• Acasă
  • Despre
    • Obiectiv, misiune, viziune
    • Valori
    • Despre echipă
    • Recomandări
    • Apariții în presă
    • Premii
  • Festivalul AICI A STAT
    • Festivalul AICI A STAT – EDIȚIA CELLA DELAVRANCEA​
      • Opera de artă, cea mai înălțătoare mărturie a vieții. Colocviu și vernisaj
      • În voiaj cu Cella Delavrancea. Recital de pian și lectură
      • Tur ghidat de urmele Cellei Delavrancea prin București. Pornire de la Muzeul Național al Literaturii Române
      • Sub vraja Cellei. Alexandra Silocea – pian și Johannes Fleischmann – vioară
      • Ecouri pentru Cella. Serată muzicală Cantus Mundi
      • Universul artistic al Cellei. Serată culturală cu cvartetul #Aiciastat de Ziua Patrimoniului Imaterial
      • Tur ghidat de urmele Cellei Delavrancea prin București. Pornire de la Palatul Suțu
    • Ediția Silvia Șerbescu
      • Festivalul Silvia Șerbescu – o celebrare a excelenței muzicale și a memoriei culturale românești
      • Programul Festivalului Silvia Șerbescu
      • Despre Silvia Șerbescu
  • Istorisiri
  • Dialoguri
  • Evenimente
  • Contemporane
  • Susține-ne!
  • Contact
AICI A STATAICI A STAT
  • Acasă
  • Despre
    • Obiectiv, misiune, viziune
    • Valori
    • Despre echipă
    • Recomandări
    • Apariții în presă
    • Premii
  • Festivalul AICI A STAT
    • Festivalul AICI A STAT – EDIȚIA CELLA DELAVRANCEA​
      • Opera de artă, cea mai înălțătoare mărturie a vieții. Colocviu și vernisaj
      • În voiaj cu Cella Delavrancea. Recital de pian și lectură
      • Tur ghidat de urmele Cellei Delavrancea prin București. Pornire de la Muzeul Național al Literaturii Române
      • Sub vraja Cellei. Alexandra Silocea – pian și Johannes Fleischmann – vioară
      • Ecouri pentru Cella. Serată muzicală Cantus Mundi
      • Universul artistic al Cellei. Serată culturală cu cvartetul #Aiciastat de Ziua Patrimoniului Imaterial
      • Tur ghidat de urmele Cellei Delavrancea prin București. Pornire de la Palatul Suțu
    • Ediția Silvia Șerbescu
      • Festivalul Silvia Șerbescu – o celebrare a excelenței muzicale și a memoriei culturale românești
      • Programul Festivalului Silvia Șerbescu
      • Despre Silvia Șerbescu
  • Istorisiri
  • Dialoguri
  • Evenimente
  • Contemporane
  • Susține-ne!
  • Contact

Istorisiri

Istorisiri cu pasiune despre patrimoniul cultural încărcat cu energia unor personalități care au contribuit la crearea lui. Povești și legende despre bijuteriile arhitectonice din România și cei ce le-au călcat pragul. 

Cumpărături de Sărbători cu sclipiri de patrimoniu

Dezvelirea statuii Monica Lovinescu-Virgil Ierunca în Cotroceni, un duet al forței exilului românesc

O vilă antebelică aflată la 3 minute de Piața Victoriei se închiriază cu 2.100 de euro pe lună pe platforma de imobiliare Storia

Casa lui Dichiciu din Maidanul Dulapului, astăzi Piața Concordiei

Palatul Suter de pe Dealul Filaret, cândva cel mai înalt punct din capitală

Castelul Vlad Țepeș din Parcul Carol sau Turnul de apă misterios

Uzina electrică Filaret, monument de arhitectură industrială care a dat lumină capitalei acum mai mult de un secol

O vilă interbelică aflată la doar două minute de Parcul Cișmigiu, se închiriază cu 5.300 de euro pe lună pe platforma de imobiliare Storia

Posts navigation

« Previous 1 2 3 4 5 … 7 Next »

Caută

Articole recente

  • Festivalul AICI A STAT revine între 8 și 18 octombrie cu o ediție dedicată Cellei Delavrancea 21/08/2026
  • La Dragu, patrimoniul devine punct de întâlnire pentru comunitate 15/08/2026
  • Ladaniva, Zdob și Zdub, Baba Zula, Taraf de Caliu și mulți alții vin la Balkanik Festival #13, între 28 și 30 august, în Parcul Tei din București 15/07/2026

Aiciastat pe Instagram

aiciastat

🗝️Cultură, oraș, povești
📝Despre patrimoniu
🎶@festivalul.aiciastat
📖Autor “Mahalale de patrimoniu”
🎤Moderez evenimente
📩Colab @romanianartistsagency

#Aiciastat în Santorini, una dintre cele mai spect #Aiciastat în Santorini, una dintre cele mai spectaculoase insule pe care le-am văzut în Grecia: straturi vulcanice, patrimoniu industrial, situri arheologice, muzee interesante.

