design

Creatorul celebrului I ❤ NY, într-o expoziție-eveniment la Amzei Creative Corner – Milton Glaser: Art is Work

Insula 42 și TypopassageTM aduc în premieră la București lucrările lui Milton Glaser, legenda designului grafic american. Glaser face subiectul unei expoziții-eveniment: Art is Work, o extensie specială a Festivalului Internațional de Film Documentar fARAD, al cărui top 10 aniversar va fi proiectat pentru iubitorii de film documentar din capitală.

Întregul concept este produs de Insula 42 și reunit sub formula I DOC.

Expoziția Milton Glaser: Art is Work, curatoriată de graphic designerul timișorean Ovidiu Hrin (TypopassageTM), se desfășoară între 16 mai și 2 iunie la galeria Amzei – Creative Corner și cuprinde o selecție de aproape 50 de afișe originale din opera lui Glaser.

TypopassageTM a intrat în posesia acestei colecții de excepție grație donației făcute de designerul newyorkez Mirko Ilić, poate cel mai apropiat coleg & și prieten pe care l-a avut Milton Glaser. Ilić și Hrin vor fi prezenți la București în deschiderea expoziției,

Conex, cei doi vor susține la UNArte un dialog și un workshop dedicat designului de afiș. Aceste evenimente se vor derula sub genericul Citizen Designer, subliniind rolul designului ca motor al schimbării sociale.

Milton Glaser: Art is Work reprezintă un context unic de reconectare la emoția frumosului, redescoperită în bucuria formelor și culorilor, în dragostea pentru desen și pasiunea pentru litera tipografică, în umorul inteligent și ideile geniale, toate definitorii artistului.

Cel considerat personificarea designului grafic american a dat unele dintre cele mai recognoscibile și memorabile exemple de măiestrie creatoare – campania I NY, fondarea New York Magazine, sigla DC Comics, posterul psihedelic cu profilul lui Bob Dylan etc. – și a schimbat fundamental felul în care ne raportăm la relația dintre limbajul vizual și lumea în care trăim.

Parte din expoziție va fi și proiecția filmului Milton Glaser: To Inform and Delight (r. Wendy Keys, 2008, SUA), un documentar prin care îl vom cunoaște pe Glaser dincolo de lucrări, în convingerile sale atât de originale despre artă, viață și menirea designului de a fi un act civic pus în slujba binelui.

Calendarul evenimentelor conexe Milton Glaser: Art is Work:

  • 16 mai | 1820 | Amzei Creative Corner (Str. Piața Amzei 13) |
    Deschiderea expoziției cu graficienii Ovidiu Hrin și Mirko Ilić & tur ghidat
  • 17 mai | 11:00 | UNArte (Calea Griviței 28, Sala 20, Design Grafic) |
    CITIZEN DESIGNER: Mirko Ilić în dialog cu Ovidiu Hrin [în engleză]
  • 17 mai | 1822 | Amzei Creative Corner (Str. Piața Amzei 13) | Vă invităm să vizitați spațiile The Institute din Piața Amzei, cu program extins. Atmosfera va fi animată de Black Rhino Radio & friends.
  • 17, 18, 20, 21 mai | UNArte | CITIZEN DESIGNER: Atelier de afiș cu Ovidiu Hrin & Mirko Ilić [pe baza selecției prealabile]

Expoziția se poate vizita până duminică, 2 iunie, între orele 12:00 – 20:00, cu excepția zilelor de 20-21 mai. Accesul este liber.

Milton Glaser: Art is Work face parte din proiectul interdisciplinar I DOC, un spin-off al celei de-a 10-a ediții a Festivalului Internațional de Film Documentar fARAD.

Prin expoziție și prin seria de proiecții și conversații la ARCUB a Top 10 documentare românești post 1989 (votate de comunitatea fARAD cu prilejul ediției aniversare), Insula 42 inițiază un demers de recuperare și promovare a excelenței în design grafic și film documentar, două dintre formele de artă vizuală subevaluate în forța lor umanistă.

I DOC este produs de Insula 42 în colaborare cu TypopassageTM și în parteneriat cu ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, The Institute și Universitatea Națională de Arte București. Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, cu sprijinul Dacin Sara.

Posted by Ana in București, Contemporane, 0 comments

ALTRNTV, shopul cu produse sustenabile create de designeri români, se redeschide într-o clădire istorică recent reabilitată

În al doilea an de la deschidere, ALTRNTV s-a mutat într-o clădire istorică reabilitată, în inima Cartierului Creativ din București și peste 140 de designeri români de produse sustenabile prezintă produse alternative, gândite încât să aibă o amprentă de CO2 cât mai mică.

ALTRNTV, spațiu cunoscut pentru alternativele sustenabile pe care le propune consumatorilor când vine vorba de haine, accesorii, produse cosmetice, produse home-deco, se redeschide sâmbătă, 6 aprilie de la ora 17.00 în str. Constantin Mille, nr. 18 la etajul 1, în fostul Hotel Palace, a cărui renovare a fost recent încheiată. În magazin, expun produse prietenoase cu mediul peste 140 de designeri români care din care amintim pe Katerini MOU, Loomescu, Little Truffles, Pottery Paw, Ițe Urbane, Craxittude, MATCA, Deplin, Fizic Studio, Little Paris Atelier, MAD și alții.

