să îi permitem să facă parte din cotidian. Aici intervine DIPLOMA. Expozițiile de anul acesta nu sunt doar sume ale unor lucrări, ci proiecte artistice în sine, totul încununat de spațiul Combinatului Fondului Plastic, a cărui explorare cred că va fi o surpriză pentru 99 din 100 de bucureșteni
Andrei Bortun The Institute
Andrei Borțun
CEO al The Institute

 

DIPLOMA este mai mult decât o expoziție. E un dialog al noilor talente cu publicul, dar și cu seniorii din domeniu, nume de referință în arta plastică, în fotografie, în arhitectură, în design și în multe alte domenii conexe. 42 de specialiști au făcut parte din boardul creativ al ediției cu numărul 8 și au jurizat selecția finală DIPLOMA, printre care, Mirela Bucovicean, Omid Ghannadi, Andrei Jecza sau Eugen Rădescu

 

Susținerea talentelor la început de drum este un act vital pentru piața de modă din România. Inițiativa DIPLOMA este cea mai organizată formă de selecție și de susținere echidistantă a designerilor din mediul universitar, iar promovarea talentelor la început de drum este un act vital pentru piața de modă din România.
Mirela Bucovicean
Membră a boardului creativ și Ambasador DIPLOMA 2021
DIPLOMA este ca o radiografie a zilei de mâine, vezi ce nu merge bine din punctul de vedere al tinerilor și ce vor ei să schimbe, ce aport vor să aibă pentru ca ziua de mâine să fie una simțitor mai bună.
Omid Ghannadi
Omid Ghannadi
Membru al juriului și Ambasador al DIPLOMA 2021

Reciclarea, sustenabilitatea, speranța unui viitor mai bun, parte dintre temele alese de partenerii evenimentului pentru DIPLOMA 2021

 

Sponsorii și partenerii evenimentului au o contribuție relevantă în cadrul DIPLOMA, astfel încât fiecare are câte un pavilion expozițional care-i poartă numele, după cum urmează: Pavilionul ASAP – Art Safe, Pavilionul Art City – Spațiul The Institute 2, Pavilionul IQOS – IOMO Gallery, Pavilionul UniCredit – Senat, Pavilionul Fashion Days – Spațiul The Institute 1, respectiv Pavilionul Epson – UNA Galeria. 

 

Parte expoziție, parte atelier, prin UPFOLD, prezentat de ASAP România, vom descoperi cum deșeurile primesc o nouă viață și utilitate prin tehnica plierii, datorită obiectelor realizate de designerul Alexe Popescu. UPFOLD își propune să găsească soluții alternative pentru ambalajele alimentelor pe care le consumăm și inițiază o discuție despre cum se pot ele reutiliza în așa fel încât să contribuim cu toții la o societate sustenabilă. 

 

Sub umbrela Together We Art, IQOS prezintă două proiecte artistice: o lucrare realizată de PREN, artist grafic și ilustrator, și o expoziție-concept ce cuprinde creațiile unor artiști multidisciplinari care și-au propus să prezinte viziunea lor despre un viitor mai bun. Expoziția-concept poate fi văzută la IOMO Gallery.

 

Spațiul exterior al Combinatului devine și el un loc de exprimare artistică, în care artistul PREN își va pune în aplicare, prin creativitate și culoare, propria reprezentare despre viitor, unul pentru care dezvoltarea și diversitatea reprezintă cuvintele-cheie. 

 

Publicul se va putea bucura și de fotografii de neuitat la eveniment, pe care și le va putea printa la festival, exclusiv în primul weekend (8-10 octombrie), cu ajutorul imprimantei puse la dispoziție de Epson.

În plus, tot în curtea interioară a Combinatului Fondului Plastic, publicul va putea admira și lucrarea artistului ILUC, ca urmare a proiectului Street Art Bucureștiartă pentru spațiile publice, cu inspirație din lectură și din capacitatea bibliotecilor de a funcționa ca poli culturali în cartiere sau dedicate artelor vizuale și dansului contemporan.

Expoziția DIPLOMA poate fi vizitată începând cu data de 9 octombrie, până pe 17 octombrie, astfel: de luni până vineri în intervalul orar 14:00–22:00, iar în weekend între 10:00 și 22:00

Mai multe detalii despre eveniment pot fi urmărite pe Facebook, aici.

Platforma digitală

Expozițiile pot fi explorate prin intermediul platformei digitale: 

digital.diplomafestival.ro

PARTENERI DIPLOMA 2021

 

Un proiect: The Institute

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS România, ASAP, Art Property City, Art Property Development

Susținut de: Liliac

În parteneriat cu: Primăria Municipiului București prin ARCUB

Parteneri instituționali: Combinatul Fondului Plastic, Uniunea Artiștilor Plastici din România

Parteneri media strategici: Rock FM, Radio România Cultural

Parteneri media: aiciastat.ro, Arhitext, ArtEncounters, Designist.ro, FEEDER.ro, GLAMOUR, Igloo, IQads, Lovedeco, Modernism.ro, Molecule F, Munteanu, Propagarta, Revista Arta, Revista Atelierul, Spotmedia, V fair, Zeppelin, Zile și Nopți

Partener de monitorizare: mediaTRUST România

Parteneri academici: Universitatea Națională de Arte din București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea de Arte și Design Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca, Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest Timișoara, Facultatea de Arte Vizuale din cadrul Universității din Oradea, Universitatea Națională „George Enescu” din Iași și Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” din Iași din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”

Echipa de creație: Radu Manelici + Sebastian Pren

Logo Diploma

 

The Institute  promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 20 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al Romanian Design Week, al festivalului DIPLOMA, al Galei Societății Civile, Internetics și Cartierul Creativ, inițiator al ASAP România și organizator al Effie Awards România.

Posted by Ana in București, Contemporane, 0 comments

Proiectul “Mergând pe Străzi cu renume” ilustrează personalitățile evocate de străzile capitalei

Asociația Antistatic a lansat proiectul „Mergând pe Străzi cu renume” prin care aduce mai aproape de bucureșteni informații despre personalitățile istorice care dau numele străzilor capitalei. Cu sprijinul ARCUB continuă proiectul ”Străzi cu renume” ilustrând 50 de figuri marcante care au dat numele străzilor capitalei. Obiectivul este de a ajunge la un public cât mai larg, de aceea au fost alese 50 de străzi din toate colțurile capitalei.

Pentru a articula mai bine legătura dintre oameni și locuri, vor fi realizate o serie de tururi ghidate care vă vor plimba prin istoria orașului, a caselor și a personalităților sale. Acestea se vor defășura pe data de 30, respectiv 31 octombrie și vor fi ținute de #Aiciastat. Pentru a putea participa la aceste tururi, cei interesați se pot înscrie accesând: https://www.facebook.com/events/545220739889246/

 

Vă invităm de asemenea să urmăriți paginile de Facebook și Instagram:

https://www.facebook.com/portretedecartier/  

https://www.instagram.com/portretedecartier/

"Mergând pe străzi cu renume"

Tururi ghidate #Aiciastat

Pentru a putea participa la tururile organizate de #Aiciastat în colaborare cu Asociația Antistatic  în cadrul proiectului "Mergând pe străzi cu renume" vă puteți înscrie aici:

Înscriere

 

Mergând pe Străzi cu renume este un proiect al Asociației Antistatic (www.antistaticasociatia.com) co-finanţat de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul Programului cultural București – Oraş deschis 2021. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Primăriei Municipiului București sau ARCUB

Parteneri: Clubul Ilustratorilor, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

Parteneri media: Radio România Cultural, Modernism, Zile și Nopți, IQads

 

Pentru mai multe informații, îi puteți contacta la adresa asociatia.antistatic@gmail.com.