Am descoperit povestea Santoriniului-Atlantida la Akrotiri, orașul acoperit de cenușa erupției minoice și conservat vreme de milenii. Am fost și la Lost Atlantis Experience, care i-a ajutat și pe copii să înțeleagă mai ușor legenda Atlantidei, povestea lui Platon și forța vulcanului care a schimbat insula.

Am văzut Red Beach de pe barcă și de pe uscat, cu pereții ei vulcanici aproape neverosimili, și am mers până la Farul din Akrotiri, unde am prins unul dintre cele mai frumoase apusuri. Am descoperit Megalochori, Emporio, Pyrgos, sate autentice cu farmec: curți ascunse, clopotnițe albastre și albe, uși colorate și case vechi sculptate în stâncă. Am mers la Vlychada, unde peisajul se schimbă din nou complet: stâncile albe sculptate de vânt și mare par aproape un decor lunar, iar mica marină de lângă ele face locul și mai spectaculos.

La Fira am intrat în muzeele arheologice și am privit insula prin relicvele ei: ceramică, sculptură, fragmente de frescă și urmele civilizațiilor care au trăit aici cu mult înainte ca Santorini să devină una dintre cele mai fotografiate destinații din lume. Am continuat spre Firostefani și Imerovigli, urmărind marginea calderei, bisericile cu cupole albastre și priveliștile spre vulcan. Tot aici am ajuns și la Atlantis Books, librăria devenită aproape legendară, cu rafturi înghesuite, cărți peste tot, pereți acoperiți de citate. Și, bineînțeles, Oia, labirintul de străduțe, case săpate în stâncă, biserici, cupole și Marea Egee sub noi. Acolo e tare aglomerat, însă există locuri și taverne mai ferite și tare frumoase. Am cumpărat ceramică de la o artistă care tocmai scotea piese din cuptor, am admirat lumina roz a apusului peste albul satelor suspendate deasupra calderei și am citit legendele Olimpului.

Am stat cazați chiar pe plaja cu nisip negru unde am prins răsăritul din mare, am văzut zilnic apusul în alt loc, am făcut baie printre izvoarele calde vulcanice, am mâncat pește proaspăt, am ascultat poveștile oamenilor locului și am înotat. Mult.
#Aiciastat la @vilacatena la expoziția “Nicolae To #Aiciastat la @vilacatena la expoziția “Nicolae Tonitza: Dincolo de Privire”, în superba casă de patrimoniu restaurată unde a locuit în secolul XIX Petrache Dancovici și începând cu 1910 nepotul său: Nicolae Paulescu (1869-1931), savantul și medicul fiziolog cunoscut pentru contribuțiile sale la descoperirea insulinei. Casa mai este numită și “casa cu geamuri bombate” datorită formei geamurilor care asigura intimitate pentru seratele și petrecerile care erau organizate în interior.

Bonus: expoziția de artă contemporană “Aerosoli” organizată de @sandwich.gallery în pavilionul contemporan al Vilei Catena curatoriată de Maria Bîrsan @brssi și Alexandru Niculescu @alexandru._niculescu. “Aerosoli” prezintă o incursiune în universul Mării Negre și al litoralului, explorând sezonul estival, legendele, exilul și refugiul dincolo de imaginea clasică de carte poștală, cu lucrări de George Apostu, @codruta_cernea, @ioana_gorzo, Teodor Graur, Lucian Grigorescu, Daniela Pălimariu, Theodor Pallady, Radu Pandele, Gheorghe Petrașcu, Adrian Preda, Melinda Rus, Cristian Răduță, Larisa Sitar, Daniel Spoerri, Leo Toteanu. Expoziția s-a redeschis pe 3 septembrie și vă recomand să o vizitați pentru a prelungi imaginile de vacanță din suflet și retină.
#Aiciastat la @atlantisbooks din Santorini, numită #Aiciastat la @atlantisbooks din Santorini, numită una dintre cele mai frumoase librării din lume de National Geographic și The Guardian. Aflată chiar pe marginea spectaculoasei caldere, cu vedere la mare, librăria-bijuterie are pereții acoperiți de citate, desene, însemnări și urme lăsate de oameni care au trecut pe aici. Tot spațiul Atlantis Books a devenit un jurnal colectiv, construit în timp de cititori, scriitori și călători. Chiar dacă s-a mutat recent din Oia în Firostefani, și-a păstrat farmecul boem.

