istorie

O vilă istorică Beaux-Arts din centrul capitalei

Foto 6 - Vila Balescu - Aiciastat

Un “hotel particulier” splendid de 1.000 mp situat în inima capitalei se vinde cu patru milioane de euro pe Storia.ro, platforma de imobiliare cu cele mai multe anunțuri din piață. Astfel, investitorii pasionați de arhitectură, istorie, artă și frumos au ocazia de a păși în timp și de a reda viața unei bijuterii arhitecturale cu accente franțuzești și cu elemente decorative păstrate peste mai bine de 100 de ani. 

Această vilă aflată pe unul dintre cele mai elegante bulevarde ale capitalei a fost construită între 1911și-1912 după planurile vestitului arhitect Paul Smărăndescu pentru comanditarul Dimitrie Bălescu. Cu trăsături de „“hotel particulier”, vila îmbină armonios elemente arhitecturale ce aparțin stilului Beaux-Arts academist francez: marchiza din fier forjat cu felinare de la intrarea principală, balcoanele franțuzești cu ancadramente bogate ce duc cu gândul la cornul abundenței, ghirlandele vegetale cu frunză de acant, figurile leilor de la cornișă ce simbolizează putere. Motivul frunzei de acant reliefată în fier forjat se regăsește atât în feroneria ușii principale, cât și la balustrada scărilor ce fac legătura între antreu și salonul principal. Clădirea se află într-o zonă construită protejată și este înconjurată la rândul ei de clădiri elegante și monumente istorice.

Istoria cunoscută a parcelei de teren pornește de la 1854: arhivele atestă că succesorii unui anume Pandele Bilcescu au vândut parcela de teren lui Mihalache Durma. În 1897, la moartea proprietarului Durma, proprietatea a fost vândută către avocatul Scarlat I. Ghica, fiul omului politic Ion Ghica. Acesta a luat în 1897 un credit de la Creditul Funciar Urban, instituția de credit cea mai importantă a vremii, dar nu a construit nicio proprietate pe parcela de teren, vânzând terenul în 1905 unui anume D. D. Maican. Terenul de 686,65 m.p. a fost cumpărat în 1909 de Dimitrie Bălescu, care l-a comisionat pe arh. Paul Smărăndescu să construiască această casă în stilul eclectic academist în 1912. Soția lui Dimitrie Bălescu era Elena și împreună au avut 6 copii: Nicolae, Ion, Constantin, Gheorghe, Lelia și Virginia. După ce Dimitrie Bălescu a încetat din viață, proprietatea i-a revenit fiicei sale, Lelia.

Arhitectul Paul Smărăndescu, cel căruia îi datorăm această bijuterie arhitecturală, a fost o personalitate în lumea arhitecturală a începutului secolului XX. Reprezentant al burgheziei în ascensiune, decan și profesor la Școala de Arhitectură din București, membru al Comisiei Monumentelor Istorice, al Comisiei de Sistematizare a Primăriei Bucureștiului, a fost angajat ca architect-șef al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice și al Ministerului de Interne. S-a remarcat atât prin construcțiile sale în stil eclectic Beaux-Arts, cât și prin construcțiile în stil neoromânesc. A fost extrem de prolific, realizând peste 100 de proiecte arhitecturale: atât lucrări monumentale, cât și vile rezidențiale particulare ca aceasta.

Interiorul cu 16 camere are un farmec atemporal aparte. S-au păstrat plafoanele, câteva lambriuri, vitraliile ce străjuiesc scara monumentală de lemn, ușile cu cristal, feroneria de la scara antreului și de la intrare. În salonul principal a rămas pe perete o urmă de la o veche oglindă venețiană care înfrumuseța seratele dansante. Saloanele sunt vaste și luminoase, tavanele înalte și bogat decorate cu stucaturi. Atât demisolul, cât și mansarda oferă spații alternative generoase.

Proprietatea are o curte geometrică ce include și spațiu verde și poate servi unor scopuri variate. Chiar și dependința casei este interesantă din punct de vedere arhitectural: ea a fost pe rând grajd, apoi garaj. Pe vremuri la primul nivel se aflau caii și trăsura, iar la nivelul secundar se ținea fânul. Pe ușa de la acest nivelul doi ieșea vizitiul și arunca fân direct cailor.

În clădirea principală au funcționat în trecut diverse sedii de ambasade (spre exemplu, ambasada Japoniei), iar acum a fost retrocedată și este de vânzare prin platfoma Storia.ro. Atât clădirea principală, cât și dependința (fostul garaj) ar putea fi refuncționalizate pentru a deserve scopuri moderne. Clădirea principală ar putea adăposti în prezent evenimente culturale, seri tematice, birouri de avocatură prestigioase, studiouri de arhitectură, clinici medicale sau ambasade.

Despre Storia.ro

Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunțuri din piață, putând fi accesată atât de pe desktop, cât și prin aplicațiile de iOS și Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniștilor pentru a identifica cea mai bună soluție de creditare. Storia.ro își propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, ușor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerințelor din piață și simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o inițiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuințe: standardul de viață, dincolo de cei 4 pereți ai casei. T.R.A.I preia date relevante de la specialiști, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes și costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.

Posted by Ana in Istorisiri, 0 comments

72 de ore în Timișoara, capitală culturală europeană

Piata Victoriei de sus din pepiniera MAIO Arhitects

“Timișoara nu-i ușoară”, așa spune Dan Perjovschi pe un tramvai vechi ilustrat de el, care începând din acest weekend a început să (re)circule pe străzile noii capitale culturale europene. Odată cu deschiderea Timișoarei în noul său rol de “capitală” nu doar tramvaiul lui Perjovschi, ci și o varietate de clădiri de patrimoniu, galerii de artă, colțuri de stradă, cămine studențești, ziduri, berării și sinagogi au căpătat un zumzet nou și vibrează festiv. Mii de oameni, străini și localnici deopotrivă, au asaltat atracțiile Timișoarei listate pe o fițuică bine documentată înmânată de cele câteva sute de voluntari identificați prin mesajul “My work is priceless”, voluntari cu zâmbetul pe buze care au împânzit orașul. Zâmbet și zumzet la Timișoara în 2023.

Cei cu care am stat de vorbă au avut perspective diferite și toate îmbucurătoare: voluntari timișoreni mândri de noua identitate pe care o conștientizează pentru orașul lor, jurnaliști străini impresionați de efervescența orașului și contrariați de nivelul criptic al artei contemporane pe care nu se așteptau să o vadă aici (ci poate la Basel sau la Kassel), jurnaliști români care respirau aerul orașului pentru a-l regiza pe hârtie, digital sau pe unde, artiști sau curatori din toate colțurile lumii încântați că expun aici, acum, în 2023. Clădiri din oraș au fost activate, deschise și polișate (unele chiar la propriu) pentru a găzdui expoziții în ton cu lugubrul sau cu spectaculosul lor interior. Din perspectiva patrimoniului, mi s-a părut fantastic că s-au dat jos lacătele, s-au amenajat expoziții și s-au deschis niște uși alteori baricadate: Palatul Ștefania, comenduirea garnizoanei, turnul de apă, uzina de apă.