Regenerare urbană sustenabilă 

Spațiul se află într-o clădire recent reabilitată, aflată în lista Monumentelor Istorice a Municipiului Bucureşti care pentru mai bine de 100 de ani a găzduit hotelul Palace. ALTRNTV este inclus în harta spațiilor creative din București și localizat în “cartierul creativ” din București.

Eco-design și soluții inteligente pentru spații comerciale sustenabile

Spațiul a fost amenajat folosind materiale cu impact redus asupra mediului: abajururile sunt realizate din resturi de hârtie reciclată, folosind tehnica papier-mâché, iar fețele de pernă pentru spațiile prevăzute pentru zona de cofenea sunt dintr-un material alternativ, piele de ananas. Sistemul de iluminat inteligent Signify este gândit să eficientizeze consumul de energie și este realizat din CD-uri reciclate, iar mobila de la primul magazin a fost regândită și reutilizată în noul spațiu.

Impact social

În 2022-2024, ALTRNTV a creat 12 noi locuri de muncă, a deschis o piață nouă pentru 140+ designeri români din mediul rural și urban și sprijină indirect peste 350 de angajați din producție care lucrează cu designerii din comunitate. În 2023, echipa a lansat platforma de e-commerce www.altrntvshop.com și a derulat campania de promovare a antreprenoriatului feminin VOICES OF WOM(EN)TREPRENEURS cu sprijinul Ambasadei SUA în România.

Antreprenoriat social

Start-up social din 2021, ALTRNTV descoperă și promovează designeri de produse sustenabile și donează integral profitul proiectelor umanitare ale asociației Merci Charity, este un proiect de economie circulară inițiat de asociația Merci Charity cu sprijinul NESsT și IKEA Social Entrepreneurship și câștigător al competiției NESsT – IKEA Social Entrepreneurship Poland and Romania Accelerator 2021-2023. În 2022, echipa ALTRNTV a participat în programul Black Sea ClimAccelerator organizat de Impact Hub București. ALTRNTV realizează și producție de produse vestimentare din materiale organice (brandul Atelier Merci) din 2015 și reciclează deșeurile textile din producție tranformându-le în săculeți textili RE(FABRIC).

Ce spun designerii din comunitate despre ALTRNTV

“Ceea ce a fost foarte important pentru mine când am intrat în comunitatea ALTRNTV este că am contact cu oameni care sunt la fel de pasionați de această ramură sustenabilă și care sprijină constant, vin cu inițiative și proiecte prin care eu să pot mai departe să creez și să…supraviețuiesc ca mic brand, […] și atunci ALTRNTV ne unește pe noi intre noi, artiștii, și ne dă  curaj să continuam și să ne găsim inspirația și în afara atelierelor noastre.”, brandul Ițe Urbane prin Adelina Toma.

ALTRNTV sprijină și motivează designerii români de produse cu o amprentă mai mică de CO2 care contribuie la încetinirea schimbărilor climatice și la sprijinirea două obiective de dezvoltare durabilă: obiectivul 12: Consum responsabil și producție și obiectivul 13: Acțiune pentru climă.

 “ALTRNTV nu e doar necesar în comunicarea și întâlnirea cu oameni noi, dar este și un loc de întâlnire foarte bun pentru comunitatea care este interesată de o viață în felul acesta: durabil, mai bun.”, brandul KATERINI prin Ecaterina Colasîz.

ALTRNTV găzduiește și o cafenea cu cafea de specialitate, ALT COFFEE, și educă tinerii elevi și studenți să facă alegeri durabile, prin tururi ghidate în shop și îndemnându-i permanent să citească eticheta produselor pe care le achiziționează. Propunând produse alternative la cele clasice care poluează mai intens, ALTRNTV promovează principiile economiei circulare*.

Design de interior: Alex Berciu-Vlădaia.

Deschiderea a avut loc sâmbătă, 6 aprilie în str. C-tin Mille, nr. 18, etaj 1.

ALTRNTV LIFESTYLE SRL este certificat conform SR EN ISO 9001: 2015, SR EN ISO 14001: 2015 și SR EN ISO 45001: 2023 de CertRom.

Posted by Ana in București, Contemporane, 0 comments

Making Waves: New Romanian Cinema Festival Returns for 18th Edition March 27 to April 2

Film selections to screen in
New York at IFC Center, Roxy Cinema New York and DCTV’s Firehouse Cinema

Festival features works from Cristi Puiu, Tudor Giurgiu, emerging Romanian auteurs and unmissable cult classics 

New York, NY, March 2024 — Making Waves: New Romanian Cinema, the oldest comprehensive showcase of Romanian cinema in the U.S., returns for its 18th edition from March 28 to April 2, 2024 across three prestigious Manhattan venues – IFC Center, Roxy Cinema New York and DCTV’s Firehouse Cinema.



The 18th edition of the Romanian film festival in New York boasts an exciting and diverse selection of eight films, showcasing the best of contemporary Romanian filmmaking and a couple of unmissable cult classics.

This year’s edition features the U.S. premiere of Cristi Puiu’s (The Death of Mr. Lazarescu) uncompromising MMXX, a four-episode anthology guaranteed to spark conversation and engage a critical eye. Travel back in time with Libertate by Tudor Giurgiu and Occasional Spies by Oana Bujgoi Giurgiu, both historical reenactments of lesser-known chapters of the Romanian Revolution and World War II, respectively.