A fost fondată în Oia în 2004 de câțiva tineri pasionați de literatură, după ce au realizat că pe insulă lipsea un astfel de loc. Am văzut și o expoziției de fotografie din 2004 de când a fost fondată și m-au impresionat peisajele și atmosfera de acum 22 (!!) de ani. 

Librăria a devenit un reper cultural al Santoriniului: rafturi până în tavan, o selecție grozavă de cărți în mai multe limbi, cărți și hărți de colecție, seri de lectură și un aer boem care a făcut-o celebră în toată lumea. Au și cărți poștale ilustrate proprii, inclusiv unele cu grafică și texte asociate identității Atlantis Books. Sunt parte din farmecul locului, alături de selecția de carte, pereții scriși și obiectele editoriale și printurile mici. Pe mine m-a cucerit! 

Salvează acest loc pentru a veni aici neapărat dacă ajungi în Santorini!
#Aiciastat George Georgescu pe care îl comemorăm a #Aiciastat George Georgescu pe care îl comemorăm astăzi: 62 de ani de trecerea sa în eternitate. Cella Delavrancea spunea că “G. Georgescu a dirijat cu o remarcabilă demnitate. A subliniat în adagio toată amploarea frazelor lungi care-și amestecă ramurile sonore purtînd modulațiile ca pe niște fructe”.

Georgescu (G.G) a fost numit “primul dirijor român de talie mondială” de Jean-Charles Hoffelé. S-a născut la Sulina în 1887, fiul lui Leonte, șef al vămii Porto-Franco și al Elenei Ștefaniți, fiica căpitanului portului. A studiat violoncelul la Conservatorul din București, apoi și-a continuat studiile la Hochschule für Musik din Berlin. A făcut parte din Cvartetul Marteau, formație celebră în epocă și a evoluat și ca solist al unor mari ansambluri simfonice din Europa, cu precădere în Germania, câștigând aprecierea publicului și a muzicienilor.

În 1916, în urma unei crampe la mâna stângă a fost nevoit să renunțe la cariera solistică. A fost încurajat de Richard Strauss să se dedice dirijatului de orchestră și a fost discipolul lui Arthur Nikisch, unul dintre cei mai apreciați dirijori ai vremii. În 1918 a avut loc debutul dirijoral al lui Georgescu la pupitrul Filarmonicii din Berlin.

Ecoul succeselor sale a răsunat și la București. În aprilie 1920 G.G. a fost numit director artistic al Orchestrei Filarmonica, aducând-o în rândul ansamblurilor simfonice de prim rang din lume. Apoi, în 1922, G.G. a devenit directorul Operei Române din București pe care a condus-o timp de 8 stagiuni. L-a înlocuit la pupitrul Filarmonicii din New York și al Operei din Washington pe Arturo Toscanini într-o amplă serie de concerte. Din 1927 G.G. a fost invitat să dirijeze la Berlin, Viena, Paris, Monte Carlo, Roma, Varșovia, Barcelona, Praga, Istanbul, Atena, Florența, Budapesta.

În comunism a avut mari probleme datorită turneelor și apropierii de Germania, dar la intervenția lui George Enescu a revenit în anul 1947 la pupitrul Orchestrei Radio și al Filarmonicii, iar din 1954 i s-a redat funcția de director al Filarmonicii. Au urmat concerte și turnee în țări socialiste. A dominat și primele două ediții ale Festivalului Internațional „George Enescu” (1958 și 1961).

George Georges
#Aiciastat de Ziua Limbii Române cu o scrisoare ca #Aiciastat de Ziua Limbii Române cu o scrisoare caldă și plină de subînțelesuri trimisă de Cella Delavrancea către Silvia Șerbescu. O scrisoare de la pianistă la pianistă, o scrisoare între prietene apropiate care își transmiteau gândurile printre rânduri. Cella îi scria adesea Silviei să îi elogieze prestația pe scena Ateneului sau să îi dea sfaturi. Cella îi era profesoară de pian și fiicei sale, Liana Șerbescu, și de asemenea colega Silviei la catedra de pian de la Conservator.