Dacă aveți (minim) 72 de ore să-i dedicați Timișoarei pentru a căpăta propria voastră perspectivă, vă recomand să vedeți următoarele obiective: expoziția lui Brauner și a lui Paul Neagu la Muzeul de Artă, Muzeul de Transport Public “Corneliu Miklosi” (și aruncați o privire și vizavi, la vechile tramvaie din fața depoului, un spectacol al istoriei pe șine, o operă de artă în sine), comunitatea Faber, turnul scheletic efemer cu cele 1302 de plante al celor de la MAIO Architects, o seră urbană în devenire și un punct de belvedere al orașului de unde puteți experimenta diverse senzații printre frunzele înmugurite și detaliile arhitecturale Art Nouveau din piața Victoriei, expoziția de la spațiul META, expoziția Adinei Pintilie dacă vreți să vizualizați corpul uman în moduri neașteptate (la Kunsthalle Bega, un spațiu geometrico-metalic cu un potențial fantastic), expoziția “Sete Cronică” în toate punctele ei focale: la Garnizoană, la Palatul Ștefania, în bastionul Matia Terezia, expoziția-laborator al lui Minitremu. Poate vreți să vedeți un spectacol la Operă, la Filarmonică sau la unul dintre teatrele care au spectacole în oricare dintre limbile română, maghiară sau germană. Și lăsați-vă și câteva ore să vă plimbați în derivă și să observați unde vă cade privirea: la fiecare colț de stradă se întâmplă ceva, trebuie doar să (știți să) priviți. Și nu numai la colț de stradă, ci și pe stradă, pe pavaj efectiv, veți descoperi vestigii ale vechii Timișoare. Vă provoc să-i descoperiți urmele patrimoniului musulman, bine ascunse la nivelul solului pe străzi binecunoscute din oras.

Aici vă las un jurnal vizual ca să vă inspire să vă urcați în avion sau în mașină și să dați o raită prin Timișoara. Hai la capitală!

Posted by Ana in Istorisiri, 0 comments

Castelul Ghica de la Dofteana, Valea Trotușului

Ghica Dofteana

#Aiciastat Nicolae Ghica-Comănești (1875-1921), explorator și om politic român, fiul lui Dimitrie Ghica-Comănești, magistrat și deputat, și al soției acestuia, Zoe Ghica, născută Lahovary. El a construit acest castel de vânătoare în arealul Văii Trotușului, în Dofteana, în stil romantic la sfârşitul secolului al XIX-lea. Domeniul era renumit în epocă pentru veritabilele partide de vânătoare şi recoltare de trofee, muntele Nemira şi apa Trotuşului din apropiere fiind extrem de ofertante. Se pare că un arhitect italian a realizat planurile, iar materiale de construcție și meșterii au fost aduși din străinătate pentru a construe castelul. Castelul a fost folosit ca reședință de vară pentru familia Ghika până în Al Doilea Război Mondial, când aici a fost stabilit Comandamentul Wehrmachtului. După întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste, castelul a fost devastat de armata sovietică (soarta sa fiind similară cu cea a palatelor de la Comănești și Dărmănești). Apoi încă o dramă a lovit castelul: naționalizarea. Prima etapă a naționalizării a avut loc în 1945, imediat după război, prin aplicarea Reformei Agrare, iar în a doua etapă castelul și restul domeniului au trecut complet în proprietatea statului. Astfel refuncționalizat, fostul castel de vânătoare al familiei Ghika a devenit pe rând spital TBC, casă de copii, sanatoriu de reumatologie infantilă. Astăzi este în proprietate privată, iar într-una dintre fostele dependințe funcționează o pensiune.

Nicolae Ghica-Comănești a studiat dreptul la Lausanne și Geneva, apoi a fost atașat diplomatic la Paris, guvernator al Bancii Naționale a României, președinte al Fondului forestier și ministru în Guvernul Marghiloman. Era pasionat de explorări și de vânătoare și a publicat două lucrări cu note memorialistice pe aceste teme: „Cinq mois au pays des Somalies” tipărită în 1897 la Paris, Basel și Geneva și „O călătorie în pădurile Americii de Nord”. Și-a însoțit tatăl într-o expediție faimoasă în „țara somalilor” în perioada 1895-1896, și a călătorit și singur. În 1899 a revăzut Africa, străbătând muntele Munții Atlas din Maroc, până la castelul Glahui, în marginea Deșertulului Sahara. În 1910 și 1911 a traversat de două ori Oceanul Atlantic, pentru a vizita și pentru a vâna în Statele Unite ale Americii și Canada. Din călătoriile sale a adus multe trofee de vânătoare care au ajuns cu bine în țară după ce au fost împăiate la Rowland Ward din Londra. Despre ele, pasionatul călător scria că se află în „stare bună și atârnă de ziduri la Comănești [alt palat al familiei despre care o să vă povestesc în curând, n.r.], aducându-mi mereu aminte de greutățile pe care le-am învins pentru a mi le procura”.

Dincolo de legende, acest castel a fost cadrul filmărilor pentru “Vânătorul de spirite” (The Wanderers, pe care îl puteți găsi pe Netflix), dar și pentru filmul românesc “Domnișoara Cristina” (o adaptare a nuvelei lui Eliade cu același nume). Castelul se poate vizita și în interior contra unei taxe de 7,5 lei, dar când am fost noi era închis. Abia aștept să ajung data viitoare să vă arăt și fotografii din interior și de pe domeniul castelului.

 
 Surse:
Posted by Ana in Istorisiri, 0 comments

Körtövés Village, un sat de vacanță atemporal

318328167_597615775698011_5027895913310052483_n

 

Körtövés Guest Village este un sat de vacanță construit pe principii sustenabile, unde ne-am făcut focul în soba cu lemne și am folosit lămpile cu ulei. Satul are case tradiționale secuiești și a fost construit după metode tradiționale cu materiale de construcție naturale autohtone, aduse de la maxim 60 km distanță. Astfel, toate materialele aduse de la meșteri sau firme locale au generat un lanț sustenabil în domeniul patrimoniului: mobilierul realizat pe stil vechi în Baraolt, pietrele de andezit erau realizate în apropiere la Micfalău, șindrila manuală la Bățanii Mari, perdelele și textilele la Filia, plăcile de ceramică la Cristuru Secuiesc. Produsele locale, lucrate manual: fier forjat, pardoseli, uși și ferestre, sobe cu lemne, mobila, lămpile, saltelele și țesăturile. Construcțiile respectă modelul tradițional secuiesc: dacă în casele vechi era o cameră mică care funcționa ca o cămară, aceasta a fost “reconvertită” în baie, pentru a aduce confortul prezentului în atmosfera trecutului. Autenticitatea este păstrată prin placarea cu piatră, cada din lemn și elementele tradiționale din lemn prezente în fiecare colțișor. Are tot confortul contemporaneității, mai puțin două aspecte care contribuie la atmosfera de pe vremea bunicilor și la tihna de poveste: lipsa curentului electric și a internetului.

Gazdele mi-au povestit că au intenționat să pună bazele unui sat construit de la zero ca în vremurile de odinioară, fără rețea electrică, semnal la telefon sau wifi, un loc al memoriei din cele mai vechi timpuri și tradiții. Totul a fost gândit pentru tihna și deconectarea oaspeților. Activitățile care ne-au încărcat pe noi de energie au fost parcul de aventură Körtövés, locul de joacă din lemn, pregătirea focului în sobă, aprinderea opaițului. Ne-am jucat jocuri pe tabla de joc și în natură, am uitat cum trece timpul, și ne-am reamintit doar când se făcea întuneric și trebuia sa aprindem lampa cu ulei.

 

În acest loc din inima secuimii am petrecut clipe liniștite și am funcționat după ciclul naturii, în armonie cu acest început blând de iarnă. Gazdele mi-au împărtășit faptul că  urmează să amenajeze o mică fermă de animale pentru copii, și am decis că trebuie să revenim atât pentru ea, cât și pentru tururile în peșterile din Cheile Vârghișului din apropiere și pentru observatorul de urși.
 

 

În apropiere se află vestitele castele secuiești: Castelul Daniel din Vârghiș și Castelul Daniel din Tălișoara, Castelul Kalnoky din Micloșoara.