Thrill-seekers get their fix with Boss by Bogdan Mirică, a unique exploration of the noir genre within the current landscape of Romanian cinema. Documentary aficionados can unlock the past with Vlad Petri’s inventive mix of archival material and literary fiction in Between Revolutions, and immerse themselves in a nuanced examination of a bewildering case of bureaucratic absurdity with Ilinca Călugăreanu’s darkly humorous A Cautionary Tale.

For a taste of Romanian cinematic heritage, Angela Goes On offers the perfect companion piece and further context to Radu Jude’s provocative Do Not Expect Too Much from the End of the World, which opens the same week at IFC Center.
 
Finally, the festival continues its tradition of spotlighting Eastern European cinema with a special screening of the timely masterpiece Shadows of Forgotten Ancestors, celebrating the centennial of director Sergei Parajanov. Though filmed in Soviet Ukraine by an Armenian director, this visually stunning and emotionally rich film beautifully portrays the unique customs and folklore of the Hutsul people of the Carpathian Mountains.


Guests of this year’s festival include director and producer Oana Bujgoi Giurgiu (Occasional Spies, Libertate), director Ilinca Călugăreanu (A Cautionary Tale).


The 18th Making Waves: New Romanian Cinema festival is presented by Insula 42, formerly Film ETC, in partnership with IFC Center, Roxy Cinema New York, and DCTV’s Firehouse Cinema. Corina Șuteu is the Making Waves President, with Mihai Chirilov as Artistic Director and Oana Radu as Festival Manager.

Lead support for the 18th edition of Making Waves is provided by The Trust for Mutual Understanding, with additional funding from Blue Heron Foundation, the Romanian National Film Center, Dacin Sara, Romanian Filmmakers Union, My Balkans, and individual donors.



Posted by Ana in Contemporane, 0 comments

Povești în lemn cu Octavia Loiș, co-fondator ȘEZI

Anul acesta ȘEZI împlinește 10 ani de activitate, timp în care fondatorii, Octavia și Lucian, și-au perfecționat procesul de căutare și de găsire a simbolurilor în patrimoniul cultural și natural, simboluri care ajung să fie sculptate într-un mic atelier din comuna Ciugud, judeţul Alba pe un scaun din lemn de paltin. Octavia și Lucian, artiști și arhitecţi, au pus bazele brandului ȘEZI în anul 2014. De atunci, ei studiază fondul stilistic autohton pentru a pătrunde în limbajul universal al simbolurilor. Armonia formelor din trecut îi inspiră, locuiesc în natură și îmbină imaginea prezentului cu arta trecutului, folosind tradiția ca punte de legătură. Complexitatea proiectelor create de ei atinge diverse domenii ale creativității, printre care sculptura și arta lemnului, arhitectura de interior, poezia, pictura, proiectarea și design-ul grafic. Eu m-am îndrăgostit de scaunele ȘEZI și de simbolistica lor bogată, și mă fascinează că este o afacere de familie. Scaunele ȘEZI pot fi ornate cu pernițe delicate pentru care au împrumutat culori din țesături vechi, culori pe care străbunica lui Lucian sau mama Octaviei le brodează fie pe pânză de sac, fie pe o serie de pernițe cu țărani simpatici. Dar dincolo de scaune, există și băncuțe, mese, obiecte de mobiler, obiecte de iluminat, piese de șah, chiar și paturi și noptiere. Am stat la povești cu Octavia Loiș, în timp ce pregăteam un proiect de suflet despre care abia așteptăm să divulgăm mai multe, și iată ce a ieșit:

„Șezi” este un nume pe cât de delicat, pe atât de imperativ. Ne invită să ne oprim din graba de zi cu zi, să luăm loc și să observăm cât de important este să ne ancorăm în tradițiile ancestrale ca să ne fixăm mai bine locul în lume. ȘEZI ne îndeamnă și ne oprește, ne ține în echilibru. Cum ați ajuns la acest nume atât de sonor și de frumos?

ȘEZI era inițial numele „scaunelor de lemn pentru casă de piatră”, un set de mobilier cu simboluri vechi, pentru tinerii care se căsătoresc și își construiec cuib, un îndemn la așezare, la încetinirea ritmului. Ne-am gândit la mai multe nume, dar acesta ne-a ales pe noi. 

Fiecare obiect pe care îl creați este unic. Cât de mult durează să realizați un astfel de scaun cu poveste?

La început, procesul de creație era mai îndelungat; pentru un singur model de scaun aveam nevoie de o săptămână bună. Etapele sunt aceleași și acum, dar timpul s-a înjumătățit. De-a lungul anilor, dinamica atelierului nostru s-a modificat, am avut diverși colaboratori care ne-au ajutat să evoluăm. De câțiva ani suntem în această formulă: ȘEZI se ocupă de partea de concept și proiectare, după care modelele construite pe calculator și planșele de execuție merg la Atelier53, la Masara sau la Grațian Dumitrașcu, trei echipe pe care ne bazăm. Cu ajutorul tehnologiei moderne, un scaun este acum gata în aproximativ două-trei zile, ceea ce nu e puțin, pentru că fiecare element trece prin mâini iscusite, de mai multe ori. Dar în general, o comandă conține mai mult de un scaun, așa că procesul este și mai eficient, pentru că vorbim de serii mici.
Chiar dacă avem colaboratori și totul merge bine, nu am renunțat la atelierul nostru mic în care am început să meșterim. Este dotat cu utilaje profesionale, situat chiar în curtea casei în care locuim. Lucrăm aproape zilnic aici, facem prototipuri și studiem proporții, onorăm chiar unele comenzi speciale, iar mobilierul din casa noastră e făcut în mare parte aici.

