Istorisiri

Istorisiri cu pasiune despre patrimoniul cultural încărcat cu energia unor personalități care au contribuit la crearea lui. Povești și legende despre bijuteriile arhitectonice din România și cei ce le-au călcat pragul.

Vila Bosianu și legătura sa cu Unirea Principatelor

Domeniul Știrbey de la Buftea

#Aiciastat oaia Hai-Hui, personaj principal al tra

#Aiciastat oaia Hai-Hui, personaj principal al transhumanței, fenomen cândva esențial pentru cultura noastră. Universul arhaic al lumii pastorale fie seamănă pentru unii dintre noi cu o poveste de Tolkien, fie trezește vagi amintiri din “Baltagul”, dar nu cuprinde dimensiunea realității actuale a acestei călătorii.

Însă între secolele X-XIX transhumanța presupunea o desfășurare de forțe greu de imaginat astăzi și o organizare minuțioasă. Transhumanța este de fapt o pendulare sezonieră între locurile de pășunat aflate uneori la distanțe de mii de kilometri într-un areal bine delimitat și stabilit, un fel de „spațiu Schengen” al păstorilor. Turmele străbăteau periodic un traseu bătut de generații de păstori, cu locuri de popas bine cunoscute și sigure. Familiile de ciobani cumpărau terenuri în aceste locuri pentru a construi staule sau chiar case în care ajungeau adesea să se stabilească permanent. Traseul transhumanței ignora frontierele, traversând munții din Tatra până-n Pind sau stepele cuprinse între Carpați și Caucaz.

Așa se face că grupuri de păstori români au ajuns să se răspândească pe o arie întinsă, formând sate și așezări. Păstorii aduceau cu ei cărți în limba natală, spiritul lor liber, obiceiurile, cântecele și portul, asigurând o unitate neașteptată. Multe așezări din regiunile montane ale țărilor traversate de arcul Carpatic sunt locuite de urmași ai ciobanilor veniţi cândva cu turmele de oi de pe teritoriul Basarabiei, al Moldovei și al Ardealului, din Ţara Bârsei, din Ţara Făgăraşului sau a Sibiului.

Astfel, cu secole în urmă, transhumanța a condus la formarea de așezări cu rădăcini comune în zonele montane carpatice și la crearea unei culturi pastorale montane comune. De atunci, lumea s-a schimbat datorită (sau din cauza) schimbărilor climatice, la nivel economic, social și politic. Cât de ușor este astăzi pentru un păstor să treacă granița cu oile? Cât de ușor este să respecte normele europene în acest context? Ce alimente IGP sau DOC produc?

Pentru a afla cum se schimbă tradițiile culturale ale păstorilor din Carpați, vă invit la vernisajul expoziției Oaia Hai-Hui ce are loc pe 24 mai la ora 17:00 la @peasantmuseum. Ne vedem acolo?

#Aiciastat vă invită la OTOTO Victoriei miercuri

#Aiciastat vă invită la OTOTO Victoriei miercuri la ora 19:00 la Heritage & Health, o poveste despre cum se conectează între ele clădirile istorice, sănătatea orașului și a noastră: subiecte care mă preocupă constant în calitatea mea de activist pentru patrimoniu și de mamă. Acest eveniment are loc cu ocazia @romaniandesignweek parte din seria @rdwdesigngo la propunerea @ototo_store de a ne gândi la MEANINGFUL CONNECTIONS.

Estetica orașului și a clădirilor care ne înconjoară, istoria lor au puterea de a ne crea o stare de bine, de confort sau, dimpotrivă, de a ne provoca o stare de angoasă și de neliniște. Toți căutăm “locul” care ni se potrivește, care ne dă energie, care ne face să ne simțim bine cu noi înșine. A cunoaște și a decodifica limbajul orașului e la fel de important pentru sănătatea oamenilor și a comunităților precum sunt relațiile cu colegii sau vecinii. Vă invit să dezbatem împreună cum putem ajunge la această înțelegere într-un mod sustenabil pentru noi, pentru generațiile viitoare și pentru patrimoniului construit.