Castelul Daniel din Vârghiș
Castelul Daniel din Vârghiș

Veți descoperi de asemenea și mulți artizani locali care sunt gata să ăși deschidă ușile pentru vizită. De exemplu, noi am reușit să vizităm familia Sütő din Vârghiș, care se ocupă cu pictarea mobilei și cioplirea lemnului de 16 generații. Pictarea mobilei populare din Vârghiș este considerată a fi o tradiție reprezentativă, care a început să fie predată într-un cadru instituțional începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, devenind mai târziu o moștenire care este acum identificată ca unul dintre simbolurile identității din Vârghiș – nu doar în comună, ci în întreaga lume. În prezent a 16-a generație duce mai departe meșteșugul familial moștenit de la străbunii lor. Pe moșia Sütő, în timpul prezentării ținute de István Sütő am văzut o frumoasă cameră mobilată cu obiecte și unelte de epocă. Am aflat cum se realizează piesele de mobilier popular, începând de la lucrările de tâmplărie până la decorare, ce sunt scaunele vorbitoare (care în funcție) și cum a decurs vizita Prințului Charles (astăzi regele Charles al III-lea) la familia Sütő. Iar în bisericile unitariene pe care le-am vizitat în zonă (Aita Mare, Vârghiș, Micloțoara) am descoperit obiecte sculptate și pictate de această familie! Ba mai mult, unul dintre fiii lui István ne-a cântat la țiteră! Vă invit să le faceți și voi o vizită, și de ce nu, poate plecați cu un obiect tradițional secuiesc care a ieșit din mâinile acestei familii de artizani.

Interiorul atelierului meșterului Sütő
Interiorul atelierului meșterului Sütő
Casa famiilei de meșteri Sütő
Casa famiilei de meșteri Sütő

 

Alți artizani locali pe care îi mai puteți vizita sunt la casa meșteșugărească Motolla (atelier de țesut covoare), Dávid Alpár, meșter în confecționarea costumelor populare (inclusiv costume ceremoniale maghiare din secolul al XVIII-lea), atelierul de fierărie al lui Nagy György și atelierul de țesături din Filia.

Vă recomand să faceți o vizită și la Baraolt, pentru centrul său care este plin de monumente de patrimoniu și în special pentru Muzeul Depresiunii Baraolt, înființat în 1979 de istoricul local Kászoni Gáspár (1896-1989), cu numele de Baróti Tájmúzeum (Muzeul Tradițional din Baraolt). Aici se află un schelet de mastodont găsit în vara anului 2008 în Racoșul de Sus. Aproape întregul schelet al elefantului preistoric, cu o vechime estimată de 3,5 – 4 milioane de ani, poate fi vizionat în prezent în muzeu, în poziția în care a fost găsit, culcat. Mi s-a părut senzațional că până acum s-au găsit doar două-trei rămășițe scheletice din această specie, și niciun schelet atât de complet precum exemplarul din Baraolt.
Posted by Ana in Istorisiri, 0 comments

Romanian Design Week va avea loc în perioada 12 – 21 mai 2023 și se va dezvolta sub tema CONNECTIONS

RDW 2023

Romanian Design Week, un proiect The Institute și UniCredit Bank, propune pentru ediția 2023 tema CONNECTIONS, din încercarea de a genera spații de dialog și procese de cross-contaminare creativă și din dorința de a încuraja proiectele interdisciplinare și colaborative.

#RDW2023  #romaniandesignweek  #connections  #rdw11 #OurCommunities

Sub tema CONNECTIONS, ediția #11 readuce în programul festivalului formatul de expoziție cu call, adresat tuturor arhitecților și designerilor locali, care în ultimii doi ani au realizat proiecte de care sunt mândri și cred că merită împărtășite cu publicul larg.  Aceștia se pot înscrie la categoriile Arhitectură, Arhitectură de Interior, Fashion, Graphic Design, Ilustrație și Product Design, completând formularul de participare disponibil aici până pe 25 noiembrie 2022. Reluarea formatului vine cu un set de schimbări de structură ce are ca obiectiv creșterea relevanței call-ului și a expoziției pentru reprezentanții industriilor creative locale. Despre acestea puteți afla mai multe detalii aici.

 

În ultimii 10 ani, Romanian Design Week a devenit cel mai complex eveniment dedicat industriilor creativ-culturale din România. Ediția 2023 își propune să identifice și să analizeze procesele care generează inovație și proiecte cu adevărat remarcabile, să creeze contextele și pretextele necesare încurajării și promovării lor, gravitând în jurul preocupărilor legate de comunități creative și rolul lor în dezvoltarea orașelor, cu focus pe multidisciplinaritate, colaborare și dialog.

 

Astfel, festivalul va propune cel mai amplu program de evenimente satelit de până acum, dezvoltate de această dată în jurul unor cartiere și zone istorice din București, precum și o serie de evenimente conexe în spații publice, dar și în alte orașe din țară.

 

RDW 2023 va dezvolta și o serie de formate noi, în colaborare cu alte organizații preocupate de dezvoltarea industriilor creative locale, cu scopul de a încuraja colaborarea, dar și consumul de design românesc.

 

Tema ediției se va reflecta astfel în arhitectura festivalului și în preocupările și conceptele noilor formate dezvoltate anul acesta, care se vor concentra pe: conexiunile dintre diverse industrii creative locale, sinergiile dintre operatorii culturali, comunitățile creative și rolul lor în orașele din care provin, conectarea publicului larg cu proiecte locale de arhitectură și design.

 

CONNECTIONS pleacă de la premisa că într-o lume în schimbare, în care rețelele devin din ce în ce mai complexe, densitatea demografică crește, canalele de comunicare se schimbă în permanență, iar provocările legate de exprimare se diversifică continuu, preocupările legate de maniera în care ne conectăm unii cu alții, dar mai ales temele legate de comunități și spații de dialog devin din ce în ce mai complexe și importante, iar designul devine un instrument din ce în ce mai valoros pentru a le aborda și/sau soluționa.

RDW 2021

 

Despre The Institute

The Institute  promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 20 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al Romanian Design Week, al festivalului DIPLOMA, al Galei Societății Civile, Internetics, Cartierul Creativ, combinat.ro și inițiator al ASAP România.

Despre UniCredit Bank

UniCredit Bank este parte a UniCredit, bancă comercială paneuropeană simplă și de succes, cu un sistem integrat de servicii de banking Corporate și de Investiții, oferind bazei sale de clienți o rețea unică vest, central- și est-europeană. Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management şi UniCredit Services.

 

Posted by Ana in contemporane, 0 comments

Patrimoniul industrial al orașului Reșița

Asociația culturală „Aici a stat” onorează memoria industrială a orașului Reșița cu ocazia aniversării a 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur în acest oraș emblematic.

Îmbinarea dintre istorie și patrimoniu industrial este ideală pentru a promova unul dintre momentele emblematice ale orașului Reșița: aniversarea a 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur. Prin proiectul #Aiciastat explorăm patrimoniul cultural echipându-ne cu hărți, perseverență, multă răbdare și cu multă curiozitate. Și pentru că ne aflăm într-o căutare perpetuă de povești interesante, am descoperit că municipiul Reșița este plin de astfel de povești. Am ales astfel să redăm fotografii inedite legate de patrimoniul industrial din Reșița, cu sprijinul partenerului nostru, Muzeul Cineastului Amator, căruia îi mulțumim pentru informațiile pe care ni le-a pus la dispoziție.
Ana Rubeli
Președintele Asociației culturale “Aici a stat”

Evenimentul își propune rememorarea patrimoniului industrial pentru a sarbatori 150 ani de la fabricarea primei locomotive cu abur.

logo landscape AICI A STAT
Resita primarie logo
Resita 150 de ani

Articolul face parte din seria dedicată aniversării a 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur pe teritoriul actual al României și vine în completarea concertului aniversar despre care am scris aici. Evenimentul este co-finanțat de Primăria Municipiului Reșița prin programul de granturi „REȘIȚA – SPAȚIU CULTURAL”.