Posted by Ana in București, Contemporane, 0 comments

Centrul orașului București devine o expoziție interactivă prin realitatea augmentată: festivalul XR Month

One Night Gallery și Leo Burnett lansează XR Month, festivalul prin care redescoperi Bucureștiul în realitate augmentată. Între 30 septembrie și 30 octombrie, în București, are loc XR Month, un proiect conceput de One Night Gallery, dezvoltat alături de Leo Burnett România și prezentat împreună cu George, primul banking Inteligent. Timp de o lună, prin filtrele AR publicate pe pagina Instagram @xrmonth și lucrările digitale create de 40 de artiști, centrul orașului devine o expoziție interactivă in aer liber.

Traseul XR Month unește 36 de locuri emblematice din centrul orașului, precum Arcul de Triumf, Muzeul Grigore Antipa, Teatrul Odeon, Casa Mița Biciclista, Palatul Oscar Maugsch, Goethe Institut sau Institutul Francez ce vor fi augmentate prin aplicația Instagram. Publicul poate accesa conținutul cu telefonul mobil propriu care trebuie să aibă o conexiune bună la internet și aplicația Instagram instalată. 

Obiectivele proiectului sunt potențarea patrimoniului prin mijloacele noilor tehnologii, transformarea spațiului public în suport pentru artă, explorarea creativă a orașului și crearea unui context interdisciplinar între artiști și dezvoltatori de new media.

Astfel, 40 de artiști vizuali și de new media art au contribuit la realizarea a 48 de filtre de AR special pentru XR Month concepute pentru a transforma experiența pietonală într-una artistică. 

Conținutul creat se împarte în trei categorii principale:

  • 𝐀𝐮𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐝 𝐇𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚𝐠𝐞 – unele dintre cele mai cunoscute clădiri devin canvas digital pentru artiști de new media art; 
  • 𝐎𝐩𝐞𝐧 𝐆𝐚𝐥𝐥𝐞𝐫𝐲 – 20 de ilustrații primesc un layer animat în AR; 
  • 𝐅𝐫𝐞𝐞𝐬𝐭𝐲𝐥𝐞 – lucrări digitale sub forma unor filtre 3D, pentru o nouă interacțiune cu spațiul orașului. Aceasta categorie este prezentată de Pepsi.

Portalurile AR de la categoriile Augmented Heritage si Freestyle au fost dezvoltate cu suportul Augmented Space Agency și a echipei tehnice One Night Gallery, iar animațiile create pentru augmentarea ilustratiilor de la Open Gallery sunt semnate de Color Studio.

În plus, XR Month prezintă și un invitat special în cadrul proiectului. Este vorba de Roman Tolici, care a acceptat să “împrumute” festivalului celebra inima din lucrarea “Accident în Piața Amzei“. Lucrarea XR, dezvoltată de Mihai Cojocaru, cofondator One Night Gallery și generalist digital, extinde calitatea suprarealistă a inimii și creează o joacă în relația subiect-obiect. Inima poate fi transformată, poziționată oriunde, la orice scară, de către public, care devine astfel unul dintre personajele-spectator din tablou.

Scenografia AR, gândită de Mihai Cojocaru alături de Augmented Space Agency și Color Studio, a permis participarea în cadrul proiectului a artiștilor din diferite domenii, precum video-mapping, gaming sau ilustrație, fără să fi fost nevoie să fie și dezvoltatori pe platforma de AR utilizată, ceea ce a presupus o extindere a experiențelor AR pregătite pentru XR Month.

 

După edițiile One Night Gallery, festivalul RADAR de new media art și platforma de educație FAR, XR Month reprezintă al patrulea proiect pe care îl lansăm pe parcursul a doar patru ani de activitate. Fiind aliniat cu celelalte proiecte din portofoliu, ne-am propus să creăm o legătură între patrimoniu și noile modalități de exprimare ale artiștlor contemporani și să transformăm spațiile publice în intervenții culturale. Le mulțumim celor 40 de artiști care s-au alăturat proiectului, unii dintre cei mai buni din domeniu, și partenerilor care ne-au pus la dispoziție cele 35 de spații care ne găzduiesc.

Anul acesta ne-am extins activitatea la nivel național și am fost prezenți în Constanța, Cluj și Iași și suntem încrezători că XR Month este un concept de artă și inovație care ne va duce în și mai multe orașe din România.

Sorina Topceanu

Co-fondator One Night Gallery

 

Evenimentul propune publicului un entertainment integrat firesc in viata lui și a orasului, și de asemenea o zonă de new technology – ambele fiind componente esențiale ale unui produs de comunicare contemporan, în care agenția noastră crede cu convingere. Acesta este motivul pentru care ne-am implicat în lansarea festivalului XR Month, un eveniment căruia îi vedem un viitor tot mai frumos, an de an. Multumim partenerilor care cred si ei in aceasta initiativa si o sustin.

Diana Alexa

Managing Director Leo Burnett Romania

XR Month cover

Artistii participanti

Augmented Heritage – Aural Eye, Astrowizard, Augmented Space Agency, Cote, Cuscrew, Les Ateliers Nomad, Noetic, Hybrid Lab, Mindscape Studio, RIZI, Irina Bako, Tammy Lovin.

Freestyle – Aural Eye, Astrowizard, Reniform, Kuba Nawrocki & Daniel Gontz & Marta Mattioli, RIZI, Dan Pecete, Irina Bako, Dilmana Yordanova & Ovidiu Eftimie.

 

Open Gallery – Ana Bănică, Alina Marinescu, Andreea Dumuța, Daniel Strugariu, Bianca Jelezniac, Diana Barbu, Loreta Isac, Flip Robert, Roxana Benea, Ioana Trușcă, Sasha Lazăr, Coon One, Vlad Dumitrescu, Stella Caraman, Teodora Gavrilă, Irina Perju, Tammy Lovin.

 

Locatiile partenere

Arcul de Triumf, Ateneul Român, Hotel Intercontinental, Universitatea de Arhitectră si Urbanism “Ion Mincu”, Hotel Novotel, Teatrul Odeon, Palatul Telefoanelor, Teatrul Național I.L. Caragiale București, Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Casa Mița Biciclista, Muzeul Național de Istorie a Romaniei București, Palatul Oscar Maugsch, Palatul Parlamentului, Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”, Podul peste Dâmbovita din Piața Operei, Bar A1, M60, Mercato Kultur, Cărturești Modul, Cărturești Carusel, Cărturești Verona, Refugiu Urban @ Palatul Universul, Grădina Dorobanți, Goethe Institut, Institutul Francez, Palatul Șurțu – Muzeul Municipiului București, Magazinul Muzica, Teatrelli & Creart, MARe, Institutul Cultural Român, H Victoriei 139, Galateca, Casa Filipescu-Cesianu, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Biutiful By The Lake, George Victoriei, Zăganu Bistro and Romanian Craft Beer Bar.