Unde ajung obiectele ȘEZI de obicei?

Obiectele ȘEZI ajung la oamenii care doresc să aibă o fărâmă de istorie crestată în lemn masiv. Piesele noastre se încadrează perfect în casele moderne, pentru a rupe un pic minimalismul și liniile monotone, dar și în case tradiționale, completând atmosfera fără să o încarce. Mobilierul ajunge la români plecați, cu dor de țară, dar și la vecini care apreciază. Credem în utilitatea artei în mediul în care trăim, mai ales că este artă românească, moștenită, reinterpretată și adusă în contemporan.

ȘEZI este o afacere de familie și voi amândoi sunteți arhitecți. Cum vă împărțiți responsabilitățile între voi?

Ne completăm foarte bine. Facem împreună partea de documentație, măsurători, vizite pe șantiere, apoi eu (Octa) dezvolt un concept, schițez, discut cu clienții, mă împrietenesc cu ei, trec schițele pe calculator, cu linii și dimensiuni, modele, simboluri. Îi pasez lui Luci toată treaba, pentru că el se ocupă de modelare grafică, construiește totul în 3d, se gândește la partea de structură, mai discutăm împreună până ajungem la forma dorită de noi și de client, iar apoi tot el face și randările obiectelor, cu texturi și materiale. Eu mă ocup de promovare și poze, site, mail-uri, contabilitate. Iar în atelier, el stă mai mult, face partea brută, eu mă ocup de finisaje. Și tot așa.

Octavia și Lucian - Foto de Alex Damian
Octavia și Lucian - Foto de Alex Damian

Unul dintre motto-urile voastre spune așa: „Există un limbaj comun al simbolurilor, ca și cel al cifrelor, care va fi întotdeauna actual.” De unde vă luați inspirația pentru a construi simbolurile care ornează scaunele și obiectele de mobiliez ȘEZI?

Daaa, chiar este un limbaj comun, pentru că prin simboluri poți înțelege, de exemplu, ce a vrut să exprime cineva care nu vorbește limba ta. Și e întotdeauna actual, pentru că în prezent putem descifra mesaje vechi de mii de ani doar prin interpretarea semnelor. E interesant să descoperim aceleași modele, sculptate sau cusute, la diferite culturi din colțuri îndepărtate ale lumii. Soarele și stelele, cometele, luna și florile, infinitul și pacea, treptele, ascensiunea, valurile, uneltele, abundenta, perioadele anului, toate apar în reprezentările de pe țesături, ceramică, lemn, piatră, metal. Inspirația o luăm din cărți și vestimentații vechi, vizite la muzee, excursii de studiu, dar și din liniștea mediului în care locuim.

Aveți o serie de obiecte construite din lucruri vechi pe care le restaurați. Unde găsiți aceste obiecte și cum le re-integrați în contemporan?

În afară de obiectele pe care le realizăm din lemn nou, uneori folosim și lemn reciclat, dar nu restaurăm obiecte, este cu totul un alt domeniu și necesită multă pregătire. Am încercat doar de câteva ori, să vedem dacă ne place, dar îi lăsăm pe alții cu mai multă rabdare să se ocupe de restaurări. (nu știu exact la ce obiecte te referi, noi tot găsim obiecte în târgurile de vechituri, dar le luam pentru noi, nu le revindem.  «Zâmbet larg».

Mi-a plăcut să văd că ați creat prispa unei case dintr-un sat cu 15 locuitori. Care este povestea ei?

Prispa casei din satul Techereu cu 15 locuitori

Da, în satul Techereu din comuna Balșa mai sunt doar 15 locuitori. Ne-am bucurat când Andrei și Cristina Munteanu au dat speranță casei vechi în care locuiește bunica lui Andrei. Cu ajutorul lor, tradiția merge mai departe. Pe atunci lucram cu Viorel Bota; a fost o etapă importantă în evoluția noastră. De la el am învățat multe și încă mai colaborăm uneori. A fost muncă grea cu acea prispă, am pornit spre „satul la care se termină drumul” la ora 5 dimineața, abia răsărea soarele. Ne-am întors noaptea de la montaj, după ce am stat în arșiță toată ziua. A fost unică acea lucrare, am acceptat provocarea, dar nu am mai făcut de atunci. De exemplu la casele noastre din livadă am chemat echipe din Maramureș care doar cu asta se ocupă.

Știu din discuțiile noastre că aveți numeroase proiecte și atelierul vostru este mereu în mișcare (nimeni nu „șade” la voi). Care este proiectul cel mai apropiat de sufletul vostru?

Primul proiect, după ce am lansat pe internet scaunele pentru mire și mireasă, a fost să amenajăm un apartament în Amsterdam. Provocare mare, mai ales că nu aveam atelier și am acceptat comanda. Am lucrat la concept vreo două luni și mobilierul a fost realizat în atelierul lui Constantin Donisan din Bucovina, unchiul lui Luci. Am avut plăcerea să stăm în acel apartament de două ori, la Loredana Mavrodin, clienta care a avut încredere în noi și cu care am rămas prieteni. Poate acesta e proiectul de suflet, dar apoi au urmat muuulte altele, toate foarte importante și de care ne amintim cu drag. Un proiect cu care am făcut un salt uriaș a fost colaborarea cu Tissot, prin intermediul lui Ion Schiau și Albini Prassa. Am creat un simbol – emblemă pentru ceasul ediție limitată 1918-2018, medalioane din lemn, o masă și scaune cu simboluri din România. Amenajarea casei de vacanță a domnului doctor Săndesc și amenajarea Conacului Olarilor au fost iar proiecte importante pentru noi. Nu știu, cred că toate-s de suflet, că sigur lăsăm o parte din noi în fiecare.