Sunt Ana Rubeli, fondatoarea proiectului #Aiciastat, cu care am pornit o căutare a poveștilor de dragoste între oameni și orașele lor. Fondând Asociația culturală “Aici A Stat” am semnat manifestul de protejare a patrimoniului cultural alături de o comunitate minunată de iubitori de patrimoniu și de frumos;

Suntem OTOTO, o platformă, un loc și un context de întâlnire pentru comunități și oameni deschiși spre un stil de viață alternativ, mai responsabil și sustenabil, interesați să facă alegeri mai sănătoase pentru ei, oraș și natură;

Și împreună vă așteptăm cu surprize și prosecco la Health & Heritage talk, pe 24 mai la ora 19:00, la OTOTO Victoriei la etajul 2, de unde vom avea o perspectivă interesantă asupra a două clădiri emblematice din București în stiluri arhitecturale complet diferite despre care vom povesti.

📸: @adibulboaca

#Aiciastat vă invită într-un fragment al poveș

#Aiciastat vă invită într-un fragment al poveștii @incotroceni în cadrul @rdwdesigngo, mai exact la o nouă serată culturală: un “Bazar muzical” la Bazar de Cotroceni, sâmbătă, 27 mai, pe Staicovici nr. 5, la ora 17:00, într-o casă care nu a fost deschisă niciodată publicului și una dintre casele cele mai fotografiate din cartier.

Casa eclectică cu bovindou și iederă va găzdui un recital de muzică clasică cu operă și saxofon. Chiar dacă mobilierul și decorațiile interioare s-au pierdut, au rămas poveștile, florile, farmecul și muzica ce va umple interiorul casei, în ton cu istoria cartierului. Aducem opera la Bazar și vă vom delecta cu o instalație florală realizată de primul atelier floral sustenabil din România, @florisauvage, și cu lumânări @kaiacandles.ro special aranjate pentru casa cu bovindou și pentru recitalul #Aiciastat. Bilete la link-ul din bio.

Cartierul Cotroceni își are originile în secolul XVII când domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire pe dealul Cotroceni, în foștii codrii ai Vlăsiei. În timp aici s-au ridicat și alte case domnești. La mânăstirea Cotroceni a fost instalată și o tipografie unde au fost tipărite lucrări importante ale vremii. În timp aici au fost așezate și instituții renumite, ceea ce a crescut prestigiul locului: Muzeul Naţional Cotroceni, Universitatea de Medicină şi Farmacie sau Grădina Botanică. După construirea palatului regelui Carol I în 1888, Cartierul Cotroceni s-a dezvoltat și a atras oameni de elită. În perioada interbelică puteai ieși la plimbare prin Cotroceni pentru a te întâlni cu Regina Maria, cu poetul Ion Minulescu, Liviu Rebreanu, criticul literar Șerban Cioculescu, cu Girgore Vasiliu-Birlic, cu sculptorul Oscar Han, cu omul de ştiinţă Emil Racoviţă, cu pictorul Dumitru Ghiață și cu multe alte personalități.

Recitalul cu lucrări de Bach, Mozart, Gounod va fi interpretat de Ansamblul cameral #Aiciastat. Vom avea trei prezențe inedite: soprana @milicapantin, mezzo-soprana @tenzyf și saxofonistul Robert Steven ce vor întregi bazarul muzical. După recital vom continua poveștile la un pahar de vin oferit de partenerii noștri, @samburesti sau apă @aquacarpatica.ro.

#Aiciastat instalația botanică pregătită de @e

#Aiciastat instalația botanică pregătită de @enrose.ro în cadrul @rdwdesigngo la @boilerxguido: o instalație vie care se metamorfozează odată cu trecerea timpului. Pentru a celebra ediția de anul acesta a @romaniandesignweek și inspirați de tema propusă, “Connections”, @adinafil a realizat o instalație botanică ce are ca scop explorarea conexiunii dintre om și natură în mijlocul unui oraș aglomerat, câteodată sufocat de trafic și de viteză.

Relația noastră cu natura și spațiile verzi nu este una ușor de cultivat, dar nici una ușor de neglijat. Ne putem întoarce la natură chiar în mijlocul orașului, cultivând grija pentru plante, îmbrățișând obiceiuri mai sustenabile și înțelegând cum putem readuce elementul natural în viețile noastre.