Parteneri: Muzeul Cineastului AmatorRadio România MuzicalUniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din RomâniaIglooCronicari DigitaliAsociația Opus.

 

Despre Asociația culturală “Aici a stat”

Inițiat în 2018, proiectul #Aiciastat de storytelling cultural ce promovează patrimoniul în toate formele sale s-a coagulat prin Asociația culturală „Aici a stat” la începutul anului 2020. Misiunea Asociației este de a crește conștiința colectivă asupra valorii patrimoniului, prin dialog cultural, prin documentarea și cercetarea istoriei clădirilor de patrimoniu și a personalităților care le-au locuit, iubit sau părăsit. Reînnodarea relației afective cu trecutul se realizează prin promovarea clădirilor istorice și a personalităților legate de acestea, prin promovarea proiectelor culturale, a festivalurilor, a brandurilor sustenabile și a organizațiilor care protejează la rândul lor patrimoniul. Asociația organizează evenimente culturale, tururi ghidate, vânători de comori și recitaluri de muzică clasică în zone istorice cu poveste și înglobează astăzi peste 30.000 de iubitori de patrimoniu.

 

Posted by Ana in Istorisiri, 0 comments

Romanian Design Week 2022 retrospective: 35 de mii de persoane au vizitat expozițiile și au participat la cele 100 de evenimente conexe

RomanianDesignWeek2022

A zecea ediție Romanian Design Week s-a încheiat. 35.000 de persoane au vizitat expozițiile și au participat la cele 100 de evenimente conexe

Romanian Design Week, cel mai amplu festival multidisciplinar dedicat industriilor creative locale, organizat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank, a luat sfârșit. A zecea ediție a transformat Bucureștiul într-o oază a creativității, care, la tot pasul, a oferit experiențe, expoziții și evenimente pentru toate gusturile și pentru toate vârstele. 35,000 de persoane au acceptat provocarea Romanian Design Week și s-au bucurat de ceea ce le-a oferit festivalul pe parcursul a zece zile.

Combinatul Fondului Plastic, epicentrul manifestărilor cultural-artistice, descoperit de aproximativ 10,000 de persoane

Punctul central al RDW 2022, Combinatul Fondului Plastic, a cuprins o serie de expoziții, instalații și activări inedite apreciate și descoperite, timp de 10 zile, de aproximativ 10,000 de persoane iubitoare de design.

Amintim aici „Building the Future. Together”, o expoziție-manifest dezvoltată în parteneriat cu Nod Makerspace, care a cuprins 6 instalații interactive și imersive, parte din programul Noul Bauhaus European; Expoziția „Valuable Objects”, curatoriată de arh. Adela Maria Marius, fondatoarea galeriei Epretext; Expoziția ZOOM IN: SUSTAINABLE DESIGN, o inițiativă OTOTO, parte din programul SLOW FORWARD. A MANIFESTO FOR A MINDFUL, SUSTAINABLE LIFESTYLE al brandului; Colecția capsulă Câlția • Glăvan, într-un concept expozițional realizat de Cristiana Raluca Drăghici; instalația interactivă Explorers of the Multiverse, realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS; expoziția AȘKIA Young Designers Awards (AYDA), ce a adus în prim plan câștigătorii concursului anual de design de produs lansat de AȘKIA; expoziția „Manevrați cu grijă: amintiri grafice din fabrici și uzine”, parte din colecția personală a lui Corvin Cristian, respectiv Expozițiile internaționale din programul Design Flags: „Smart Hungary”, adusă la București de Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București și instalația on-site realizată de studioul ceh Hermann & Coufal.

Având tema #FORWARD, ediția aniversară a Romanian Design Week a invitat participanții să facă un pas înainte și să consume produsele create de artiștii români. Astfel, la Combinatul Fondului Plastic, în Galeria Senat, a fost găzduit cel mai mare concept store dedicat creativilor români, iar vizitatorii au admirat selecția și au achiziționat produse în valoare de peste 50,000 de euro.

Tot la Combinatul Fondului Plastic, pe lângă expoziții de design, vizitatorii s-au putut bucura de experiențe imersive oferite de instalații interactive și au avut ocazia să experimenteze programul RDW Social, cu activități diverse în spațiu liber, relaxându-se în zona de food & drinks.

RDW 2022 Retrospective
RDW 2022 Retrospective
"Mai mult ca la edițiile anterioare, la RDW 2022 ne-am dorit nu doar ca publicul să își însușească tema de #FORWARD, ci și noi, amplificând componenta socială a acestui festival. Datorită elementelor create de BAZA. Deschidem Orașul, pe Băiculești 29, dar și a sponsorilor, prin activările lor, am conturat la Combinat un micro-oraș al artelor și designului. Ne-am bucurat să apropiem de design, sub toate formele lui, publicul atât de dornic de a ieși, de a socializa și de a se reconecta la viața culturală a orașului."
Andrei Bortun The Institute
Andrei Borțun
CEO The Institute

Așezămintele Ion I.C. Brătianu – vizitate de aproximativ 5,000 de persoane

5,000 de persoane au fost atrase de Așezămintele Ion I.C. Brătianu, considerate unul dintre cele mai valoroase exemple de arhitectură neoromânească din București, repuse temporar, cu această ocazie, în circuitul public prin eforturile comune ale Romanian Design Week, OAR București, Biblioteca Națională a României și ARCEN.

Spațiul a luat, pe perioada RDW, numele de Design House și a găzduit zilnic o altă expoziție semnată de unul dintre cei 10 designeri marcanți din scena locală. Expozițiile, dar și tururile ghidate oferite publicului de ARCEN, au fost primite de public cu un interes crescut. Acest fapt a arătat încă o dată nevoia pe care Romanian Design Week o împlinește, de la o ediție la alta, reintegrând și recontexualizând clădiri și spații emblematice din România. 

Record de evenimente satelit, parte din circuitul RDW 2022. Peste 20,000 de persoane participante

100 de evenimente satelit au avut loc pe perioada celor 10 zile de festival, oferind publicului o perspectivă diferită asupra orașului și implicând comunitățile locale în crearea acestui periplu inedit.

De la Noaptea Studiourilor de Arhitectură, un format original RDW, o seară în care zeci de birouri și-au deschis porțile publicului pentru a-și prezenta echipa și proiectele, într-un cadru informal, relaxat, cu muzică și cocktailuri, până la Bazar în Cotroceni, un weekend în care locuitorii cartierului și-au deschis curțile și au pus la vânzare haine, dulcețuri sau viniluri, cu un record de participare al localnicilor, oferta Romanian Design Week a fost bogată și variată.

 

Ce urmează după #FORWARD?

Creșterea numărului de vizitatori, dar și a participării comunităților locale, vânzările înregistrate la concept store și feedback-ul primit de la creativii români fac organizatorii extrem de optimiști în privința edițiilor viitoare și iau în considerare, ca plan de dezvoltare pentru următorii 10 ani, extinderea lui la nivelul întregii țări, în orașe mari precum Timișoara, Cluj-Napoca, Iași sau Brașov.

Evenimentul, membru în asociația internațională World Design Weeks, alături de festivaluri din întreaga lume din Barcelona, San Francisco, Helsinki, Seul sau Tokio, își propune să sprijine în continuare industriile creative, să creeze un cadru în care societatea să fie mai conștientă de valoarea pe care ele o aduc vieții cotidiene și să ofere publicului posibilitatea de a consuma, după gusturile proprii și după posibilități, oferta designerilor români. 