Mai multe detalii pe www.xrmonth.com, FB event link, iar filtrele sunt publicate pe pagina de Instagram XR Month.

Partener principal George. Primul banking Inteligent

Parteneri: Pepsi, ARCEN, Augmented Space Agency , Color Studio, Radio Guerrilla, Multi Media Est, Est.Now, Zenith Media.

Proiect realizat sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii.

 

Despre One Night Gallery

One Night Gallery este prima galerie de new media art din România care îmbină arta și tehnologia într-un nou concept de expoziție ad-hoc și susține tinerii artiști români. One Night Gallery este o punte între artist și public, care îi provoacă pe artiști să folosească noi instrumente de storytelling digital și să creeze proiecte care integrează realitatea virtuală, realitatea augmentată, video mapping, inteligență artificială, animație, sound design și instalații interactive.

 

 

Despre Leo Burnett Romania:

 

Leo Burnett este Agenția Anului la EFFIE Awards 2018, 2019, 2020 și 2021. În mod constant o agenție de top, Leo Burnett a reușit de-a lungul timpului să creeze lideri de piață din clienții pe care i-a deservit. Această perpetuă căutare a excelenței i-a adus agenției atât recunoaștere locală, cât și internațională, câștigând trofee și nominalizări la cele mai importante festivaluri din industrie, precum: Effie Europe, Cannes Lions, Golden Drum, Eurobest, Clio Awards, Andy Awards, D&AD, ADC*E, EFFIE, FIBRA, Internetics și multe altele.

Posted by Ana in Contemporane, 0 comments

Interviu cu Marie Jianu, creatoare de bijuterie contemporană

Bijuteria este o formă de exprimare tipică epocilor istorice, tipice stărilor sufletești ale creatorilor lor, tipice culturilor în care se manifestă. Bijuteria contemporană este o artă care a devenit astăzi pe alocuri atipică, deoarece ia forme din ce în ce mai diverse și mai neașteptate. Metal, plastic reciclat, coji de ouă, cauciuc, piele, os, lână sunt doar o parte din materialele cu care se “joacă” creatorii de artă contemporană. Marie Jianu a ales să subjuge metalul pentru a-și exprima stările sufletești, armonia interioară și dorința de creație. Mi-a făcut mare plăcere să o cunosc (de fapt să îi cunosc mai întâi creațiile și apoi pe ea!) prin intermediul Romanian Jewelry Week 2.0 care are loc zilele acestea și despre care am scris aici și să îi iau un interviu. Veți descoperi mai jos cum a ajuns să se dedice bijuteriei și frumosului!

Marie Jianu
Marie Jianu

Care este prima bijuterie pe care ai văzut-o și ți-a rămas întipărită în minte? Era la cineva apropiat sau la cineva zărit din întâmplare?

Primele două bijuterii pe care le am în suflet și în minte sunt copilele mele. Am descoperit bijuteria contemporană mergând la cursurile de bijuterie și apoi în anul 2013 am vizitat târgul Autor care mi s-a părut excepțional, am fost copleșită de creațiile designerilor; am fost oarecum intimidată dar în același timp am început să văd altfel lucrurile.

Cum te-ai decis să creezi bijuterii?

Din dorința de a-mi face propriile brățări și coliere am început să lucrez cu pietre semi-prețioase și alte materiale și cum pofta vine mâncând am început să caut școli de bijuterie și așa l-am cunoscut pe David Sandu, fondatorul Institutului de Arta și Design, Assamblage.

Cum te-ai schimbat din 2012, de când ai început să te dedici bijuteriei contemporane?

 

În tot acest timp am continuat să merg la Assamblage pentru a învăța diferite tehnici de lucru, fără de care nu poți să-ți exprimi creativitatea coerent. Am experimentat tot ce am învățat fără a fi însă consecventă. Într-un final, prin 2019 am realizat că pot și că trebuie să fac prima mea colecție, aveam deja câteva piese pe care de câte ori le vedeam mă miram că le-am făcut eu și așa a apărut colecția Skepsis.

Am văzut că acum explorezi tehnica Chasing & Repoussé. Ne poți povesti puțin despre această tehnică? Cum ai început acest proces și de ce te-a atras această tehnică?

Această tehnică a apărut încă din antichitate, principalele metale folosite erau aurul și argintul pentru piese mai fine iar cuprul și bronzul pentru piese mari, sculpturale. Prin tehnica Repousse-ului se creează volum pe spatele obiectului și apoi cu tehnica Chasing-ului, a cizelurii, se detaliază, se texturează metalul pe partea din față a obiectului cu dăltițe de diferite dimensiuni și ciocan special pentru cizelura. Îmi doream încă din 2016 să fac acest curs dar lucrurile nu s-au potrivit așa că am început să învăț și să descopăr aceasta tehnică minunată la începutul acestui an alături de Maestro Acquafresca. Îmi place mult aceasta tehnică: pur și simplu metalul capătă volum, mișcare și fluiditate.

Ultima ta colecție care va fi și prezentă la Romanian Jelwelry Week se numește Pneuma. Mi se pare un nume atât de potrivit, parcă simți cum prinde viață metalul sub degetele tale. Un nume care exprimă atât forță, cât și catifelare. La fel de reușită mi s-a părut și colecția Skepsis (atât din perspectiva numelui, cât și din perspectivă estetică). Și de aceea aș vrea să te întreb cum îți alegi numele colecțiilor?

Mai degrabă numele mă aleg pe mine. Mă gândesc în timpul lucrului la colecție apoi mă hotărăsc după discuțiile cu miez cu cei apropiați dar și cu profesorii mei, caut apoi în cărți ca să mă conving de toate valențele termenilor – de cele mai multe ori realizez că se potrivesc perfect pe măsură ce descopăr si citesc.

La ce piese îți place cel mai mult să lucrezi (brățări, inele, cercei, coliere) și de ce?

 

Acum îmi place să lucrez în special brățări pentru că pot folosi tehnica cizelurii, am mai mult spațiu pentru scris povești cu dăltițele și ciocanul dar îmi plac și celelalte elemente de bijuterie.

Probabil este o întrebare pe care o primești adesea, dar îndrăznesc să fiu repetitivă: de unde îți vine inspirația?

 

Nu știu de unde. Poate dintr-un gând bun, o stare anume, din cărțile citite, din călătorii și din natură. De exemplu la colecția Pneuma cu piesele intitulate Interval, Izvor, Serafim, Îmbrățișare, Dialog am încercat să dezvălui Izvorul iubirii Serafimului care Îmbrățișează într-un Dialog permanent Intervalul dintre cer și pământ exprimându-mă în argint pur.

Când lucrezi la o piesă, când simți că ea este cu adevărat terminată?

 

După ce ai unit toate părțile piesei și începi să o finisezi începe să-ți zâmbească și după ce ai gâdilat-o cu puful, strălucește – nu neapărat la propriu – de bucurie și este pregătită să-și întâlnească purtătorul.

Ne poți împărtăși din culise: la ce colecție lucrezi acum, ce planuri ai pentru viitor?