Instalația botanică decorează poarta masivă de acces din fier forjat intricat a cafenelei Boiler x Guido, o clădire din 1922, primul imobil de apartamente cu propietate privată din București și semnalează legătura dintre două lumi aparent diferite: orașul cu istoria și oamenii săi și natura cu vitalitatea și pulsațiile ei. Mulțumim @enrose.ro pentru că ne înfrumusețați acest fragment de oraș cu fiecare ocazie!

Vă recomand și să luați orașul la pas și să descoperiți secretele sale puse în valoare cu ocazia @rdwdesigngo până pe 28 mai!

#Aiciastat @cartierulcreativ, cea mai efervescentă zonă culturală din București pe care o puteți descoperi până pe 28 mai alături de @rdwdesigngo. Cartierul este înconjurat de muzee, universități de artă, arhitectură și muzică, instituții culturale și galerii de artă. Se află în centrul orașului, are o lungă și impresionantă istorie și un patrimoniu construit remarcabil. Aici puteți descoperi și infrastructura culturală alternativă a orașului, cu spații culturale inedite, street-art valoros, baruri, cafenele și restaurante cu design interior avangardist.

În 2017 @theinstitutero a demarat o cercetare din care a reieșit că numeroase business-uri creative, organizații și operatorii culturali locali, studiouri și ateliere de creație din București sunt coagulate în zona Grădinilor Cișmigiu, respectiv în zona cuprinsă între Bd. Elisabeta și Calea Griviței, respectiv între Buzești și Calea Victoriei. Așa că dincolo de zonă geografică, Cartierul Creativ a devenit un proiect de poziționare la nivel afectiv a acestei zone centrale din București, un demers inițiat în urma acestui research, cu pagini de social media, site, un ziar și, mai recent, o emisiune radio.

Așa că ne aflăm în inima unui proiect de poziționare și de regenerare urbană, un ecosistem creativ în centrul Bucureștiului, o inițiativă ce își propune valorificarea și potențarea industriilor creative, a organizațiilor și proiectelor culturale din această zonă. Motivația din spate este de fapt speranța că putem cu toții contribui la schimbarea narațiunii Bucureștiului, prin promovarea și dezvoltarea scenei creative locale.

Arh. Mihaela Criticos scria în 2021 astfel: “Bucureștiul […] un oraș în care e duminică în fiecare zi, iar arhitectura, ca și viața însăși, nu e luată în serios.
Bucureștiul […] oraș atipic, un spațiu al vizaviurilor contrastante, pendulând între postura de târg levantin și ambiția de metropolă apuseană. Casele vagon și elegantele hôtels particuliers, clopotnițele de tinichea și cupolele monumentale, verandele cu geamlâc și colonadele solemne, maidanele prăfoase și marile bulevarde.”

Vă invit să îi luați cartierele la pas și să îl [re]escoperiți prin proiectele inițiate de @rdwdesigngo!

#Aiciastat a cincea ediție a Bienalei @art.encoun

#Aiciastat a cincea ediție a Bienalei @art.encounters numită “My Rhino is not a Myth” și dedicată intersecției dintre artă, știință și ficțiuni, care pot recupera sau produce realitatea înconjurătoare. Are loc până pe 16 iulie în mai multe spații de patrimoniu din Timișoara (cu o extensie la @mnacbucharest), cu 63 de artiști din 21 țări și 11 lucrări nou-comisionate, special concepute pentru bienala curatoriată de @adriannotz.

Bienala se inspiră din renumita operă a lui Albrecht Dürer, “Rinocerul”, creată în 1515 fără ca artistul să fi văzut vreodată un rinocer. Ganda, primul rinocer călătorind pe continentul european de la Antichitate încoace, a ajuns la Papa Leon al X-lea doar împăiat pentru că a murit pe drum. Gravura imaginativă în lemn a lui Dürer a devenit una din cele mai influente imagini de animale, apărând în publicații științifice și artistice.

Odată cu Rinocerul, puterea imaginației reflectă atât asupra domeniul artistic, cât și a celui științific. Voiajul lui Ganda în jurul lumii avea multiple valențe: spre exemplu, a cartografiat o traiectorie geopolitică și a marcat o istorie a violenței. Prin urmare, rinocerul spune povestea unor modalităților de producere a cunoașterii și a societății aflată într-un profund proces de schimbare.