 

Un proiect: The Institute

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS, Art Property Development, Art Property City, Absolut, Urban Monkey, ASAP, Ford România, Lemon Interior Design, Almalux

Susținut de: Regina Maria, illy, Moxy Hotels, BestJobs, Heineken Silver, Jidvei

Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii

Cu sprijinul: Primăria Municipiului București, Centrul Cultural Expo Arte, ARCUB, Institutul Cultural Român

Parteneri culturali: Uniunea Artiștilor Plastici din România, Combinatul Fondului Plastic, OAR București, Biblioteca Națională a României, Monument For

Parteneri media strategici: Rock FM, EuroMedia, YOOH, B365.ro, Radio România Cultural

Parteneri media: Aiciastat, Arhitext, Contemporary Lynx, Designist, Fashion Premium Magazine, Feeder, Fundația Art Encounters, G4 Media, Glamour, Igloo, Inspirationist, IQads, Modernism, Molecule F, Munteanu, Propagarta, Revista Arta, Revista Atelierul, Spot Media, The Woman, World Architecture Community, Zeppelin, Zile & Nopți

Partener transport alternativ: Lime

Partener monitorizare: MediaTrust

Echipa de creație: Radu Manelici + Pren

 

Despre The Institute

The Institute  promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 20 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al Romanian Design Week, al festivalului DIPLOMA, al Galei Societății Civile, Internetics, Cartierul Creativ, combinat.ro și inițiator al ASAP România.

Despre UniCredit Bank

UniCredit Bank este parte a UniCredit, bancă comercială paneuropeană simplă și de succes, cu un sistem integrat de servicii de banking Corporate și de Investiții, oferind bazei sale de clienți o rețea unică vest, central- și est-europeană. Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management şi UniCredit Services.

 

Posted by Ana in contemporane, 0 comments

A început Romanian Design Week 2022, cel mai mare festival dedicat industriilor creative locale

RomanianDesignWeek2022

O vacanță urbană completă: 10 zile de expoziții, muzică, relaxare și shopping de design românesc la #RDW10

Pe 13 mai 2022 a început Romanian Design Week, cel mai amplu festival multidisciplinar dedicat industriilor creative locale, organizat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank. Anul acesta, destinația principală a festivalului rămâne Combinatul Fondului Plastic, pentru o ediție aniversară ce va oferi o experiență ca o vacanță urbană completă: sunt 10 zile de expoziții, instalații interactive, muzică, relaxare și shopping de design românesc, dar și evenimente-satelit răspândite în mai multe zone și cartiere creative ale Capitalei.  

Tema #RDW10 este #FORWARD și se referă la modalitățile prin care putem face pasul următor spre consumul produselor și serviciilor generate de disciplinele creative, precum și la scenarii pentru un viitor al inovației, incluziunii, sustenabilității și colaborării. În acest sens, expozițiile și evenimentele din cadrul ediției cu numărul 10 a RDW sunt co-produse cu unele dintre cele mai relevante organizații creativ culturale de pe plan local. 

Combinatul Fondului Plastic din București devine un micro-oraș al designului și artelor

La interior, la Combinatul Fondului Plastic, vizitatorii RDW sunt așteptați să vadă mai multe instalații și expoziții de design, cum ar fi:

  • Expoziția „Building the Future. Together”, o expoziție-manifest dezvoltată în parteneriat cu Nod Makerspace, care cuprinde 6 instalații interactive și imersive. Această expoziție face parte din programul Noul Bauhaus European și pune accent pe teme cum ar fi sustenabilitatea și inovația. 
  • Expoziția „Valuable Objects”, curatoriată de arh. Adela Maria Marius, fondatoarea galeriei Epretext. Aceasta prezintă artiști și designeri români care, prin practica lor, reconstruiesc industrii și reașază valori. Printre designerii prezenți în expoziție se numără: Ana Adam, Mircea Cantor, Cosmin Florea, Ami Amalia, Constantin Flondor, Peter Jecza, Atelier Kairos & Bogdan Ciocodeică, Radu Abraham, Octavia Chiru, Ciprian Mureșan, Marius Bercea și Sașa Lazăr.
  • Expoziția ZOOM IN: SUSTAINABLE DESIGN, o inițiativă OTOTO, parte din programul SLOW FORWARD. A MANIFESTO FOR A MINDFUL, SUSTAINABLE LIFESTYLE al brandului. Expoziția poartă vizitatorii în substratul procesului de design al unor piese vestimentare de zi cu zi – cum ar fi tricouri, jeanși, sneakerși sau genți –, provocându-i să le examineze și să le aprecieze diferit, pornind de la principiile de design sustenabil și luând în calcul atât ce înseamnă ele pentru planetă, cât și pentru cei care le poartă.  
  • Colecția capsulă Câlția • Glăvan, într-un concept expozițional realizat de Cristiana Raluca Drăghici. Expoziția prezintă rigurozitatea arhitecturală a creațiilor Mihaelei Glăvan, care se întâlnește cu universul fantastic din operele pictorului Ștefan Câlția. Colecția-capsulă, formată din încălțăminte și accesorii inspirate de universul realist-magic al artistului Ștefan Câlția, va putea fi vizitată la Galeria ArtSafe din cadrul Combinatului Fondului Plastic. 
  • Expozițiile internaționale din programul Design Flags. Pentru a încuraja dialogul dintre piața românească de profil și cea internațională, RDW găzduiește expoziția „Smart Hungary”, adusă la București de Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București, ce prezintă cele mai noi inovații contemporane maghiare, cu ajutorul a 24 de produse grupate în jurul a șapte teme cotidiene (Smart City, Smart Home, Smart Mobility, Smart Leisure, Smart Sport, Smart Agriculture, Smart Healthcare). Printre acestea, se numără, de exemplu: un EKG integrat într-un tricou smart, un software antrenor personal de yoga, un scaun cu rotile electric dirijabil cu capul, un sistem info-trotuar pentru persoanele cu deficiențe locomotorii și multe altele, toate născute în speranța soluționării comune a unor provocări globale. De asemenea, în cadrul Design Flags, Centrul Ceh îi aduce pe Hermann & Coufal la #RDW10, un studio ceh de design ce va realiza o instalație on-site, bazată pe upcycling și metode do-it-yourself. 
  • Cel mai mare concept store de design românesc. La Galeria Senat, va fi amenajată o zonă de socializare & lounge, co-working și magazine-capsulă, în care se vor regăsi peste 100 de designeri și artiști români, reprezentați de nume precum: Așkia, Dizainăr, Molecule-F, room21, Patzaikin, Epretext și Art Editions. În acest mod, RDW încurajează creșterea consumului de design românesc.

RDW Social. Un program zilnic de activități, instalații, muzică și evenimente, la Combinat

Pe de altă parte, spațiul outdoor de la Combinatul Fondului Plastic le oferă vizitatorilor RDW 2022 un program zilnic de activități, instalații interactive, muzică și evenimente, precum și o zonă dedicată cu food & drinks, oferite de Absolut, Smokăreală, Pastamobil, Satisfry și Friddi. 

RDW Social înseamnă piațete înverzite și umbrite, gradene panoramice și spații de relaxare, amenajate pornind de la conceptul BAZA. Deschidem Orașul, cu sprijinul partenerilor festivalului, UniCredit Bank, Art Property Development și Art Property City. 

În plus, în contextul aniversării #RDW10, UniCredit Bank prezintă un Pop-up Radio RDW x Black Rhino Radio, ce va da voce comunității creative coagulate în jurul festivalului de-a lungul timpului. Aici vor avea loc live-uri și emisiuni zilnice, ce se vor transforma ulterior într-o serie specială de podcasturi. Gazdele acestora vor fi: Andrei Grosu (Local Design Circle), Liana Vasilescu (Elle Deco), Mihai Gurei (membru al board-ului RDW încă de la prima ediție & fondator Intro Design), Mirela Bucovicean (Molecule-F), Ștefan Ghenciulescu (Zeppelin), Andrei Borțun și echipa RDW. 