“Acum mi-ai adăugat câteva clipe artistice în preludiile lui Debussy”, îi scria Cella Silviei pe 14 februarie 1956. “Pentru multe alte plăceri artistice aș avea să-ți mulțumesc, dar trece timpul, cu viteză de nebun, hârtia se acoperă de semne, creionul nu mai are vârf… rămân încărcată cu sentimentele mele de admirație și prietenie rugându-te să le ghicești și să te bucuri de ele.”

Celebrăm Ziua Limbii Române în data de 31 august, o sărbătoare a identității noastre și a moștenirii culturale. Limba română este compusă din toate cuvintele care fac ca oameni și lumi dispărute să poată fi, pentru o clipă, din nou aproape. Iar corespondența Silvia Șerbescu - Cella Delavrancea evocă o lume cu o poezie aparte.

Din multitudinea de scrisori dintre cele două am ales-o pe aceasta în care Cella descrie “puterea cuvântului” astfel: “Cuvântul exprimă, când este scris, numai o parte din sentiment și cugetarea este uneori tăioasă și lipsită de flexibilitatea adaptării.”

Mă bucur enorm că @festivalul.aiciastat celebrează continuitatea artistică: am pornit anul trecut de la Silvia Șerbescu, iar anul acesta ne oprim atenția asupra universului fascinant al Cellei, contemporană și prietenă a Silviei.

Cella Delavrancea a trăit în egală măsură prin muzică și prin limba română. Pianistă, dar și scriitoare, memorialistă și cronicar muzical, a lăsat în urma ei pagini în care descrie o lume întreagă de-a lungul unui secol de viață: oameni, case, concerte, călătorii, prietenii și amintiri. În scrisul ei, limba română are tandrețe, precizie, ironie, metafore și, uneori, aproape muzicalitatea unei partituri.

Vă aștept la festival între 8-18 octombrie la cele 7 evenimente pe care i le dedicăm din tot sufletul!
#Aiciastat a scris în paginile celui mai recent nu #Aiciastat a scris în paginile celui mai recent număr @lesdedans despre povestea colecției Slătineanu într-un interviu cu domnul arh. Șerban Sturdza. Am discutat despre casa familiei din Cotroceni, despre familia Slătineanu și despre ce înseamnă responsabilitatea culturală dincolo de generații. Colecția Slătineanu a fost expusă la @artsafari_bucharest după ce a fost recuperată și m-am bucurat să o descopăr acolo. Am avut șansa să stau mai mult la povești cu domnul arh. Șerban Sturdza atât în casa Slătineanu alături de echipa @incotroceni, cât și la Oradea la @heritageindesign. Sunt recunoscătoare pentru acest dialog care mi-a rămas în suflet și pe care l-am transpus în paginile revistei.

Un alt motiv pentru care sunt recunoscătoare este faptul că @festivalul.aiciastat apare în revistă la secțiunea de recomandări alături de alt festival pe care îl admir și care mi-a fost inspirație: @sonoromusikland!

O bucurie să fiu “guest writer” pentru o revistă atât de frumoasă (împreună cu prietena mea @raisabeicu care a scris tare frumos despre Bienala de la Veneția!). Mulțumesc Andreea Dicianu pentru oportunitate!

Superba revistă @lesdedans.

Articolul-interviu “Casa și colecția Slătineanu”

@festivalul.aiciastat în paginile revistei @lesdedans

Răspunsurile domnului Sturdza de o profunzime extraordinară. Trebuie neaparăt să luați revista să citiți!

O bucurie: @sonoromusikland lângă @festivalul.aiciastat

Un colț din Casa Slătineanu astăzi

Grădina casei Slătineanu.

Superba intrare în Casa Slătineanu din Cotroceni.

@virgilscripcariu în Casa Slătineanu

Portretul lui Barbu Slătineanu realizat de Alexandra Slătineanu (parte din colecția Slătineanu, văzut la @artsafari_bucharest)

Obiecte tradiționale din colecția Slătineanu văzute la @artsafari_bucharest (despre care am scris în articol)

Lucrări de Iosif Iser și Ștefan Popescu, parte din colecția Slătineanu, văzute la @artsafari_bucharest
Urmărește pe Instagram
  • Acasă
  • Politica de Confidențialitate
  • Contact
© 2026 AICI A STAT. Bento theme by Satori
Utilizăm module cookie pentru a vă îmbunătăți experiența pe acest site. Continuând să navigați pe site-ul nostru, recunoașteți acceptarea utilizării cookie-urilor.