Fotografiile sunt din arhiva proprie Șezi. Sper că atât fotografiile cât și răspunsurile cu tâlc ale Octaviei v-au făcut poftă să “șadeți” pe unul dintre obiectele create cu măiestrie de echipa ȘEZI în Alba!

Posted by Ana in Dialoguri, 0 comments

Muzeul Hărților a câștigat o finanțare din fondul Timbrului Monumentelor Istorice prin care va demara un proiect de cercetare și expertiză pentru viitoarea restaurare

Echipa Muzeului Hărților anunță cu mare bucurie semnarea contractului de finanțare din fondul Timbrul Monumentelor Istorice (Subprogramul Proiectare – elaborarea documentațiilor tehnice pentru intervenții asupra monumentelor istorice), instituția finanțatoare fiind  Institutul Național al Patrimoniului, din cadrul Ministerului Culturii.

Muzeul nostru este găzduit într-o vilă interbelică, apreciată ca „una dintre cele mai reprezentative lucrări realizate în stilul mediteraneean, având influențe gotic – hispanice și Neo-Mudéjar” (Mădălin Ghigeanu, „Curentul Mediteraneean în arhitectura interbelică românească”, 2022). Este în proprietatea statului și se află pe strada Londra din București, fiind un monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul cultural local (înscrisă ca monument cu codul B-II-m-B-19094 în Lista monumentelor istorice 2015).

Din păcate, în ultimii ani, exteriorul clădirii muzeului a început să se deterioreze  și  este nevoie de intervenții atât pentru consolidarea și restaurarea imobilului, cât și pentru   extindere și reorganizare. Primul pas spre toate acestea este realizarea unor cercetări, evaluări și propunerea unor soluții tehnic care vor fi finanțate din fondul Timbrului Monumentelor Istorice.

Proiectul se va desfășura  în perioada martie – noiembrie 2024 și presupune realizarea documentației și expertizei tehnice necesare pentru lucrări ulterioare de conservare, consolidare, restaurare și extindere a clădirii Muzeului Hărților. Un alt scop al proiectului este desfășurarea de activități educative pentru copii; atelierele vor avea teme referitoare la necesitatea protejării patrimoniului imobil și a celui natural urban, precum și la implicarea tinerilor în protejarea patrimoniului prin includerea unor studenți în practică pentru realizarea documentelor de expertiză.

Proiectul aduce în prim-plan obiectivele prioritare ale INP ale apelului TMI I-2024 și anume scoaterea din pericol a monumentelor istorice periclitate precum și angajarea comunităților patrimoniale și a comunităților locale în protejarea monumentelor istorice.

Partenerii noștri în acest proiect sunt: Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, IGLOO Media, Asociația De-a Arhitectura, Asociația Learning by Teaching, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR).

Parteneri media: Radio România Cultural, Historia, ACC Media Channel, Promenada Culturală, AICI A STAT, i-Tour.ro, daciccool.ro.

Posted by Ana in Contemporane, Muzee, 0 comments

Laliaflower, atelier de design floral sustenabil

Laliaflower este un atelier de design floral sustenabil care creează povești vizuale și olfactive custom made.

Brandul a fost creat în Ucraina, la Kiev, de către Iulia Burunciuc, în anul 2019. Acolo Iulia le-a întâlnit pe Iuliana Dima și pe Natasha Davis, iar după izbucnirea războiului, s-au reîntâlnit în România. Chiar în primăvara anului 2022 Iulia și Natasha au decis să creeze împreună design floral- Laliaflower / Arta Florii. Iuliana s-a alăturat echipei anul acesta, după ce a încurajat-o Gregor Lersch, celebrul designer floral, la un master- class la care aceasta a participat.

“Make flowers, not War”, un punct și de la capăt pentru Iulia Burunciuc, care a lăsat la Kiev atelierul și sera și tot ce însemna “acasă”.

Conceptul Laliaflower este tradus prin design floral B2B, aranjamente florale unicat într-un melanj de elemente din natură – mușchi de copac, crengi, frunze, plante marine, stuf și materiale brutaliste, precum cimentul sau piatra.

Sustenabilitatea și designul unic sunt reprezentative pentru Laliaflower. Toate florile folosite sunt de sezon, cumpărate de la piața de flori sau de la fermierii locali, un liant ce duce către copilăria Iuliei din Republica Moldova de astăzi, când mama sa crea buchete pentru copiii de la liceul unde era profesoară (la început și sfârșit de an școlar), folosind florile din grădina sa.

Plantele sunt stabilizate iar un aranjament floral poate rezista intact pentru o perioadă îndelungată, de până la 6 luni.

Echipa Laliaflower lucrează de fiecare dată cu brief-ul clientului iar flexibilitatea și atenția la fiecare detaliu sunt rezultatele a sute de ore de curs și practică cu designeri floriști internaționali.

