În comuna Dragu, din județul Sălaj, patrimoniul înseamnă mai mult decât monumente sau clădiri istorice: înseamnă și locuri care păstrează memoria comunității și care pot deveni resurse pentru educație, dezvoltare locală și viață culturală. De la biserica de lemn „Sf. Vasile cel Mare” și moara cu valțuri până la parcul dendrologic al ansamblului Wesselényi-Bethlen și biodiversitatea pe care acesta o adăpostește, proiectul Cu Drag de patrimoniu propune o perspectivă contemporană asupra patrimoniului rural, în care cercetarea, conservarea și implicarea comunității se întâlnesc pentru a-i da acestuia un rol activ în viața de astăzi.
Proiectul dezvoltă direcția asumată în 2025 pentru regenerarea rurală a comunei, pornind de la angajamentele și planul de intervenție stabilite atunci și reunind specialiști din domeniul patrimoniului, biologi, arhitecți, restauratori, meșteri, voluntari, autorități locale și locuitori ai comunei, pentru a construi instrumente durabile de conservare și interpretare a patrimoniului. Miza este ca aceste resurse culturale și naturale să devină parte activă din viața comunității, un viitor element de atracție turistică și un punct de plecare pentru dezvoltarea culturală a locului.
În comuna Dragu, din județul Sălaj, patrimoniul înseamnă mai mult decât monumente sau clădiri istorice: înseamnă și locuri care păstrează memoria comunității și care pot deveni resurse pentru educație, dezvoltare locală și viață culturală. De la biserica de lemn „Sf. Vasile cel Mare” și moara cu valțuri până la parcul dendrologic al ansamblului Wesselényi-Bethlen și biodiversitatea pe care acesta o adăpostește, proiectul Cu Drag de patrimoniu propune o perspectivă contemporană asupra patrimoniului rural, în care cercetarea, conservarea și implicarea comunității se întâlnesc pentru a-i da acestuia un rol activ în viața de astăzi.
Proiectul dezvoltă direcția asumată în 2025 pentru regenerarea rurală a comunei, pornind de la angajamentele și planul de intervenție stabilite atunci și reunind specialiști din domeniul patrimoniului, biologi, arhitecți, restauratori, meșteri, voluntari, autorități locale și locuitori ai comunei, pentru a construi instrumente durabile de conservare și interpretare a patrimoniului. Miza este ca aceste resurse culturale și naturale să devină parte activă din viața comunității, un viitor element de atracție turistică și un punct de plecare pentru dezvoltarea culturală a locului.
Trei repere, o singură poveste
Proiectul pornește de la trei obiective aflate în centrul identității comunei Dragu. Biserica de lemn „Sf. Vasile cel Mare, cod LMI: SJ-II-m-A-05051”, unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din zonă, beneficiază în această perioadă de intervenții de conservare preventivă menite să oprească degradarea și să pregătească etapele viitoare de restaurare. În paralel, moara cu valțuri își recuperează memoria prin cercetare și documentare tehnică, acțiuni care contribuie la efortul colectiv de propunere spre clasare a acestei resurse culturale deosebit de valoroase și la întreținerea și reparațiile punctuale ale acesteia. Al treilea reper îl reprezintă parcul dendrologic al ansamblului Wesselényi-Bethlen, cod LMI: SJ-II-s-A-05052.03, care reprezintă deopotrivă o amenajare peisageră istorică de concepție cultă, un ecosistem matur cu valoare ecologică proprie și un reper definitoriu al identității locale.
Împreună, aceste trei locuri alcătuiesc un peisaj cultural care poate fi pe deplin înțeles, asumat și pus în valoare doar atunci când este privit ca un întreg.
Cercetare și intervenții care pregătesc viitorul patrimoniului
În ultimele luni, proiectul a reunit specialiști din domenii diferite în jurul unui amplu proces de cercetare și documentare.
În luna mai, specialistul în patrimoniu Irina Leca a început elaborarea planului preliminar de interpretare a patrimoniului local, document care va propune modalități prin care istoria și valorile comunei pot fi prezentate locuitorilor și vizitatorilor.