Acum sunt într-o fază în care experimentez lucrul cu piese mai mari, am început cu un pocal, folosind o tehnică destul de dificilă, tehnica “snarling”, nu știu cum aș putea să o traduc în română, poate creare de volum prin trepidații.

Am început să lucrez o nouă colecție cu tehnica cizelurii dar este încă în faza inițială.

Îmi doresc să reușesc să particip consecvent la târgurile importante de profil din Romania și mai apoi din alte țări.

Vă invit să îi descoperiți creațiile lui Marie Jianu la Romanian Jewelry Week 2.0, să admirați colecția Pneuma și să stați ce vorbă cu ea. Cu siguranță veți descoperi o sensibilitate tranpusă în metal, în aripi, în “joaca” și alternarea dintre sacru și profan. Îi mulțumesc pentru acest interviu și pentru faptul că ne încântă cu creațiile ei! 

Fotografiile sunt din colecția lui Marie Jianu.

Posted by Ana in București, Dialoguri, 0 comments

Traseul monumentelor UNESCO din România alături de ASIROM

Atunci când m-am pregătit să parcurg principalele monumente istorice ce fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România, prima dată am pus pe hartă traseul care leagă obiectivele. Și mare mi-a fost uimirea când, punând pe Google Maps fiecare destinație punct cu punct, am văzut că durata traseului era de fix 30 de ore de condus! 30 de ore de condus pe care noi am decis să le abordăm în 9 zile, cu 9 destinații aparte: elemente de patrimoniu UNESCO, atât parte din patrimoniul cultural (biserici, mânăsatiri, sate întregi) cât și din patrimoniul natural (mai precis, pădurile seculare de fag – da, da, sunt și ele parte din patrimoniul UNESCO începând cu 2017 – și Delta Dunării).

Și ghici de cine se leagă acest număr rotund și frumos, 30? De cei 30 de ani pe care ASIROM îi sărbătorește anul acesta printr-un parteneriat alături de UNESCO. Deoarece ASIROM este #mandrudepatrimoniu și sprijină inițiativele culturale, a fost alături de noi în acest periplu de condus timp de 30 de ore #SimpluSigur, câte o oră pentru fiecare an aniversat. Astfel am pornit într-o călătorie de 30 de ore, câte o oră dedicată pentru fiecare dintre cei 30 de ani pe care ASIROM îi aniversează anul acesta. Vă invit să urmăriți acest traseu cultural unde am punctat monumentele istorice, peisaje naturale, tradiții și meșteșuguri parte din patrimoniul mondial UNESCO. Și vă provoc să îl parcurgeți și voi și să îmi spuneți cum a fost!

1. Sarmisegetusa Regia

Punctul nostru de pornire pe traseul monumentelor UNESCO de la noi din țară alături de ASIROM a fost inima țării, capitala regatului dac, Sarmisegetusa Regia. Despre ea se spune că ar fi fost centrul spiritual al lumii dacice, parte a unui complex vast de construcţii dispuse pe mai mulţi munţi adiacenți. Aşezarea civilă era formată din mai multe terase locuite amenajate ca gospodării, străzi pavate cu dale de calcar, cisterne și ateliere meşteşugăreşti de prelucrare a metalului, a sticlei și a ceramicii. Se pare că exista aici chiar și un atelier de bătut monedă. Sarmisegetusa este legată de muntele sacru Kogaionon la care face referire geograful antic Strabon și este un sit important pentru arta protoistorică europeană.

Este spectaculos așezământul sacru format din mai multe sanctuare circulare și dreptunghiulare cu stâlpi de andezit și de calcar. Există și un disc solar, supranumit „soarele de andezit”, o platformă circulară cu 10 dale de andezit dispuse radiar, cel mai probabil legat de credințele uraniene ale dacilor. Zidurile Sarmisegetusei erau sobre, lipsite de decor, fiind construite în tehnica opus dacicum, cu blocuri de piatră de calcar legate prin grinzi de lemn. Zidurile conturau incinte poligonale care aminteau de arhitectura elenistică, fiind însă adaptate traseelor montane din regiune.

După cucerirea Daciei de către Traian, nucleul citadelei a fost distrus de romani. Din epoca ocupației romane s-au păstrat însă unele inscripții, modificări ale incintei, așezarea fiind dotat cu terme dar părăsită de trupe în 117-118.

Se pare că forma actuală a sanctuarelor și a porților de intrare în cetate nu este cea originală, toate acestea fiind modificate in cadrul unor renovări/ reamenajări din perioada comunistă. Acum situl este în restaurare printr-un proiect inițiat de Consiliul Județean Hunedoara, cu partenerii Mihai Eminescu Trust și Møre og Romsdal fylkeskommuneDe curând arheologii au început să cerceteze secțiuni în zona porților și zidurilor.

2. Mânăstirea Hurezi și ceramica de Horezu din satul Olari

Următoarea noastră destinație pe traseul UNESCO alături de ASIROM a fost 2-în-1, pentru că am surprins atât mânăstirea Hurezi cât și tradiția veche a olăritului, ceramica de Horezu, pe care o puteți găsi în imediata apropiere a mânăstirii. Mânăstirea Hurezi este cel mai vast ansamblu mânăstiresc al Țării Românești. Monumentul brâncovenesc de anvergură mondială a fost a doua oprire pe traseul monumentelor UNESCO alături de ASIROM. Mânăstirea este capodopera arhitecturii, sculpturii și picturii monastice din Sud-Estul Europei. A fost ridicată în 1690 fiind principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), supranumit “prințul aurului”.

Mânăstirea este simbol al esteticii brâncovenești. Pronaosul bisericii este inspirat din cel de la Curtea de Argeș, ctitoria lui Neagoe Basarab la 1517. Aici se află tabloul votiv (foto 7) și o galerie de chipuri aparținând membrilor familiei sale, portretele străbunilor din neamul Brâncoveni și Cantacuzini, chiar și antecesorii Basarabi încoronați din sec. XV și XVI, practic sugerând legitimitatea și continuitatea dinastică. Aici voia Brâncoveanu să fie necropola familiei și a dinastiei pe care visa să o întemeieze, dar din păcate nu i-a permis sfârșitul său tragic prin decapitare la “Stambul” pe 15 august 1714.

Ansamblul monastic a avut mai multe faze de evoluție în secolele XVIII și XIX (când descendentul ctitorului, marele ban Grigore Brâncoveanu, a făcut importante reparații). Are două incinte și un mare număr de monumente distincte. Biserica cea mare cu hramul Sf. Constantin și Elena, a fost construită între 1690-1693 și decorată de o echipă de zugravi condusă de grecul Constantinos. Echipa era formată din meșterii Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim, așa-numita Școala de la Hurezi. Intrarea în biserică se face prin pridvorul deschis ornat cu Judecata de Apoi (apare în fotografia a opta), cu portretele ispravnicilor și meșterilor, stema țării, corbul, și stema cantacuzină, acvila bicefală. Celalte monumente sunt foișorul de inspirație barocă, casa domnească, biblioteca unde se aflau sute de cărți și manuscrise, bolnița datorată Mariei Brâncoveanu cu pictura lui Preda și Nicola (astăzi în restaurare) și două schituri.