“Laliaflower este un omagiu adus aranjamentelor florale din secolul 20, când designul floral a devenit o formă de artă și totodată o componentă importantă a vieții private. Aranjamentele noastre au o notă avangardistă, în fiecare context de spațiu: lobby-uri de clădiri de birouri sau SPA-uri, evenimente corporate și private sau proiecte ample de design interior. Iubim natura și felul în care aceasta se transformă în fiecare anotimp. Iar uneori ne place să prelungim amintirile unei vacanțe de vară prin aranjamente care să dureze până la prima zăpadă sau să facem o magie și sărbătorile de iarnă să se termine când înflorește liliacul. Designul floral este o mică parte din istoria omenirii - din Egiptul antic, Grecia și Roma și până în perioada renascentistă, din care avem primele picturi cu aranjamente florale, China, Japonia, Mexicul cel plin de culoare. Iuliana, Natasha și cu mine iubim arta florii. Aceasta este povestea noastră.”
Iulia Burunciuc
Posted by Ana in Patrimoniu personal, 0 comments

Euforia Retreat & Spa, o investiție românească de 2,2 milioane de euro, care atrage turiști pe litoral în orice anotimp. Hotelul este prima unitate turistică wabi-sabi din România

Euforia Retreat & Spa, primul hotel wabi-sabi din România, deschis pe tot parcursul anului, completează peisajul litoralului românesc cu o experiență unică și integrată pentru turiști, în urma unei investiții de 2,2 milioane de euro. Experiența cazării include servicii extinse de spa, cu diferite tipuri de masaj și terapii, saună umedă și uscată, jacuzzi, piscină interioară, și o sală multifuncțională de kinetoterapie, yoga și pilates, toate într-o atmosferă quiet luxury. Restaurantul Euforia, deschis și către publicul larg, promovează ingredientele locale în meniuri concepute și create pentru a pune în valoare teritoriul Mării Negre.

Proiectul este o investiție cu capital românesc, apărut din dorința de a aduce o schimbare în peisajul turismului de pe litoralul românesc. Deschis în toate anotimpurile, hotelul boutique Euforia este situat pe plaja dintre cele două Eforii, la intersecția dintre Marea Neagră și lacul Techirghiol. Are 20 de camere cu design unic, realizat de Annterior Studio în estetica wabi-sabi, concept care definește arta de a găsi frumusețea în imperfecțiune, autenticitate și în contemplarea naturii. În design s-au folosit materiale naturale precum lemn, piatră, textile de in, cânepă, bumbac, răchită, obiecte vintage – un perete din lemn recuperat dintr-o șură din Transilvania -, într-o cromatică integrată în peisajul litoralului românesc. Sculpturile amplasate atât în interior, cât și în exterior sunt realizate de artistul local George Culea în piatră de Techirghiol.

Mi-am dorit să marchez o premieră pe litoralul românesc, prin care să recreez atmosfera din perioada de glorie a Eforiilor, în care protipendada zonei își petrecea timpul la malul mării. Am avut alături de mine parteneri de încredere, care s-au aliniat cu viziunea mea și mă bucur nespus că am reușit să venim cu ceva nou pe litoralul românesc. Cu Euforia Retreat & Spa, oaspeții se bucură acum de moștenirea trecutului, pentru că aceasta se regăsește pe deplin în arhitectura și energia locului. În plus, Euforia este mai mult decât o cazare, este o experiență de relaxare pe malul mării – o delectare vizuală prin artă și design.

Alexandra Bogatu-Pavel, fondatoarea și CEO-ul Euforia Retreat & Spa

Grad de ocupare cu peste 15% față de estimările inițiale, cu turiști din principalele orașe din țară

Răspunsul pieței la conceptul Euforia Retreat & Spa indică faptul că traversăm o perioadă de schimbare și redefinire a luxului. Gradul de ocupare, de la lansarea din vara anului 2023 și până acum, a depășit așteptările inițiale și a confirmat faptul că publicul român este doritor de o cazare de tip experiență, similară cu cea din hotelurile de lux din străinătate. În extrasezon, Euforia este organizatorul mai multor evenimente proprii, concomitent cu cele naționale ori locale, prin care atrage turiști la Marea Neagră.  

Dintre oaspeții din primele opt luni de funcționare, bucureștenii și locuitorii din Ilfov au vizitat Euforia în cea mai mare proporție, urmați de cei care locuiesc în Brașov, Sibiu, Iași și Timișoara.

Planuri pentru 2024: creștere de 50% a încasărilor pe segmentul de cazare și o dublare a veniturilor generate de restaurant și de servicii de spa

Pentru anul 2024, Euforia se așteaptă la o creștere de 50% a încasărilor pe segmentul de cazare și o dublare a veniturilor generate de restaurant și de servicii de spa. O parte din această creștere va fi generată de segmentul organizării de evenimente proprii și private. Dezvoltarea Euforia va fi susținută și de acreditarea de funcționare ca bază de tratament, care este în curs de obținere și care va diversifica portofoliul de servicii și de terapii spa medicale.

Euforia Retreat & Spa își propune să devină prima alegere pentru turiștii doritori să descopere conceptul de quiet luxury în România, pe segmentul de hoteluri boutique, dar și o destinație ce oferă o experiență completă pentru oaspeți – cazare, gastronomie, servicii spa și infrastructură pentru evenimente private.

Integrarea și valorificarea trecutului în proiectul Euforia

Amenajarea Euforia Retreat & Spa a durat doi ani și a presupus refacerea și extinderea unei clădiri interbelice aflate pe malul mării, între cele două Eforii, unde plaja a fost mărită în ultimul an. Vila Plaja, integrată acum în hotel, a fost construită în 1930, refăcută în 1990 și 2023, și aparținea familiei lui Cecil Popa, unul dintre cei mai buni medici hematologi pe care i-a avut România. A fost pe rând casă de vacanță, vilă de protocol, locuință.