A doua legătură a bienalei este cu piesa de teatru “Rinocerii” scrisă în 1959 de Eugen Ionescu. Un răspuns la ascensiunea regimurilor autoritare, povestea surprinde locuitorii unui orășel de provincie transformându-se gradual în rinoceri, negând constant misteriosul proces prin care trec. “My Rhino is not a Myth” revendică această putere de a rezista formelor de conformitate și se bazează pe capacitățile imaginative ale științei și artei de a crea breșe în “adevărurile colective”. Astfel bienala ne arată cum se intersectează arta, știința și ficțiunea ca o nouă cale de a privi realitatea.

Am selectat 10 lucrări preferate, prima fiind tramvaiul lui Carlos Amorales “Black Cloud” cu 5.000 de fluturi din hârtie, o aluzie la istoria transportului pe șine din Timișoara (prima linie de tramvai cu cai din 1868). De neratat! P.S. Apropo de tramvai, urmăriți în iunie @artanumusca pentru Tramvaiul Poeziei surpriză!

#Aiciastat Hotel Europa din Eforie Nord, una dintr

#Aiciastat Hotel Europa din Eforie Nord, una dintre cele mai inedit proiectate stațiuni din punct de vedere urbanistic datorită lui G.M. Cantacuzino în anii ‘30. Hotelul a fost proiectat în 1966 de arh. Cezar Lăzărescu (elevul lui G.M. Cantacuzino) și a fost o inovație la vremea sa. Acum a devenit @anahotels.europa și are cel mai modern spa bazat pe elementele naturale puse la dispoziție de poziționarea sa strategică între Marea Neagră și lacul Techirghiol: apa sărată, nămolul și soarele.

Arhitectul Cezar Lăzărescu a fost o personalitate interesantă, cu o activitate prolifică și o carieră profesională lungă, fiind cunoscut pentru relația sa duală cu regimul comunist. Cezar Lăzărescu s-a născut în București, la 30 octombrie 1923, iar părinții săi au fost Alexandru și Sofia Lăzărescu. În 1942, anul admiterii la Facultatea de Arhitectură, desene și acuarele ale lui Cezar Lăzărescu (extrem de talentat) au fost expuse la Ateneu.

Cezar Lăzărescu a fost primul arhitect al Casei Poporului, el proiectând edificii în slujba partidului atât pe vremea lui Dej cât și a lui Ceaușescu. El a realizat și planurile pentru Sala Omnia, Palatul Sporturilor, pentru Ambasada României la Beijing, Ambasada R.P. Chineze din Bucureşti, Palatul prezidenţial din Sudan, clădirea Parlamentului din Sudan, pentru construcția Bibliotecii Naționale (neterminată).

Cezar Lăzărescu a realizat proiecte de sistematizare pentru Cernavodă, Poarta Albă, Năvodari, Medgidia și Constanța. A construit vile de lux pentru demnitari străini și pentru demnitari ai guvernului în Eforie Nord, Mamaia, București și în restul țării. La aceste proiecte și la Aeroportul Otopeni-București a colaborat cu soția sa, arh. Ileana Lăzărescu.

El a fost profesor de arhitectură la Mincu și rector între 1970-1977 și preşedintele Uniunii Arhitectilor. A fost numit ‘72 în conducerea Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor, cu sediul la Paris. În multe realizări din București se simte influența americană a arh. Richard Neutra sau Mies van der Rohe, diametral opusă realismului socialist. Se observă și o manifestare a influenței arhitecturii românești în arhitectura sa care se încadrează în stilul realist-socialist al epocii.

#Aiciastat Nicolae Grigorescu (1838-1907), unul di

#Aiciastat Nicolae Grigorescu (1838-1907), unul dintre fondatorii picturii române moderne, personalitate de la nașterea căreia aniversăm astăzi 185 de ani. Aici s-a aflat de fapt ultimul atelier al pictorului, la Câmpina, unde s-a retras în ultimii ani de viaţă, 1904-1907, împreună cu soţia şi fiul său. A ales Câmpina datorită aerul patriarhal al orașului şi, mai ales, pentru împrejurimile de o inegalabilă frumuseţe: malurile Prahovei, albastrul cerului, dealurile care se regăsesc în unele dintre operele sale. Aici a pictat numeroase scene rustice, portrete de țărănci, care cu boi, peisaje rurale.