De asemenea, serile vor fi animate de programul RDW Social, propus de Black Rhino Radio și de cei peste 25 de DJ invitați. Nu vor lipsi nici instalațiile interactive, realizate cu suportul partenerilor IQOS, Ford România, ASAP și H3, dar și de Ana Kun x ONE.shirt x UnLoc, ce va dezvolta o instalație outdoor ca manifest pentru identitățile noastre diverse. 

O altă instalație interactivă de văzut la #RDW10 este Explorers of the Multiverse, realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS. Aceasta propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sunt invitați la un proces de autocunoaștere, atât din perspectiva proprie, cât și prin ochii celorlalți.

Parcarea este asigurată de Lime, pentru trotinete, și de Urban Monkey, pentru biciclete. 

Așezămintele Ion I.C. Brătianu sunt redeschise temporar pentru public în cadrul #RDW10

În perioada 14–22 mai, ansamblul de patrimoniu Așezămintele Ion I.C. Brătianu este redeschis pentru publicul larg, cu sprijinul OAR București și al Bibliotecii Naționale a României și în parteneriat cu ExpoArte. Acesta devine Design House, iar spațiul este reconfigurat zilnic pentru a găzdui o altă expoziție personală semnată de un designer român. 

Designerii care vor expune la Așezămintele Ion I.C. Brătianu sunt, în ordinea aparițiilor: Radu Abraham, Livia Fălcaru, AȘKIA, Ioana Ciolacu, Daniel&Andrew, Lucian Alexandru Arsene, Atelier Vast, Smaranda Almășan, Sebastian Pren și Radu Manelici. 

Expoziția de design, găzduită de fosta sală de lectură a ansamblului, găzduiește un nou designer în fiecare zi, într-un demers ce împrumută din dinamismul industriilor creative locale, prezentând exemple de design grafic, ilustrație, design de produs și fashion design. Publicul îi va putea întâlni personal pe fiecare dintre designerii menționați, în ziua dedicată lor.

Programul cuprinde, de asemenea, tururi ghidate realizate de ARCEN în zona din proximitatea ansamblului, precum și integrarea Parcului I.C. Brătianu în traseul de activități recreative din cadrul festivalului.

Bucureștii se transformă în Capitala designului românesc

 

Alte 65 de evenimente-satelit împânzesc Capitala pe parcursul #RDW10, ca parte din programul Design GO. Designeri, galerii de artă, studiouri de design și arhitectură, ateliere, muzee, showroom-uri și cafenele din București organizează propriile activități, în cadrul festivalului. 

În cadrul #RDW10, are loc și Evenimentul Noaptea Studiourilor de Arhitectură (Architecture’s Night In), când, pe 19 mai, nu mai puțin de 17 studiouri de arhitectură din București își deschid porțile pentru public. 

Muzeul Național al Țăranului Român intră anul acesta în circuitul Romanian Design Week, cu expoziția „Conectat la natură (tradiție circulară)”, proiect curatoriat de arh. Teodor Frolu, o expoziție de artă multidisciplinară, care vorbește despre modalitățile prin care patrimoniul cultural tradițional își poate găsi loc în arta contemporană.

Mai mult, Combinatul Fondului Plastic va fi parte și din circuitul oficial Noaptea Muzeelor, astfel că RDW 2022 va fi deschis publicului larg și va putea fi vizitat gratuit pe 14 mai, în program prelungit, până la miezul nopții. 

Expozițiile de la Combinatul Fondului Plastic pot fi vizitate de luni până vineri în intervalul 12:00-22:00, iar în weekend între orele 10:00-22:00. Biletele pentru accesul la festival costă 32 de lei și pot fi achiziționate online de pe Eventbook, aici, sau offline, din rețeaua Eventbook de aici. Studenții au acces gratuit la RDW folosind codul rdwstudents2022 în formularul de achiziție a biletelor și în baza carnetului de student prezentat la intrarea în expoziție.

Programul complet al evenimentului poate fi accesat aici. Mai multe detalii se găsesc și pe canalele Romanian Design Week: website, Facebook, Instagram și pe
pagina de Facebook a evenimentului
. 

Un proiect: The Institute

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS, Art Property Development, Art Property City, Absolut, Urban Monkey, ASAP, Ford România, Lemon Interior Design, Almalux

Susținut de: Regina Maria, illy, Moxy Hotels, BestJobs, Heineken Silver, Jidvei

Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii

Cu sprijinul: Primăria Municipiului București, Centrul Cultural Expo Arte, ARCUB, Institutul Cultural Român

Parteneri culturali: Uniunea Artiștilor Plastici din România, Combinatul Fondului Plastic, OAR București, Biblioteca Națională a României, Monument For

Parteneri media strategici: Rock FM, EuroMedia, YOOH, B365.ro, Radio România Cultural

Parteneri media: Aiciastat, Arhitext, Contemporary Lynx, Designist, Fashion Premium Magazine, Feeder, Fundația Art Encounters, G4 Media, Glamour, Igloo, Inspirationist, IQads, Modernism, Molecule F, Munteanu, Propagarta, Revista Arta, Revista Atelierul, Spot Media, The Woman, World Architecture Community, Zeppelin, Zile & Nopți

Partener transport alternativ: Lime

Partener monitorizare: MediaTrust

Echipa de creație: Radu Manelici + Pren

 

Despre The Institute

The Institute  promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 20 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al Romanian Design Week, al festivalului DIPLOMA, al Galei Societății Civile, Internetics, Cartierul Creativ, combinat.ro și inițiator al ASAP România.

Despre UniCredit Bank

UniCredit Bank este parte a UniCredit, bancă comercială paneuropeană simplă și de succes, cu un sistem integrat de servicii de banking Corporate și de Investiții, oferind bazei sale de clienți o rețea unică vest, central- și est-europeană. Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management şi UniCredit Services.

 

Posted by Ana in contemporane, 0 comments

București: capitala designului românesc prin evenimentele din programul Design GO! din cadrul Romanian Design Week 2022

Design Go! EventCover

Peste 65 de evenimente-satelit răspândite pe întreg teritoriul Capitalei pot fi vizitate
în perioada 13-22 mai

Prin programul Design GO, Romanian Design Week, cel mai amplu festival multidisciplinar dedicat industriilor creative locale, reunește anul acesta peste 65 de evenimente-satelit propuse de designeri, galerii de artă, studiouri de design și arhitectură, ateliere, muzee, showroom-uri și cafenele din București. În perioada 13-22 mai, publicul va putea vizita un număr record de spații implicate în Design GO și va avea acces la o multitudine de activități ce transformă orașul în Capitala designului românesc timp de 10 zile. 

Activitățile din Design GO: de la expoziții la ateliere, dezbateri, lansări de carte și happening-uri creative 

 

RDW Design GO reprezintă circuitul de evenimente-satelit din cadrul festivalului Romanian Design Week. Anul acesta, peste 65 de organizații și business-uri cu ADN creativ organizează un program efervescent, își deschid ușile atelierelor, își prezintă cele mai noi proiecte, lansează produse și în general creează contexte pentru a reuni comunitățile creative ale Bucureștiului și pentru a le aduce în fața publicului urban. 

În perioada 13-22 mai, publicul RDW va avea acces la expoziții, ateliere, dezbateri, lansări de carte și multe alte happening-uri creative, desenându-și astfel propriile trasee prin oraș, redescoperind locuri, idei sau cartiere, cum ar fi Cartierul Creativ, Ioanid-Icoanei, Cotroceni sau Nord. 