La amenajarea hotelului a fost păstrat și integrat în design unul din zidurile clădirii vechi din calcar cochilifer, cunoscută ca piatră de Techirghiol, iar intrările cu arcade păstrează identitatea clădirii originale. Vila Plaja este acum una dintre aripile Euforia Retreat & Spa, The Villa. Celelalte corpuri care întregesc Euforia sunt The Pool Pavillion și The Lake Wing.

Posted by Ana in Contemporane, 0 comments

Lansare catalog „Miopie Istorică”

Cu ocazia finalizării expoziției „Miopie Istorică” a artistului Sever Petrovici POPESCU, curatoriată de Ioana MARINESCU și realizată de Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) în colaborare cu Muzeul Hărţilor, vineri 9 februarie 2024, a fost lansat catalogul care prezintă lucrările și studiile critice care contextualizează și dezbat opera artistului.

Catalogul redă într-o grafică de excepție lucrările artistului din seria „Miopie Istorică” precum și texte și studii critice ale autorilor: Cristina Toma (manager Muzeul Hărților), Ioana Marinescu (muzeograf și curator), Smaranda Vultur (scriitoare și antropolog cultural), Sever Petrovici-Popescu (artist), preotul Marian Mihail. Acestora li se adaugă și interviuri cu Nădejdea Melnic și Elvira Stanciu, care au trăit experiența deportării.

Lansarea a marcat și închiderea expoziției și ultima zi în care lucrările pot fi văzute în spațiul Muzeului Hărților.

Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) s-a implicat din anul 2021 atât ca organizator, dar și ca participant la evenimente precum: comemorările din 18 iunie la Timișoara, alături de Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, Conferința „70 de ani de la Deportările din Bărăgan” organizată în parteneriat cu Facultatea de Istorie și stagii de practica realizate cu studenții Facultății de Istorie la Asociația Foștilor Deținuți Politici. Cea mai recentă instalație care abordează și tematica deportării este „ROMLAG 1945-1965”, pornită de la Muzeul Hărților, astăzi devenită expoziție itinerantă. https://www.mocr.ro/

Muzeul Hărților din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. Muzeul își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă. Muzeul găzduiește expoziții de artă contemporană prin care încearcă să dea o imagine mai concretă spațiilor, oamenilor și poveștilor care animă hărțile. http://www.muzeulhartilor.ro.

Posted by Ana in Contemporane, Muzee, 0 comments

Podcastul „Oameni și meserii de muzeu”, un proiect marca Muzeul Hărților

Sâmbătă, 27 ianuarie 2024, a fost lansat podcastul „Oameni şi meserii de muzeu”, un nou proiect marca Muzeul Hărţilor! Gândit ca o serie de 12 episoade, acest  podcast își propune să aducă în prim plan și să dea glas oamenilor și meseriilor din muzeele românești.

 

Prin intermediul acestuia, Cristina Toma, directorul Muzeului Hărților și gazda emisiunii, invită publicul să pășească alături de ea și de invitații săi în „culisele” muzeelor din România. Podcastul se dorește un spațiu de dialog și cunoaștere, unde vom da cuvântul specialiștilor care lucrează în domeniul culturii, vom afla care sunt meseriile lor, provocările cu care se confruntă și poveștile lor.

 

Primul episod a avut-o ca invitată pe Geanina Simion, Șef Secție Educație Muzeală și Relații Publice, în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj. Alături de ea am aflat ce presupune, dar și care sunt provocările unui comunicator cultural. 

Pe fondul scăderii interesului tinerilor de a se angaja în muzee, a lipsei de informații privind meseriile specifice unui muzeu și a studiilor necesare pentru realizarea acestora, «Oameni și meserii de muzeu» nu este numai un podcast, ci devine, în mod automat, o discuție atât de necesară în sfera culturii… Practic, proiectul s-a născut din dorința de a promova și populariza partea nevăzută a unui muzeu, reprezentată nu de patrimoniul acestuia, ci de activitățile și meseriile oamenilor care lucrează în cultură. Atenția se îndreaptă acum către cei care fac posibil bunul mers al acestor instituții.
Cristina Toma
Directorul Muzeului Hărților

Pe data de 27 a fiecărei luni, va fi difuzat câte un episod al podcastului, care prezintă o meserie distinctă, regăsită în cadrul unui muzeu.

 

Podcastul poate fi găsit și ascultat pe majoritatea platformelor de streaming:

🎧 Spotifyhttps://open.spotify.com/show/0C3gyzoLddm6sNtSZNR6CI

🎧 Apple Podcastshttps://podcasts.apple.com/us/podcast/oameni-%C8%99i-meserii-de-muzeu/id1727788050

🎧 Google Podcastshttp://tinyurl.com/2v27zpa2

🎧 Youtubehttps://youtu.be/5FlpAPkLCUs

🎧 Castboxhttp://tinyurl.com/y538w845

🎧 Radio Publichttps://radiopublic.com/oameni-i-meserii-de-muzeu-6NvYVz

Echipa de producție:

    Cristina Toma – producător & realizator;

    Teodora Dumitrache – producător executiv, director creativ & graphic designer;

    Mike Popescu – post-producție audio & video.