Dacă tot suntem în zonă, vă propun și o oprire să vedem cum se fabrică ceramica de Horezu în satul Olari, meșteșug parte din UNESCO. Dacă ajungeți în zona Horezu, neapărat să treceți și prin satul Olari, unde se află vase autentice de Horezu (nu importate, nu simulate). Veți descoperi case cu arhitectură vâlceană tradițională, cu foişor aşezat deasupra pivniţei şi stâlpi sculptaţi, cu acoperişurile afumate ale cuptoarelor de ars ceramica ce provine din argila specială scoasă din dealul Ulmet din apropiere. Mai jos puteți vedea câteva piese din gospodăria familiei Vicșoreanu (foarte faimoasă în ceramica românească contemporană), care practică olaritul de generații întregi, din tată în fiu, și cuptorul lor vechi de 100 de ani unde încă se ard vasele de ceramică.

3. pădurea seculară de fag din Parcul Natural Cozia

Pentru următoarea destinație trecem direct prin Valea Oltului, iar aici se află una dintre comorile noastre naturale: Parcul Natural Cozia. Și surpriză, da, are legătură cu UNESCO! Mai precis, pădurea seculară de fag din Parcul Natural Cozia este parte din patrimoniul natural UNESCO din 2017, alături de alte 24.000 hectare de pădure din țara noastră din arii diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț și Codrul Secular Slătioara și alături de păduri din alte țări europene: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina. 

Ceea ce vă arăt aici sunt efectiv porțiuni din această pădure se află de-o parte și de alta a Văii Oltului.  Pădurile seculare cu structuri primare (adică virgine sau cvasivirgine) sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai rămas Europei, care s-au format fără o influență umană semnificativă, ci ca rezultat al unei îndelungate evoluții naturale de mii de ani. Astăzi, aceste păduri reprezintă adevărate laboratoare științifice. Ele încă păstrează secretele universului pădurii.

În plus, aceste păduri au un rol esențial în păstrarea identității culturale a comunităților locale. În Munții Carpați se poate vorbi despre o „civilizație a lemnului”. Istoria, filosofia de viață, cultura și tradițiile comunităților locale din aceste zone sunt foarte strâns legate de pădurea care asigura supraviețuirea comunităților adiacente.

Este foarte important ca vizitarea acestor păduri să se facă în mod responsabil și cât mai puțin invaziv. Punerea în valoare a acestor păduri într-un cadru adecvat (cu o legislație potrivită) sper eu că va contribui la dezvoltarea durabilă a comunităților locale. 

4. Roșia Montană

Treptele din mina de la Roșia Montană
Treptele din mina de la Roșia Montană

Ne-am decis să includem Roșia Montană în turul nostru pentru că a fost inclusă extrem de recent în patrimoniul mondial, și anume în iulie 2021. Peisajul cultural minier din Roșia Montană conține cele mai semnificative, extinse și diverse mine de aur romane cunoscute în prezent, parte din patrimoniul mondial UNESCO (fiind ). Roșia Montană este situată într-un amfiteatru natural de munți și văi în zona metaliferă a Munților Apuseni, centrul așa-numitului Cadrilater de Aur. Activitatea minieră se întinde pe mai mult de două milenii pornind de la Alburnus Maior pe vremea romanilor. Munții sunt cicatrizați de vechile intrări în mine. Arheologia romană a generat zone de prelucrare a minereului, locuințe, clădiri administrative, zone sacre și necropole, alături de cei peste 7 km de galerii subterane antice.

Evoluția așezării a fost dintotdeauna generată de exploatarea aurului. În plus, metale prețioase au finanțat comerțul și forța militară din imperiul Roman și Austro-Ungar. Acest palimpsest socio-tehnic al imperiilor succesive sunt vizibile în această zonă compactă. Aici au conviețuit căutători de aur de diverse religii, etnii și categorii sociale, ceea ce a dus la clădirea unor biserici de 5 confesiuni diferite și la o diversitate de stiluri arhitecturale, influențe eclectice contopite cu cele tradiționale. Așezarea minieră este parcă înghețată în timp, cândva între sec. XVIII și XIX. Roșia Montană a fost cu adevărat o așezare cosmopolită, și dacă vă vine să credeți, exista în perioada interbelică la Roșia chiar și un casino în care căutătorii de aur își dublau sau pierdeau averile (deși pe clădire astăzi scrie Bufet, locuitorii Roșiei o numesc Casina).

Trăsăturile arhitecturale distinctive decorative au fost împrumutate din repertoriul clasic și baroc, suprapuse pe cele locale, gospodării din lemn cu verande deasupra subsolurilor construite din piatră. Unele adăposteau ateliere de prelucrare a minereului cu bazine de apă alimentate de izvoare. Alte clădiri sunt protejate de ziduri și porți monumentale.

Naționalizarea din ‘48 a pus capăt minelor tradiționale operate de familii, iar exploatarea de stat de subteran a încetat în 2006. Trecutul construit pe aur este viu, iar peisajul spectaculos, toate vor avea un viitor durabil dacă ne vom bucură de ele în mod sustenabil.

5. Sighișoara

Sighișoara
Sighișoara

Următoarea oprire pe traseul monumentelor UNESCO alături de ASIROM a fost în Sighișoara. Orașul Sighişoara este parte din patrimoniul mondial UNESCO și o mărturie remarcabilă a culturii saşilor transilvăneni, cultură încă pregnantă după 850 de ani de existenţă și definită mai ales prin monumentele sale arhitecturale şi urbanistice. Suntem în călătoria virtuală de pe urmele monumentelor UNESCO alături de ASIROM, o călătorie ce însumează 30 de ore: câte o oră dedicată pentru fiecare dintre cei 30 de ani pe care ASIROM îi aniversează anul acesta. Și pentru că ASIROM este #mandrudepatrimoniu, ne îndeamnă să parcurgem #simplusigur acest traseu cultural unde vom puncta monumentele istorice, peisajul natural, tradițiile și meșteșugurile parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Sighişoara este un exemplu remarcabil de mic oraş fortificat într-o zonă de frontieră între cultura latină a Europei centrale şi cultura bizantină, ortodoxă, a Europei de sud-est. Procesul de emigrare a saşilor, dispariţia păturii sociale care a creat şi menţinut tradiţiile culturale ale regiunii, toate acestea pun în pericol supravieţuirea patrimoniului arhitectural săsesc.

 

Oraşul Sighişoara se află într-un peisaj de o frumuseţe aparte a Podişului Târnavelor, la confluenţa pârâului Saeş cu râul Târnava Mare într-o depresiune triunghiulară în partea de sud a judeţului Mureş. Centrul său istoric este format din Cetate – aşezare fortificată situată pe dealul cu versanţi relativ abrupţi ce domină valea Târnavei şi Oraşul de Jos, situat la baza Cetății. Această configurare urbană specifică a fost generată de adaptarea aşezării la forma reliefului. Astfel, s-a stabilit o relaţie organică între habitatul uman şi cadrul natural.

Continuând să fie locuit şi în zilele noastre, centrul istoric Sighişoara este cel mai reprezentativ sit urban medieval din Transilvania deoarece organizarea spaţiului urban şi calitatea arhitecturală a construcţiilor au rămas preponderent nealterate de-a lungul secolelor. Există o mare densitate de clădiri cu valoare de monument istoric, străduțe și piațete care creează prin succesiunea lor efecte de surpriză de un pitoresc deosebit.

6. Biserica Fortificată din SASCHIZ, parte din ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania

Saschiz din dronă
Saschiz din dronă

Foarte aproape de Sighișoara se află cele șapte sate cu biserici fortificate din Transilvania înscrise în patrimoniul mondial UNESCO. Aceste sate sunt parte din patrimoniul mondial deoarece și-au păstrat structura istorică, un fenomen arhitectural tipic satelor de colonizare săsească (la Saschiz, Viscri, Biertan, Valea Viilor, Prejmer, Câlnic) sau maghiară (la Dârjiu). Tipice pentru aceste sate sunt gospodăriile compacte, fronturile continue de faţade de case alternând cu porţi înalte de zid şi curţi înconjurate de grajduri, şoproanele şi şurile masive.

Aşezările săsești au fost organizate astfel încât să ofere coeziune colectivităţilor. În centru sau pe o colină în apropiere se aflau biserica şi locuinţa comitelui. Satele din perioada colonizării săsești ~ sec. al XII-lea au una sau două uliţe, o pajişte interioară sau o piaţă centrală. Colonizarea sașilor a fost iniţiată de regalitatea maghiară pentru consolidarea stăpânirii asupra acestui teritoriu.

Distrugerile produse de invazia turcă din 1491 au generat fortificarea tuturor bisericilor din satele săseşti de pe pământurile regale (aprox. 200). Interiorul fortificaţiilor a fost amenajat astfel încât să permită supraviețuirea în caz de asediu, cu locuri de depozitare a proviziilor, fântâni, moară sau cuptor de pâine.

Noi am început cu biserica fortificată din Saschiz care este parte din UNESCO alături de întregul ansamblu rural care înconjoară biserica fortificată. A fost construită în 1496 și este o biserică tip reduit, ultima etapă în evoluţia fortificării bisericilor. Era dotată de la început cu instalaţii defensive şi deci avea nevoie de incinte mai puţin fortificate. Cele 4 turnulețe ale turnului cu ceas simbolizau faptul că aici se ținea judecata. Orga din sec. al XVI-lea încă funcționează.

Modul de protejare a comunităţilor prin fortificarea bisericilor a fost preluat de aşezările secuieşti din vecinătate, ceea ce s-a întâmplat la biserica fortificată de la Dârjiu, și ea parte din UNESCO.

Biserica fortificată din Biertan este alt tip de fortificație a bisericii, remarcabil pentru complexitatea amenajării defensive cu incinta triplă. Ea este extrem de cunoscută și vizitată printre bisericile fortificate din acest areal.

Ansamblul bisericii fortificate din Prejmer are incinta fortificată, biserica propriu-zisă fiind puţin sau deloc fortificată. Știați că și Prejmer face parte din patrimoniul UNESCO? 

Iar la Viscri (și ea foarte cunoscută și vizitată), fortificaţia cuprinde în modul cel mai egal şi armonios atât incinta cât şi biserica.

7. Biserica de lemn din Șurdești, parte din ansamblul de 8 biserici de lemn din Maramureș

Șurdești
Șurdești

Pentru următoarea destinație pe traseul UNESCO alături de ASIROM am urcat pe harta țării sus-sus de tot, tocmai acolo unde se spune că se agață harta în cui. Și am ajuns în Maramureș, unde am ales un punct foarte interesant de vizitat. Mai precis, biserica de lemn din Șurdești, parte dintr-un șir de 8 biserici de lemn din Maramureș incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Lucian Blaga spunea că aceste biserici sunt printre cele mai preţioase şi mai fără de rezervă admirate produse ale geniului nostru popular.

Arhitectura bisericilor de lemn din Maramureș reprezintă un fenomen de artă rurală de mare valoare istorică și estetică, la o răscruce a artei populare cu arta cultă, a Occidentului cu Orientul. Ele amintesc de legăturile culturale cu Moldova, cu spațiul ucrainean subcarpatic și cu Transilvania, datorită turlelor înalte care amintesc de goticul transilvan. Ele au fost construite preponderent de meșteri români anonimi în tehnica cununilor de bârne orizontale (Blockbau).

Numeroase biserici de lemn datate în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, reprezintă de fapt tipologii arhitectonice mai vechi cu câteva secole. De ce? Din cauza ultimei mari invazii tătare din regiune în 1717, bisericile au trebuit refăcute și redecorate sau pictate. Astfel, ele erau reclădite pe acelaşi loc unde mai fusese o biserică mai veche, iar reparaţiile şi restaurările se făceau treptat, prin înlocuirea unor grinzi sau a şindrilei, forma arhitectonică şi unele detalii decorative păstrându-se întocmai. 

Faptul că a fost folosit lemnul era firesc în această regiune muntoasă bogată în păduri, iar practicarea continuă de mii de ani a artei construcţiilor din lemn a generat o sinteză a materialelor, formelor şi peisajului. De aceea există o proporție perfectă a volumetriei, în armonia stabilită între părţi şi întreg. Liniile construcțiilor exprimă în același timp graţie şi putere, îndrăzneala şi măsura. Exteriorul bisericilor este decorat mai ales prin sculpturi, crestături, care generează jocuri de lumini și umbre, iar interiorul a fost de cele mai multe ori pictat în tempera pe suport uscat. Printre motivele folosite se află funia răsucită, benzi cu motive floral-vegetale, simboluri religioase, în special din Patimi și Judecata de Apoi, dar și astronomice.

În următoarele fotografii vă invit să admirați bisericile de lemn din Șurdești, Rogoz și Ieud și portul elegant cu care doamnele din sat merg duminica la slujbă:

8. Bisericile cu picturi murale din Nordul Moldovei și scoarțele de perete

Moldovita
Moldovita

Pentru a ne continua traseul UNESCO, am traversat tocmai în Est și am ajuns în Bucovina. Prima oară am poposit la Mânăstirea Moldovița, parte din patrimoniul mondial UNESCO într-un șir de 8 biserici cu pictură murală exterioară din Nordul Moldovei. Pictura bisericilor pictate din Bucovina este ca o poveste și are o valoare istorică, iconografică și estetică excepțională. Ea oferă un spectacol: sute de figuri acoperă în totalitate zidurile exterioare și ilustrează mentalitatea lumii românești aflată la “poarta creștinătății”.

Moldovița a fost construită în 1523 de Petru Rareș, iar pictura datează de la 1537. Observați tabloul votiv cu chipurile familiei ctitorului în fotografiile de mai jos.

Apoi am poposit la Voroneț (din nou o emblemă pentru aceste monumente UNESCO și poate cea mai cunoscută dintre ele). Voroneț este o emblemă a artei vechi românești, este vestită pentru “albastrul de Voroneț”, pentru bolțile moldovenești pentru susținerea turlei și pentru Judecata de Apoi. Aici este înmormântat Daniil Sihastrul, cel care l-a și sfătuit pe Ștefan cel Mare să ridice biserica în 1488 după o victorie împotriva otomanilor.

Foarte aproape se află și Humor, care este construită în plan de treflă și se pare că a fost pictată de vestitul Toma din Suceava, și aici se află un tablou votiv al familiei ctitorului, tot Petru Rareș (similar cu Moldovița).

