În această săptămână are loc prima ediție ECHOES – Festivalul Internațional „Aurel Stroe”, în perioada 10-12 mai 2024. Cele trei concerte sunt programate astfel: vineri, 10 mai, ora 19:00 – Centrul Cultural „Aurel Stroe” din Bușteni; sâmbătă, 11 mai, ora 12:00 – Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești; duminică, 12 mai, ora 18:00 – Institutul Cultural Român din București. Intrarea la concerte este liberă, în limita locurilor disponibile.
Aurel Stroe a început să studieze compoziția încă de la vârsta de 9 ani și a lucrat cu muzicieni importanți precum Marțian Negrea, Mihail Andricu, Theodor Rogalski, Mauricio Kagel, Karlheinz Stockhausen și Mihail Jora.
La invitația Guvernului SUA, a vizitat mai multe universități americane pentru a aprofunda muzica asistată de calculator. A fost compozitor rezident în Berlinul de Vest (DAAD) și a predat orchestrație și compoziție la Universitatea din București, la Universitatea Illinois, în Strasbourg, Darmstadt și Bușteni.
După 1990, a început să organizeze cursuri de vară în Bușteni, locul său de suflet. La acestea au participat muzicieni care acum formează elita muzicii contemporane din România precum Mihnea Brumariu, Dan Dediu, Sabina Ulubeanu, Maia Ciobanu, Șerban Nichifor, Carmen Stoianov, Petru Stoianov, Smaranda Oțeanu-Bunea, Fred Popovici, Violeta Dinescu ș.a.
Unul dintre aspectele interesante ale primei ediții este acela că discipolii lui Aurel Stroe au compus lucrări pentru acest festival.
Sonata nr. 1 pentru pian, de Aurel Stroe
Organizatorii au inclus în program și o lucrare semnată de Stroe, Sonata nr. 1 pentru pian. Scrisă în 1955, aceasta a reprezentat pentru Aurel Stroe punctul de pornire în muzica modernă, dar şi o piatră de temelie a unui nou mod de gândire componistic. Deși scrierile lui René Thom, aprofundate de Aurel Stroe, au apărut mai târziu și teoria morfogenezei nu exista încă în acei ani, Sonata nr. 1 poate fi numită morfogenetică.
„Die Zeit ist nicht so, wie sie scheint”, de Mihnea Brumariu
Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din 1980, Mihnea Brumariu este absolvent al Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, secția compoziție, la clasa profesorului Aurel Stroe. A urmat cursuri de specializare cu Yannis Xenakis, Zygmunt Krauze și Paul Patterson, iar în 1978 a fost distins cu Premiul pentru compoziție „Dinu Lipatti” pentru lucrarea Concertino pentru pian şi orchestră.
A semnat nenumărate lucrări de muzică de cameră, muzică simfonică, dar și muzică de film și două opere.
„La începutul anilor ’70, Aurel Stroe a scris o lucrare foarte importantă pentru momentul respectiv, dar și pentru evoluția muzicii contemporane românești. Dacă ar fi numai atât!
«Rêver, c’est désengrener les temps superposés («În vis desfacem timpurile suprapuse»). Cei trei instrumentiști evoluează independent, în viteze, deci timpuri diferite, existând din când în când «niște» repere doar pentru control, nu pentru sincronizare (sincronizarea reprezentând una dintre marile performanțe ale muzicii culte europene, să nu uităm, perfecționată timp de aproape 1.000 de ani).
Timpul, despuiat de ornamentele cu care l-a înveșmântat fizica newtoniană, cu care ne obișnuiserăm, rămâne doar un singur aspect care a supraviețuit distrugerilor provocate de fizica secolelor XIX și XX; «lumea înseamnă schimbare». Niciuna dintre componentele pe care timpul le-a pierdut (unicitate, direcție, independență, prezent, continuitate) nu pune sub semnul îndoielii faptul că muzica este o rețea de evenimente. Pe de o parte, era timpul, cu numeroasele lui determinări, pe de altă parte, faptul elementar că nimic nu este, ci lucrurile se întâmplă. Muzica nu este o colecție de «obiecte sonore», ci o colecție de evenimente.
Lucrarea mea, «Die Zeit ist nicht so, wie sie scheint» (time is not what it seems), nu este o replică la lucrarea lui Aurel Stroe, ci o încercare de a duce mai departe munca lui.” – Mihnea Brumariu
„The Present”, de Jonathan Parry
Jonathan Parry a evoluat, în calitate de instrumentist, pe scene ale festivalurilor din întrega lume, iar muzica sa a fost lansată de către case de discuri precum Rough Trade și Klanggalerie.
„Este o mare plăcere să fiu invitat de Mihnea Brumariu să scriu o piesă pentru ECHOES – Festivalul Internațional «Aurel Stroe». Mihnea m-a introdus în lumea muzicii și ideilor lui Aurel Stroe și admir combinația dintre știință și artă din lucrările sale.
Piesa pe care am scris-o («The Present») își propune să fie un omagiu printr-o metodă științifică, adusă la viață prin imaginația artistică și deghizată ca divertisment. Acesta își imaginează prima mea vizită în România pe fundalul prezenței inteligenței artificiale în domeniul artelor.
Începem într-un tren, într-o vară timpurie*, apoi auzim o temă simplă, originală, «tradusă»** în multe armonii diferite, prin variația intervalelor. Această abordare laterală îmi amintește de procesele misterioase ale inteligenței artificiale, deși mecanismul este cu totul diferit. Prin urmare, piesa este un comentariu legat de «the present» (prezentul), fiind, în același timp «a present» (un cadou) pentru Mihnea Brumariu, Aurel Stroe, Festivalul ECHOES și pentru noii mei prieteni din România.” – Jonathan Parry
*ritmul distinctiv 7/8 (2 + 2 + 3) preluat din primul dintre Dansurile românești ale lui Dinu Lipatti
**tehnică proprie și originală
„Portrete”, de Ionică Pop
Ioan (Ionică) Pop este conf. univ. dr. la ANMGD Cluj-Napoca (Departamentul de Muzicologie), compozitor, inclusiv pe propriile versuri, dirijor, mai ales al lucrărilor proprii, conducător artistic al ansamblului IMPACT XXI, muzicolog (participări la simpozioane naţionale şi internaţionale, workshopuri şi masterclass-uri în Iaşi, Oldenburg și Ierusalim), cetăţean de onoare al oraşului Sîngeorz Băi, membru UCMR.
„Lucrarea «Portrete», pentru clarinet, marimbă și cvartet de coarde, in memoriam Aurel Stroe, porneşte de la melogramele numelor soliştilor Andrei (clarinetistul) şi Ioana (percuţionista) Văleanu, precum şi a numerelor de telefon ale instrumentiştilor menţionaţi. Nu lipseşte din context nici melograma numelui Mihnea (Brumariu), cel care m-a încurajat să scriu această piesă.
Compoziţia, cu valenţe ludice, conţine cinci structuri: I – V, II şi III, perechi, cea de-a patra (elementul surpriză), fiind bazată pe un cântec de nuntă din Bistriţa, ce poate integra şi strigătura la găină (la alegerea interpreţilor) şi se apropie de Aurel Stroe prin dezinvoltură, plaja mare de elemente şi tehnicile componistice folosite, precum şi prin fantezia debordantă.” – Ionică Pop
DOC.