 

Muzeul Hărţilor din Bucureşti este printre puţinele instituţii culturale cu acest specific din lume. Muzeul îşi propune ca, prin grija pentru patrimoniu şi interpretarea lui, prin activităţi destinate specialiştilor şi comunităţii, să devină o instituţie relevantă pentru public şi pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educaţia pe tot parcursul vieţii, dialogul şi angajarea creativă: https://www.muzeulhartilor.ro.

Parteneri media: Radio România Cultural, Historia, Acc Media Channel, Promenada Culturală, AICI A STAT, i-Tour.ro, daciccool.ro.

Posted by Ana in Contemporane, 0 comments

O nouă traducere esențială: Regula și modelul, de Françoise Choay

Igloo Media anunță apariția unui nou titlu în seria traducerilor esențiale. Regula și modelul. Despre teoria arhitecturii și a urbanismului, de Françoise Choay, o operă substanțială pentru definirea semanticii și a contradicțiilor culturii noastre arhitecturale începând din a doua jumătate a secolului al XX-lea și continuând în secolul al XXI-lea. 

Cartea este o lucrare de arheologie a cunoașterii al cărei teren este cel al teoriei lumii construite: clădiri, orașe, teritorii – un text unic în felul lui. Contribuția sa cea mai semnificativă se află în modul exemplar în care, la capătul unui sclipitor proces analitic, apar cu limpezime legăturile dintre proiect și spațiul edificat, felul cum evoluția așezărilor umane a fost influențată de gândire și cum s-a răsfrânt spațiul construit în evoluția teoriei arhitecturii și urbanismului. 

 

Textele despre arhitectură și oraș

 

În Europa medievală, în paralel cu dreptul cutumiar care asigura perpetuarea unei ordini urbane tradiționale, unele texte elaborate în sînul comunelor au contribuit, dimpotrivă, la o edificare rațională a cadrului urban și la producerea de soluții arhitecturale inedite. Edictele și deliberările cu vocație creatoare care le însoțeau pare că ar trebui incluse între scrierile instauratoare. Vom determina statutul lor cu ajutorul cîtorva exemple împrumutate de la consiliile comunale din Italia, care au fost primele ce au produs acest fel de texte încă din secolul al XII-lea, texte ce n-au încetat pînă în secolul al XV-lea să crească în diversitate și bogăție.

 

Începînd cu ultimii ani ai secolului al XV-lea, comentariul umaniștilor-geografi vine la rîndul lui să confirme și să accelereze procesul de obiectivare a spațiului urban. Într-adevăr, după primele călătorii arheologice în timp, marile călătorii maritime ale acestei epoci au prilejuit o dezrădăcinare mai radicală, o descoperire mai neașteptată. Ele conduceau spre locuri necunoscute, se confruntau cu societăți vii în carne și oase, și nu cu vestigii. Atunci cînd, în celebra sa scrisoarea către Lorenzo di Pier Francesco de Medici (1503), scrisoare care împreună cu cea ulterioară către Soderini (1504) a devenit unul dintre cele mai mari succese de librărie din secolul al XVI-lea, Amerigo Vespucci, califică cu deliberată insistență drept nouă lumea pe care o descoperise de curînd, el dă acestui calificativ accepțiunea cea mai deplină și marchează diferența care conferă poveștii sale o sonoritate inaugurală: este vorba de ținuturi niciodată călcate de europeni, de o lume necunoscută, nepătrunsă de cunoaștere, dar și de o nouă abordare care deschide calea unei noi literaturi.Fragmente din Françoise Choay în Regula și modelul

 

 

Traducere din franceză de Kázmér Kovács și prefață de Ana Maria Zahariade.

 

Françoise Choay (născută la 29 martie 1925) este un istoric și teoretician francez de arhitectură și urbanism, dar și istoric al formelor și ideilor urbane, critic de artă și arhitectură, membră a numeroase comisii franceze și internaționale, membră a Academiei de Arte Frumoase din Berlin. Este profesor emerit la Universitățile Paris VIII și Cornell, fost director al Institutului Francez al Urbanismului (Paris VIII) fiind, de asemenea, profesor invitat la numeroase universități din Statele Unite, Belgia și Italia, printre care MIT, Princeton, Louvain la Neuve, Leuwen, Veneția, profesor asociat la Centru de studii superioare de istorie și de conservare a monumentelor de la Chaillot, al Centrului Internațional de Studii pentru Conservarea Patrimoniului din Leuwen, la Politehnica din Milano. Autoare de texte devenite fundamentale pentru domeniul urban, printre care amintim Le Sens de la ville (1969), La règle et le modèleSur la théorie de l’architecture et de l’urbanisme (1980), L’allégorie du patrimoine (1992), Pour une anthropologie de l’espace (2006), Le Patrimoine en questions: Anthologie pour un combat (2009).

 

A fost distinsă cu Grand Prix national du Livre d’architecture în 1981 și 2007.

 

Proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură.

Despre igloo

igloo se definește ca o platformă media multidisciplinară, care de 22 de ani valorifică arhitectura, într-o formulă ce îmbină armonios mediile print, digital și social media. Substanța editorială, opinia profesionistă și grafica actuală fac din igloo o publicație de colecție și un trendsetter în domeniul arhitecturii, urbanismului, designului și culturii vizuale, atrăgând atenția tuturor sectoarelor din industria creativă.

 

Îi puteți urmări pe, igloo.ro, Facebook, Instagram, YouTube.

logo-igloo_2018_black
Posted by Ana in Contemporane, 0 comments