Printre numele deja confirmate în circuitul Design GO se numără:

Albini Prassa // ALTRNTV // Andra Panait Atelier // Art-up – Școala de bijuterie // Asociația Încotroceni – Oameni, Idei, Povești // Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 // Atelier Neuman // Atelier Vast // Biutiful by the Lake // Biutiful Downtown// Black Rhino Radio // BoConcept // Boiler Coffee Shop // Bookster // Bucharest Stickerz Fest // CASA MAI // Clubul Ilustratorilor // Contemporan Hair Space //  CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București // CREATEUR 5 D’EMOTIONS // De Ceramică Studio // Design Neaoș // DESIGNIST // Dizainăr Concept Store // Entrance // Formare Culturală // Fratelli Herăstrău // Galateca // Galateea Contemporary Art Gallery // Grupul de inițiativă civică Cismigiu // HNK Gallery // Hotspot Workhub // Inside Academy // Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar din București // INTRO // Kulterra Gallery // Laboratorio Brew Room // Local Hosts // Matei Alexandrescu Illustrator // Meșteshukar ButiQ // Miss Alé Central Culture // Miss Alé Espresso Bar // Monument For // Moxy Bucharest Old Town // Mugshot // MURMUR // National Institute of Architecture and Urban Planning Warsaw și OAR București //  OAR București // OTOTO (Amzei, Victoriei, Dorobanți) // Pain Plaisir // PARIS14A // Platforma Wolff DJ Bar // Printoteca //  Project Para // REFRAME Gallery // Săfițicuminți // Saint Roastery // SDH Kids // Sound of Art to Come // SSAB Ambientare & Design // Știrbei 47 // Sundazed Interiors x Oriel Beer //  THE FAB SQUAD by Ioana Dodan // Tiffany Art // TRINKOVA // Mihai Popescu & Twins Design // Umbrela Galbenă – Ateliere de Design pentru copii // Una ca Luna // UTOPIC // VOX // Weekend Sessions :: Antrepriza Culturală  // Zeppelin & Ideilagram

& MORE 

Noaptea studiourilor de arhitectura

Noaptea Studiourilor de Arhitectură, din nou parte din circuitul Design GO, va avea loc pe 19 mai

Evenimentul Noaptea Studiourilor de Arhitectură (Architecture’s Night In) revine în programul RDW Design GO, cu ocazia celei de-a 10-a ediții a festivalului. Acesta va avea loc pe 19 mai, când nu mai puțin de 17 studiouri de arhitectură din București își deschid porțile colegilor, prietenilor și publicului larg, pentru a se prezenta, a cunoaște oameni noi și a-și arăta cele mai noi lucrări și proiecte într-un cadru informal și relaxat.

Cele 17 studiouri de arhitectură ce vor putea fi vizitate de public sunt:

441 Design Powerhouse // ADNBA // aSAP HUB // Corvin Cristian Studio, AIM Studio, Plusminus Arhitectura, WRA // CUMULUS Architecture Office // EFdeN // HB Design // IOKA DESIGN // Laboratorul de arhitectură Prodid // Lemon Interior Design // OBLIC STUDIO // Ordinul Arhitecților din România // Ordinul Arhitecților din România, Filiala București // Picktwo Studio // REC @ Hotspot Workhub // stardust architects* // TEGMARK

RDW 2022: o ediție aniversară specială, care stă sub semnul #FORWARD

Sub tema #FORWARD, RDW va reuni în programul său de anul acesta organizații, designeri, inițiative și evenimente ce vor aduce în prim plan importanța și contribuția pe care industriile creative le au în proiectarea unui viitor ce respectă criteriile sustenabilității, incluziunii și care ține pasul cu evoluția tehnologiei. În plus, tema reflectă și deschiderea unui nou capitol în ceea ce privește misiunea Romanian Design Week, al încurajării consumului produselor și serviciilor generate de disciplinele designului și arhitecturii.

Spațiul central al festivalului va fi și în acest an Combinatul Fondului Plastic, adresă ce reunește o comunitate artistică extrem de valoroasă și care va găzdui câteva dintre expozițiile principale ale RDW 2022.

Pe lângă destinația principală a RDW și evenimentele din programul Design GO, publicul larg este așteptat să viziteze și Așezămintele Culturale Ion I.C. Brătianu, ansamblu de patrimoniu redeschis temporar cu ocazia RDW.

Toate detaliile și reperele programului complet urmează să fie comunicate în perioada următoare pe Romanian Design Week. Harta locațiilor care sunt parte din Design GO este disponibilă aici. Biletele pentru accesul la festival pot fi achiziționate online de pe Eventbook, aici, sau offline, din rețeaua Eventbook de aici.

Un proiect: The Institute

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS, Absolut, ASAP, Urban Monkey, Art Property Development, Art Property City

Partener transport alternativ: Lime

Susținut de: Regina Maria, illy

Parteneri media strategici: Rock FM, Radio România Cultural, Euromedia, B365.ro, Yooh

Parteneri media: Aiciastat, Arhitext, Designist, Feeder, Art Encounters, Fashion Premium Magazine, G4 Media, Glamour, Igloo, Modernism, Molecule-F, Munteanu, Revista Atelierul, IQads, Zeppelin, Zile & Nopți, Revista Arta, Propagarta, Spot Media, The Woman, Inspirationist, Contemporary Lynx, World Architecture Community

 

Despre The Institute

The Institute  promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 20 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al Romanian Design Week, al festivalului DIPLOMA, al Galei Societății Civile, Internetics, Cartierul Creativ, combinat.ro și inițiator al ASAP România.

Despre UniCredit Bank

UniCredit Bank este parte a UniCredit, bancă comercială paneuropeană simplă și de succes, cu un sistem integrat de servicii de banking Corporate și de Investiții, oferind bazei sale de clienți o rețea unică vest, central- și est-europeană. Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management şi UniCredit Services.

 

Posted by Ana in contemporane, 0 comments

Jurnaliști și creatori de conținut pe Via Transilvanica adună amintiri în Rucsacul cu Povestiri

Via Transilvanica - Rucsacul cu povestiri

Via Transilvanica – Rucsacul cu povestiri

În prima rezidență de digital storytelling, Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica: 

  • 1.000+ de km vor fi stăbătuți pe jos și cu mașina, în căutare de povești de spus și experimentat din 31 de comunități locale, pe parcursul a 10 zile, în cele mai recent marcate porțiuni de cărare
  • Vloguri, bloguri, articole și postări vor contura noi trasee culturale
  • Debutul Rucsacului cu Povestiri se face odată cu lansarea primei povești în sunete a Via Transilvanica, noul EP drum, semnat de Electric Brother
  • Orga bisericii fortificate din Dârjiu devine instrument virtual
  • Poveștile Via Transilvanica și EP-ul drum vor întâmpina vizitatorii și echipele care au birourile în Sky Tower din București, într-o activare multimedia
  • În septembrie, poveștile de pe Via vor fi aduse la București, la Muzeul Țăranului Român, într-un eveniment de trei zile, deschis publicului larg

În 2022, Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica va scoate la lumină, prin materiale multimedia, 50 de obiective de patrimoniu cultural, comunități etnice, antreprenoriate locale, gastronomie, natură și localități uitate. Toate acestea sunt poveștile ce vor intra în „Rucsacul” cu care fiecare călător se poate echipa înainte de a străbate drumul care unește România, de la Nord, la Sud, prin cărarea marcată de voluntari și membri ai Asociației Tășuleasa Social.

Cronicari Digitali, alături de Raiffeisen Bank România, continuă cu anul II de rezidență itinerantă de digital storytelling care pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica. În 2022, prin Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica, vor fi descoperite și aduse în atenția publicului cele mai noi ținuturi marcate pe Via, respectiv Terra Banatum, Terra Dacica și Terra Romana (județele Caraș-Severin, Hunedoara și Alba). Sursele poveștilor spuse în mediul digital vor pleca de la Ghidul Drumețului, disponibil pe viatransilvanica.com, și vor dezvolta repere de călătorie culturală cu acces la experiențe locale inedite.