La biserica de lemn „Sf. Vasile cel Mare” au fost realizate intervenții de urgență coordonate de arh. Raluca Zaharia, specialist atestat de Ministerul Culturii, cu colaborarea dr. arh. Anca Majaru și sub supravegherea Cristinei Chira, responsabilă pentru componenta de patrimoniu cultural a proiectului. Lucrările, realizate de meșterul Vasile Pop împreună cu voluntarii, au vizat repararea și refacerea pardoselilor prin soluții compatibile cu sistemul constructiv tradițional, ventilarea și protejarea tălpilor din lemn, înlocuirea elementelor degradate, stabilizarea stâlpilor și a scării de acces la cor, refacerea portiței de acces în târnaț și lucrări locale de consolidare a plafonului pronaosului. Pentru protejarea monumentului împotriva umezelii a fost realizat și un sistem perimetral de colectare, drenare și evacuare a apelor pluviale, iar la nivelul fundațiilor au fost realizate intervenții punctuale de stabilizare. În paralel, au fost prelevate probe din elementele de stejar ale bisericii pentru analiza dendrocronologică, care va permite datarea mai exactă a lemnului folosit la construcție.
La finalul lunii iulie, un pas important pentru recuperarea patrimoniului bisericii a fost făcut prin suplimentarea bugetului județean pentru protejarea monumentelor istorice, care permite finanțarea recuperării a două dintre cele trei clopote pierdute în 2024. Revenirea lor în biserică înseamnă recuperarea unei părți din memoria sonoră a satului și a unui element important al vieții comunitare, cu speranța ca demersul să continue până la reîntregirea întregului ansamblu de clopote
La moara cu valțuri, arhitecta Raluca Zaharia a realizat documentarea tehnică a clădirii și digitizarea documentelor istorice, iar proiectul a început să construiască o arhivă de memorie orală prin interviuri cu membrii comunității. Fostul morar al satului a ghidat un tur filmat și înregistrat, care va sta la baza unui viitor tur virtual audio-video dedicat morii. În acest proces, un rol important îl are Eva Tulogdi, care îngrijește și administrează locul cu devotament, păstrează vie memoria morii și sprijină activ demersurile de recuperare și revitalizare a acesteia.
În paralel, sub coordonarea specialistului biolog Monica Beldean a început cercetarea parcului dendrologic al ansamblului Wesselényi–Bethlen, realizând un inventar preliminar al arborilor bătrâni și al biodiversității asociate acestora. Cercetarea a inclus identificarea și cartarea exemplarelor valoroase, măsurători dendrometrice, înregistrarea coordonatelor GPS și documentarea fotografică. Activitatea a fost completată de un Bioblitz desfășurat împreună cu tinerii participanți la programul Romanian United Fund, în cadrul căruia au fost documentate speciile de plante, insecte, păsări și fluturi care își găsesc habitatul în parc. Rezultatele preliminare au fost prezentate și discutate cu reprezentanții administrației locale, în cadrul unui tur dedicat măsurilor de protejare și întreținere a parcului.
Patrimoniul se conservă împreună
Una dintre mizele proiectului este implicarea directă a oamenilor în procesul de conservare și înțelegere a patrimoniului.
Cu sprijinul Asociației ARHAIC, studenți și cadre didactice ai Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, de la programele Conservare și Restaurare și Pictură, au realizat examinarea preliminară a iconostasului și a picturii murale interioare a bisericii de lemn. Evaluarea in situ a evidențiat necesitatea unei abordări integrate și a elaborării unui proiect complex de conservare-restaurare a componentelor artistice. Echipa a parcurs astfel o primă etapă de documentare a ansamblului pictural, prin măsurători, relevee, schițe, cartarea preliminară a degradărilor și înregistrări fotografice, necesară fundamentării etapelor viitoare.