Am oprit și la Sucevița, ctitorită la sfârșitul sec. al XVI-lea de familia Movileștilor, boieri, cărturari și domnitori. Arhitectura ei cu elemente bizantine și gotice seamănă cu o cetate fortificată sau cu o curte domnească datorită zidurilor care o înconjoară. Pereții ei povestesc în culori vii Vechiul și Noul Testament. Pictura exterioară este cea mai bine păstrată din grupul bisericilor moldovenești cu pictură murală.

Surpriza Bucovinei pentru noi au fost “scoarțele” de perete: voi știați că meșteșugul covoarelor tradiționale de perete este și el parte din UNESCO, la categoria patrimoniu imaterial?

9. Delta Dunării

V-am obișnuit deja cu traversările ample: așa că de data aceasta pentru ultima destinație mergem tocmai în Sud. Mai previs, în Delta Dunării, tărâm mirific unde viața izbucnește la fiecare pas, o întindere nesfârșită de stuf și apă, adăpost pentru 5.500 specii. În plus, Delta Dunării reprezintă un mozaic etnografic în miniatură: românii, mongolii, lipovenii, tătarii și slavii coabitează în armonie. Delta Dunării este ultimul obiectiv UNESCO din călătoria noastră alături de ASIROM pe urmele patrimoniului mondial în România. 

Delta Dunării este mereu în schimbare datorită aluviunilor acumulate la vărsarea Dunării, un miraj ascuns de stuful care uneori atinge înălțimi de 5-6 metri și cu rădăcini împletite groase de aproape 1.5 m. Insulele plutitoare numite plauri sunt purtate de curenți și blochează sau deschid noi canale într-aun adevărat labirint de apă. Stufărișul este și un filtru biologic pentru apele Dunării împărțite în 3 brațe: Sulina, Sf. Gheorghe și Chilia ca să intre curate în mare.

Densitatea de păsări din Deltă este cea mai mare din Europa, unde vedeta este pelicanul. Majoritatea păsărilor sunt oaspeți de primăvară-vară ai Deltei. Iar dintre cele 120 de specii de plante care trăiesc aici, vedetele sunt nufărul, crinul de baltă și săgeata apei. Știați că otrățelul de baltă și aldrovanda sunt plante carnivore în Deltă și ademenesc libelulele? Și dacă sunteți atenți, printre stufăriș și caii “sălbatici” de la Letea veți vedea chiar și nurci și vulpi. Iar arhitectura autentică lipovenească este superbă în simplitatea ei.

Am ajuns la capătul acestei călătorii pe urmele a 9 destinații, simboluri ale patrimoniului UNESCO la noi în țară. Am avut de condus 30 de ore, câte o oră dedicată pentru fiecare dintre cei 30 de ani pe care ASIROM îi aniversează anul acesta. Și pentru că este #mandrudepatrimoniu, ne-a susținut să parcurgem #simplusigur acest traseu cultural unde am punctat monumentele istorice, peisajul natural, tradițiile și meșteșugurile parte din patrimoniul mondial UNESCO. Vă mulțumim că ne-ați însoțit în această călătorie. Așteptăm cu mare drag impresiile voastre dacă parcurgeți și voi acest traseu cultural!

Surse:

– Theodorescu, Răzvan et al, „România în patrimoniul UNESCO”, Monitorul Oficial, București, 2019
– Oltean, Radu, „Cetăți și castele și alte fortificații din România. Volumul I. De la începuturi până către anul 1540”, Editura Humanitas, București, 2020

– https://patrimoniu.ro/…/94-biserici-de-lemn-din-maramures

– https://patrimoniu.ro/…/91-sate-cu-biserici-fortificate…

–  https://patrimoniu.ro/…/93-centrul-istoric-sighisoara

– http://rosiamontana.world/…/Rosia-Montana-Executive…

– https://wwf.ro/…/24000-ha-de-paduri-virgine-din…/

– http://ran.cimec.ro/?codran=90397.01

Posted by Ana in Istorisiri, Mănăstiri, Muzee, 0 comments

Selecția DIPLOMA 2021: Viziunea noii generații de creatori români, între pragmatism, introspecție și sustenabilitate

Cele 90 de lucrări selectate în ediția a VIII-a a DIPLOMA spun povestea valorilor noului val de artiști din România: între 08 și 17 octombrie 2021 la Combinatul Fondului Plastic.

Lucrările selectate de boardul creativ în cadrul DIPLOMA, singurul festival din România dedicat noii generații de artiști, arhitecți și designeri, prezentat de UniCredit Bank și organizat de The Institute, vor fi expuse pentru public în perioada 08-17 octombrie 2021, la Combinatul Fondului Plastic din București.

Publicul este invitat să descopere temele propuse de artiști, dar și să exploreze multitudinea de tehnici de lucru și suporturi pe care aceștia le folosesc în 2021. Universul DIPLOMA 2021 înseamnă pictură, fotografie, instalații media, lucrări de ceramică, sticlă, metal, scenografie, textile, arhitectură și modă. Mai mult decât atât, înseamnă călătorii în lumi imaginare, explorarea unor întrebari universale construite de noua generație creativă.

În același timp, evenimentul explorează o latură pragmatică, prin lucrări ce subliniază funcțiile designului și prezintă soluții propuse de absolvenți pentru situații reale, de la lucrări ce investighează probleme ale dispozitivelor medicale, până la unele ce își propun să îmbunătățească obiecte de uz zilnic sau colecții de modă ale tinerilor designeri care fac alegeri sustenabile în munca lor. 

Fiind mai mult decât un punct de întâlnire cu arta, expoziția găzduiește și soluțiile propuse de 20 de tineri arhitecți și urbaniști în materie de locuire, utilizare și abordare a unor clădiri și spații reper din România. Așadar, DIPLOMA 2021 este o ocazie pentru publicul larg să descopere sau să reinterpreteze relația om-spațiu.

Astfel, pentru a opta oară, DIPLOMA e locul de întâlnire a noilor talente, absolvenți a 15 specializări diferite, un eveniment prin care ei își pot prezenta lucrările atât publicului larg, cât și profesioniștilor cu un cuvânt de spus în lumea artistică din România. Boardul creativ, care selectează și jurizează lucrările, este format din 42 de specialiști cu nume de referință în arta plastică, în fotografie, în arhitectură, în design și în multe alte domenii conexe. 

Participanții ale căror lucrări de diplomă pot fi văzute în expoziția celei de-a VIII-a ediții sunt:

Arhitectură

Alexandru Teodor Moldovan – Loc de o tihnă, Camino de Santiago. Punto Final, Muxia // Alice Andreea Georgescu – Locuirea pe Calea Victoriei, Posibilitatea apariției autonomului  // Alma Baciu – Biblioteca lui Neacșu din Câmpulung // Ana Sandu – Fabrica de Cultură Sibiu // Andra Drăgan – Revitalizarea zonei istorice Mântuleasa – locuire în grădină // Catinca Joița – ground_ing – O experiență rurală în Buciumeni, Dâmbovița // Dănuț Mario Câcu – Fonoteca Electrecord // Diana Valentina Bogdan – Atelier-şcoală în fostele Pescării ale Statului din Galaţi // Dragoș Toacă – Camera din grădină: Villa Petre P. Carp, Țibănești, Iași // Irina Lungu – Recompunerea urbanității în Poblenou. Școala ca formator de narative. // Laura Covaci – Proiectul GONDOLA revizitat // Mihai Șom – Infrastructura Parcului Natural Văcărești // Vlad Olaru – Integrare urbană: Locuire pe strada George Georgescu

Arhitectură de interior & design ambiental

Andreea Cristina Petroiu – Muzeul combinelor agricole // Irina Gavrilă – Model pentru Tipologia Școlilor Incluzive // Miruna Patricia Lup – Forest Soul – complex ecoturistic off-grid // Oana Georgiana Bălan – “Cronica unui dans de Cameră” – Casa Cesianu 

Artă & design textil

Andreea Bărăgoanu – H2O Morphosis // Ionela Apetrii – RIGA CRYPTO // Laura Greaca – PSYCHE // Livia Elena Greaca – MICROGRAFII // Mara Malinovski – Uman În Urban // Oana Marin – Solastalgie

Artă murală

Ioana Mihai – Cine ești tu? Emergența în artele vizuale: Labirintul cunoașterii 

Ceramică – sticlă – metal

Abigél Nagy – Dissonantia // Alina Madlen Bădeanu – Ziua în care am plecat // Andreea Cristina Anghel – „Cunoașterea de sine” // Ingrid Izabella Bede – “BOG” // Oriana Aslovici – Alegoria Zicalelor Românești // Raluca Bianca Stoica – Nașterea creației. Creația nașterii // Raluca Pârlițeanu – Potpourri // Teodora Vasilescu – “Riga Crypto și lapona Enigel”

Compoziție și muzicologie

Alexandru Zaharencu – Primordial feelings – Instalație audio-vizuală 

Design de obiect com

Alexandru Cristian Bălteanu – „Treelo – separatorul vizual cu aspect de arbore iluminat” // Cristina Isabela Macovei – Tensa, Tensa, Tensa! Stand pliabil // Diana Daniela Vîlceanu – Pero // Ioana Rus – Dispozitiv pentru injectarea insulinei de către copii // Iulia Marta Stefanescu – REAZEM – Spatar alternativ – ergonomic // Raul Coțofană – CONCEPT AL UNUI OBIECT DE DEPOZITARE PENTRU LIVRAREA ALIMENTELOR // Tanya Calagi – SHIFTER BACKPACK

Design grafic

Adelina Eliza Pîrvu – Micuța Carte a Pildelor // Alexandra Cărăvan – Nasul, de Nicolai Vasilyevich Gogol. Design editorial/ilustrație // Alisa Maria Matei – Eu și Mia, Miastenia Gravis // Andrei Cosmin Bălă – Impas — tip de literă identitar pentru România // Daia Grigore – Frica nu are păr // Silvia Dobre – INCVNABVL MMXX // Sorina Popescu – Bond

Fashion

Andreea Antonescu – Efemer // Andreea Buburuzan (ABUBURUZAN) – Suceava ’82 // Andreea Ivan (Scapadona) – Râul de sub mare // Cerasela Nicoară – Arta ca viață // Gabriel Niță – Bohemian Black // Gabriela Ioana Baboș – HARABABURA // Oana Bănuț – De la Ma Rainey și James Baldwin la Wales Bonner / Influențe ale culturii afro-americane în moda contemporană // Octavia Chiru – ORGANIC CHAPTER: 002 – CER ȘI PĂMÂNT // Robert Axente (AXENTE) – SOARE NEGRU // Victoria I. Leea – Martyrium
 

Foto-Video

Andrei Tudose – Odd Traces of Life // Delia A. Prodan – Casa pe care nu am numit-o niciodată acasă // George Nechifor – „În sinea mea” // Lena Ciobanu – Douăzeci şi patru de ore împreună (eu şi tu, mai intim decât noi) // Olga Bălaș – Fotografia în antiteză // Tudor C. Popa – BANK:A:SECOND 

Grafică

Cristian Pintilie – SPAȚIU INEXISTENT // Diana Șinteuan – Matrioșka // Fernando Diaconu – Filofteia // Gabri Roșca – Viața în punctul ei (e)lipsă // Irina Motroc – Memoria Apei // Milena Muranyi – Strada Cazărmii, Nr. 20

Peisagistică

Daniela Ioana Guju – Reabilitarea ecologică și peisageră a peninsulei Șincai – Eforie Nord

Pictură

Arthur Hengeli – Înflorirea veșnică este un paradox // Călin Ștefan Dumitrașcu – Terra Incognita // Costel Chițimuș – RECVIEM // Cristian Bara – Topografia unei stări de bine // Diana Matilda Crișan – (SCURT)CIRCUIT // Ioana Tocoaie – Periplu Oniric // Ioana Zberea – Ghioceii nu cresc la fereastră // Maria Dumitrache – Transferul naturii moarte din spațiul interior în mediul exterior // Sînziana Coșoianu – MOOD // Taisia Corbuț – Căzut în apa Styxului

Scenografie

Ioana Rădoescu – Sub preș // Kimberly Vintila – Scenografia pentru Piesa “Rinocerii” de Eugène Ionesco 

Sculptură

Alexandra Daniela Satmari – Făpturi // Cristian Frone – Civilizația copilăriei // Cristian Gabriel Vîrtej – Izolarea Anxietății // Daniel Stoian – Angoasă // Dorian Bolca – Deasupra Pământului // Florin Zhu – Cercul – Roata vieții. Simbol și multiplicare

Urbanism

Almond Edgar David Chismorie – O comună pentru viitor – Păulești 2040 // Samuel Stancu – Dezvoltare rurală durabilă prin recuperarea identității locale.

PARTENERI DIPLOMA 2021

 

Un proiect: The Institute

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS România, ASAP, Art Property City, Art Property Development

Susținut de: Liliac

În parteneriat cu: Primăria Municipiului București prin ARCUB

Parteneri instituționali: Combinatul Fondului Plastic, Uniunea Artiștilor Plastici din România

Parteneri media strategici: Rock FM, Radio România Cultural

Parteneri media: aiciastat.ro, Arhitext, ArtEncounters, Designist.ro, FEEDER.ro, GLAMOUR, Igloo, IQads, Lovedeco, Modernism.ro, Molecule F, Munteanu, Propagarta, Revista Arta, Revista Atelierul, Spotmedia, V fair, Zeppelin, Zile și Nopți

Partener de monitorizare: mediaTRUST România

Parteneri academici: Universitatea Națională de Arte din București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea de Arte și Design Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca, Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest Timișoara, Facultatea de Arte Vizuale din cadrul Universității din Oradea, Universitatea Națională „George Enescu” din Iași și Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” din Iași din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”

Echipa de creație: Radu Manelici + Sebastian Pren

Locurile pot fi rezervate aici. Mai multe detalii despre eveniment pot fi urmărite pe Facebook, aici.

 

 
Logo Diploma

 

The Institute  promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 20 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al Romanian Design Week, al festivalului DIPLOMA, al Galei Societății Civile, Internetics și Cartierul Creativ, inițiator al ASAP România și organizator al Effie Awards România.

Posted by Ana in Contemporane, 0 comments