Nicolae Grigorescu a ajuns faimos datorită picturilor sale de la Agapia, când a fost remarcat de politicianul Mihail Kogălniceanu care i-a oferit o bursă de studii pentru cinci ani de zile la Paris. Astfel Grigorescu s-a înscris la École nationale supérieure des beaux-arts în Paris în jurul anului 1861. Grigorescu s-a alăturat pictorilor de la Barbizon, urmând calea realismului și mai apoi a impresionismului în peisajele sale. Un moment important în cariera sa a fost participarea cu 7 compoziții în cadrul Expoziției Universale de la Paris în 1867. Apoi s-a întors în țară și a participat la Războiul de Independență (1877-1878) împreună cu Sava Henția, Carol Popp de Szathmári și G.D. Mirea, în calitate de „pictor de front”, documentând prin schițe scenele de luptă la care asista.

În timpul Primului Război Mondial, casa a adăpostit Cartierul General German și a fost incendiată. Din fericire, o parte dintre obiecte au putut fi salvate, astfel că fiul artistului, Gheorghe Grigorescu, a putut să reconstituie casa cu atelierul, sufrageria și biblioteca în perioada 1954-1955, având ca puncte de reper fotografii salvate din timpul vieții pictorului. În prezent în muzeu se pot vedea o multitudine de tablouri remarcabile ale marelui pictor, piese de mobilier și obiecte autentice aparținând pictorului (chiar și o pereche de ochelari!). În atelier, pe șevalet, se afla ultima sa lucrare, neterminată, „Întoarcerea de la bâlci”.

Voi ați vizitat acest muzeu la Câmpina?

#Aiciastat antreprenorul și constructorul Franz B

#Aiciastat antreprenorul și constructorul Franz Boehacker, în casa cu havuz din parcelarea Boehacker care a purtat în timp diverse nume: Intrarea Schlatter, Intrarea Nordului, Aleea Carmen Sylva, și astăzi Șipotul Fântânilor. Veți descoperi această stradă romantică la vânătoarea de comori arhitecturale din @cartierulcreativ alături de @safiticuminti pe 18 mai între 18:00-19:30. Evenimentul face parte din seria de evenimente @rdwdesigngo despre care o să vă povestesc. Joi vom uni printr-un traseu inedit al detaliilor arhitecturale care îmbogățesc patrimoniul construit două nuclee contemporane: @altrntvshop și @kraft_market_bucharest. La punctul de întâlnire veți primi instrucțiuni și o hartă pentru o altfel de explorare urbană. Vă vom provoca să descoperiți stiluri arhitecturale și povești pe care ni le spune cartierul: secrete de pe aleea Șipotul Fântânilor, strada Poiana Narciselor care se termină abrupt într-un imobil socialist, clădiri proiectate de arh. Arghir Culina sau de arh. Davidescu, cupole, colonade, statui și basoreliefuri splendide.

Dacă veniți în explorare alături de noi veți descoperi câte ceva din istoria cartierului Creativ, cine a locuit acolo, căror stiluri arhitecturale aparțin clădirile pe care le vedeți și detalii cu poveste ale clădirilor istorice. Cu această ocazie veți reuși să priviți cu alți ochi detaliile arhitecturale și clădirile pe lângă care treceți.

Fiecare vânătoare de comori va avea și premii oferite de partenerii noștri: primele echipe care ajung înapoi la punctul de întâlnire cu toate indiciile descoperite vor primi premii constând în publicații @igloo.magazine, cărți despre patrimoniu oferite de @editura.vremea, stickere și ilustrații @safiticumintigallery.

Participarea se face prin formularul de înscriere disponibil la link-ul din bio și prin achitarea unei donații de 70 lei/ persoană. Copiii până în 12 ani au gratuitate. Vă puteți înscrie singuri sau în echipe de până la 5 oameni, iar echipele vor fi formate la fața locului în funcție de numărul de participanți și în funcție de preferințele dvs.

Vă așteptăm cu multe povești și secrete urbane!