 

 

Via Transilvanica face istorie fără îndoială. Mii de oameni și de comunități se schimbă pe parcursul acestui drum. Este ceea ce ne-am gândit și ne-am propus de la începutul acestui proiect unic cu partenerii noștri de la Tășuleasa Social! Suntem fericiți că am putut să fim parte și să susținem încă de la început drumul care unește. Povestea merge mai departe și acest proiect, Rucsacul de Povestiri de pe Via Transilvanica, spune minunat o parte din ea!

Corina Vasile, Director Comunicare și Sustenabilitate Raiffeisen Bank România

În iulie, 15 jurnaliști și creatori de conținut pleacă 10 zile într-o călătorie de cercetare și documentare pe un traseu care străbate 31 de localități, parcurs pe jos și cu mașina, alături de localnici și ghizi. Printre co-autorii poveștilor din rucsac se află jurnaliștii Toader Păun, Diana Popescu, Alex Andronic, creatorii de conținut Teodora Istrati aka Teo’s Kitchen, Cristi Dandeș aka Food of Bucharest, Ana Rubeli (aka Aici a stat), Bogdan Buzuleac, Silviu Barbul, Emilia Morariu, Adrian Dan și Răzvan Moței.

Drum by Electric Brother
Drum, sountrack-ul ViaTransilvanica by Electric Brother

drum, sountrack-ul ViaTransilvanica

„Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” ia startul odată cu prima poveste de pe Via, în sunete: noul EP al Electric Brother, drum, cu piesele Huțulna, Lemnoit și Norga. Anul trecut, Cristi Ștefănescu a mers pe Via alături de Cronicari Digitali pentru sound recording. După aproape un an de pregătire a acestui EP, Electric Brother sintetizează în piese înregistrări care însumează de 11 ori sountrack-ul „Titanic” și surprinde 146 de sunete distincte de pe Via. Printre ele, pași de drumeț pe cărare, dinți de pieptene la dărăcit de lâna, fierăstraie și rindele de lemn, sunet de tilincă, suflat de cel mai vârstnic huțul, de fluier, dar și de fus, în toarcerea lânei, clopote, toacă, ceasuri sau note de orgă din Mediaș și Dârjiu.

drum poate fi ascultat gratuit pe toate aplicațiile de streaming audio ale muzicianului și pe site-ul www.art.raiffeisen.ro și www.cronicaridigitali.ro.

 

Albumul drum este un proiect care nu se putea realiza fără suținerea prietenilor de la Cronicari Digitali și Raiffeisen Bank România, cărora le mulțumesc pentru că dau glas culturii autentice

Electric Brother

Important este și faptul că, pentru prima dată, orga bisericii fortificate din Dârjiu, aflată în Patrimoniul UNESCO, devine instrument virtual, odată cu înregistrarea fiecărei note și ton, pe parcursul călătoriei de pe Via din 2021, grație proiectului de rezidență culturală itinerantă.

Timp de o săptămână de la lansare, printr-o activare multimedia specială, poveștile Via Transilvanica și EP-ul drum vor întâmpina vizitatorii și echipele care au birourile în Sky Tower din București.

Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica, la București

Poveștile culese în „Rucsac” de jurnaliști și creatori de conținut vor fi concentrate în trei zile de eveniment la Muzeul Țăranului Român, între 9 și 11 septembrie. Vizitatorii vor avea acces la expoziții foto și proiecții video cu locurile și obiectivele descoperite în cei doi ani de când Cronicari Digitali, alături de Raiffeisen Bank România, organizează rezidența de storytelling digital pe Via Transilvanica. Tot la Muzeul Țăranului Român vizitatorii vor putea cunoaște producători și meșteșugari locali de pe Via Transilvanica. Mai mult, bucureștenii vor putea mânca preparate bazate pe rețete de pe Via, însoțite de poveștile localnicilor, curatoriate de bloggeri și vloggeri de food cunoscuți.

Media si Social Media lucrează pentru comunitate

În 2022, Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica continuă povestea celui mai amplu proiect de storyteling digital dedicat comunităților locale. Experiențele și descoperirile jurnaliștilor și creatorilor de conținut vor putea fi urmărite cu ajutorul #cronicaridigitali, pe www.cronicaridigitali.ro, dar și într-un jurnal zilnic de călătorie la Rock FM, precum și unul online pe www.spotmedia.ro și pe www.pressone.ro.  Creatorii de conținut și jurnaliștii vor împărtăși cele mai interesante povestiri din „Rucsac” în Dilema Veche, online și print.

 

Suntem în cel de-al doilea an de rezidență pentru povestitorii digitali, un proiect unic în România. Dar utilitatea lui este cheia în care trebuie citit proiectul. În 2021, unul din doi utilizatori de Instagram au fost pe Via Transilvanica și i-au aflat poveștile, 10 % din totalul utilizatorilor de Social Media din țară au putut descoperi comunități uitate sau lăsate în umbră. Pentru noi acest reach se traduce în contribuția publicului la creșterea economiei locale, odată cu includerea în vacanțe sau călătorii a destinațiilor de pe Via Transilvanica sau achiziționarea de produse locale- sobe și șeminee din teracotă lucrată manual, obiecte de sticlărie, vinuri, bunătăți pentru cămara și lista continua”,

Silvia Teodorescu, fondator Cronicari Digitali

Despre rezidența itinerantă de digital stoytelling pe Via Transilvanica

Via Transilvanica, proiect al organizației Tășuleasa Social, este cel mai puternic traseu de călătorii tematice din România. Pe un parcurs de aproximativ 1.400 de kilometri, unește România de la Putna, la Drobeta Turnu‑Severin, printr-o cărare marcată și amenajată. Acest traseu poate fi parcurs după voia călătorului, fie pe etape, fie în întregime, pe jos, cu bicicleta, sau chiar și călare. Drumul traversează 10 județe, 60 de comunități și promovează valorile culturale, etnice, istorice și naturale dar și diversitatea României în spiritul „turismului lent”.

Raiffeisen Bank România, partener strategic al Via Transilvanica, s-a implicat în derularea proiectului încă de la momentul ideii lui, în 2018, prin sponsorizari și voluntariat. La intersectia dintre responsabilitate și asumarea rolului de facilitator al prosperității unei societăți, banca contribuie prin Via Transilvanica la doua obiective de dezvoltare durabilă – SDG 10 „Până în 2030, susținerea și atingerea progresivă a creșterii veniturilor unui procent de 40% din populația cu venituri reduse, la o rată mai mare decât venitul mediu la nivel național”, prin facilitarea dezvoltării rurale și urbane durabile și SDG 11 „Consolidarea eforturilor pentru protejarea patrimoniului cultural și natural al lumii” prin învățare, educare și susținere a proiectelor strategice pe această coordonată.

Din 2021, Cronicari Digitali derulează, în parteneriat cu Raiffeisen Bank, un proiect multianual tip rezidență itinerantă de digital storytelling pentru a pune în valoare patrimoniul cultural și antreprenoriatele în dezvoltare de pe Via Transilvanica. Astfel a fost realizată prima monografie digitală de pe Via, odată cu parcurgerea ei în premieră, de la un capăt la celălalt, într-un Heritage Trip special, la care au participat peste 20 de creatori de conținut (bloggeri, vloggeri, instagrammeri), producători video și soundtrack, jurnaliști, copywriters, fotografi profesioniști. Povestea Via Transilvanica a atins, în 2021, 10% din totalul utilizatorilor de rețele Social Media din România. 1 din 2 utilizatori de Instagram din România a fost pe Via Transilvanica pe parcursul proiectului. Peste 20 de materiale multimedia au spus povestea comunităților de pe Via, majoritatea necunoscute publicului larg.

Posted by Ana in contemporane, Etnografie, 0 comments