În cadrul celei de-a treia ediții a Taberei de Leadership și Voluntariat de la Dragu, organizată de Romanian United Fund împreună cu Asociația ARHAIC, adolescenții din diaspora au lucrat, sub îndrumarea meșterului Vasile Pop, la intervențiile de conservare asupra bisericii de lemn. Lucrările au inclus desfacerea controlată a pardoselilor degradate, îndepărtarea elementelor compromise și a depunerilor de pământ, degajarea tălpilor din lemn din zona târnațului, refacerea substratului și montarea unor elemente noi din lemn. Însoțită de explicații și demonstrații practice, fiecare etapă a transformat intervenția într-un atelier aplicat de inițiere în tehnicile tradiționale și în principiile intervenției responsabile asupra unui monument istoric.
La moara cu valțuri, voluntarii au realizat lucrări punctuale de întreținere și protecție, prin curățarea și revopsirea porții metalice, precum și prin înlocuirea protecțiilor provizorii deteriorate ale golurilor de fereastră, pentru limitarea expunerii interiorului la intemperii și conservarea preventivă a monumentului până la viitoarele etape de restaurare.
La final de august, patrimoniul se deschide către public
După luni dedicate cercetării și intervențiilor din teren, proiectul intră într-o etapă în care rezultatele vor fi împărtășite cu comunitatea.
În weekendul 29–30 august, la Dragu va avea loc cea de-a doua ediție a weekendului cultural Fain de Dragu, două zile dedicate locurilor, poveștilor și oamenilor care dau identitate comunității din Dragu.
Sâmbătă, programul va pune în valoare cele trei repere ale locului – ansamblul reședinței nobiliare Wesselényi–Bethlen, biserica de lemn și moara cu valțuri – privite ca părți ale aceluiași peisaj cultural. Programul include activități practice pentru copii și adulți, tururi ghidate de specialiști, momente de artă contemporană, șezători și povești, bucate pregătite local, un concert multicultural și o seară de film cu producții realizate în județul Sălaj. Tot sâmbătă vor fi inaugurate traseul interpretativ și panourile dedicate patrimoniului natural și cultural, iar rezultatele proiectului Cu Drag de patrimoniu vor fi prezentate publicului. Pentru că 29 august coincide cu Noaptea Muzeelor la Sate, echipa proiectului și comunitatea îi așteaptă pe cei care vor să descopere, de aproape sau de departe, istoria și poveștile locului.
Duminică este dedicată celebrării comunității, cu muzică și dansuri tradiționale, jocuri de oină, o masă comunitară și deja cunoscutul concurs gastronomic între satele comunei Dragu.
Tot la sfârșitul lunii august va avea loc o masă rotundă deschisă publicului larg, care va reuni profesioniști din domeniul patrimoniului cultural și actori locali pentru a discuta istoria și semnificația bisericilor de lemn, precum și nevoile și oportunitățile legate de gestionarea acestui patrimoniu deosebit de bogat al județului Sălaj. Întâlnirea își propune să contribuie la conturarea unui protocol participativ pentru îngrijirea patrimoniului local, ca instrument concret de asumare comună a responsabilității față de elementele de peisaj cultural care dau identitate comunei Dragu.
Prin aceste evenimente, patrimoniul din Dragu își recapătă locul în viața comunității și devine un cadru viu pentru cunoaștere, îngrijire, întâlnire, dialog și implicare comună.
Un model care merge mai departe
Cu Drag de patrimoniu pornește de la convingerea că patrimoniul rural poate deveni o resursă vie atunci când este cercetat, protejat și interpretat împreună cu comunitatea. Dincolo de intervențiile din 2026, proiectul pregătește viitoare etape de restaurare, programare culturală și valorificare sustenabilă a patrimoniului cultural și natural și propune un model de bună practică ce poate inspira și alte comunități rurale din România.
Cu Drag de patrimoniu este un proiect derulat de Asociația ARCHÉ, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj, Primăria comunei Dragu, Parohia Ortodoxă Română Dragu, Școala Gimnazială Nr. 1 Dragu, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Țara Silvaniei”, Asociația Biserici Înlemnite, Asociația Arhaic și Asociația Da’at.
Parteneri media: Agenția de cArte, Aici a stat, Bookhub, CVLTARTES, Happ.ro, Litera 9, Magazin Sălăjean, Observator Cultural, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Revista Arhitectura, Zeppelin.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele acestuia pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării
