Aici a stat

May

2024

Creatorul celebrului I ❤ NY, într-o expoziție-eveniment la Amzei Creative Corner – Milton Glaser: Art is Work

Insula 42 și TypopassageTM aduc în premieră la București lucrările lui Milton Glaser, legenda designului grafic american. Glaser face subiectul unei expoziții-eveniment: Art is Work, o extensie specială a Festivalului Internațional de Film Documentar fARAD, al cărui top 10 aniversar va fi proiectat pentru iubitorii de film documentar din capitală.

Întregul concept este produs de Insula 42 și reunit sub formula I ❤ DOC.

Expoziția Milton Glaser: Art is Work, curatoriată de graphic designerul timișorean Ovidiu Hrin (TypopassageTM), se desfășoară între 16 mai și 2 iunie la galeria Amzei – Creative Corner și cuprinde o selecție de aproape 50 de afișe originale din opera lui Glaser.

TypopassageTM a intrat în posesia acestei colecții de excepție grație donației făcute de designerul newyorkez Mirko Ilić, poate cel mai apropiat coleg & și prieten pe care l-a avut Milton Glaser. Ilić și Hrin vor fi prezenți la București în deschiderea expoziției,

Conex, cei doi vor susține la UNArte un dialog și un workshop dedicat designului de afiș. Aceste evenimente se vor derula sub genericul Citizen Designer, subliniind rolul designului ca motor al schimbării sociale.

Milton Glaser: Art is Work reprezintă un context unic de reconectare la emoția frumosului, redescoperită în bucuria formelor și culorilor, în dragostea pentru desen și pasiunea pentru litera tipografică, în umorul inteligent și ideile geniale, toate definitorii artistului.

Cel considerat personificarea designului grafic american a dat unele dintre cele mai recognoscibile și memorabile exemple de măiestrie creatoare – campania I ❤ NY, fondarea New York Magazine, sigla DC Comics, posterul psihedelic cu profilul lui Bob Dylan etc. – și a schimbat fundamental felul în care ne raportăm la relația dintre limbajul vizual și lumea în care trăim.

Parte din expoziție va fi și proiecția filmului Milton Glaser: To Inform and Delight (r. Wendy Keys, 2008, SUA), un documentar prin care îl vom cunoaște pe Glaser dincolo de lucrări, în convingerile sale atât de originale despre artă, viață și menirea designului de a fi un act civic pus în slujba binelui.

Calendarul evenimentelor conexe Milton Glaser: Art is Work:

16 mai | 18–20 | Amzei Creative Corner (Str. Piața Amzei 13) |
Deschiderea expoziției cu graficienii Ovidiu Hrin și Mirko Ilić & tur ghidat
17 mai | 11:00 | UNArte (Calea Griviței 28, Sala 20, Design Grafic) |
CITIZEN DESIGNER: Mirko Ilić în dialog cu Ovidiu Hrin [în engleză]
17 mai | 18–22 | Amzei Creative Corner (Str. Piața Amzei 13) | Vă invităm să vizitați spațiile The Institute din Piața Amzei, cu program extins. Atmosfera va fi animată de Black Rhino Radio & friends.
17, 18, 20, 21 mai | UNArte | CITIZEN DESIGNER: Atelier de afiș cu Ovidiu Hrin & Mirko Ilić [pe baza selecției prealabile]

Expoziția se poate vizita până duminică, 2 iunie, între orele 12:00 – 20:00, cu excepția zilelor de 20-21 mai. Accesul este liber.

Milton Glaser: Art is Work face parte din proiectul interdisciplinar I ❤ DOC, un spin-off al celei de-a 10-a ediții a Festivalului Internațional de Film Documentar fARAD.

Prin expoziție și prin seria de proiecții și conversații la ARCUB a Top 10 documentare românești post 1989 (votate de comunitatea fARAD cu prilejul ediției aniversare), Insula 42 inițiază un demers de recuperare și promovare a excelenței în design grafic și film documentar, două dintre formele de artă vizuală subevaluate în forța lor umanistă.

I ❤ DOC este produs de Insula 42 în colaborare cu TypopassageTM și în parteneriat cu ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, The Institute și Universitatea Națională de Arte București. Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, cu sprijinul Dacin Sara.

May

2024

A doua parte a turneului SoNoRo Conac, „L’heure bleue”, continuă în luna mai

Turneul SoNoRo Conac din acest an continuă cu două concerte în luna mai, în spații extraordinare – Casa din Viscri a Regelui Charles al III-lea (miercuri, 15 mai, ora 19:00) și Casa Balș din Iași, în Sala Eduard Caudella (luni, 20 mai, ora 19:00), fiind susținute de muzicienii Răzvan Popovici (violă), Alexandru Spînu (violă) și Cristiana Mihart (pian).

Ediția din acest an a turneului este intitulată „L’heure bleue”, titlul fiind inspirat de acel interval cu lumina albastră de la finalul zilei, în care predomină liniștea – un atribut esențial în spațiile de concerte.

Proiectul SoNoRo Conac a ajuns la ediția a XII-a și a reușit să pună pe harta culturală a României peste 120 de clădiri a căror istorie transcende timpul. Multe dintre aceste spații au fost consolidate în urma concertelor de muzică de cameră SoNoRo Conac – un gest prin care organizatorii și-au dorit să atragă atenția autorităților și localnicilor. Aceste clădiri au devenit ulterior spații pentru evenimente culturale și au fost redate comunităților și turiștilor.

SoNoRo Conac este un proiect inițiat de Asociația Sonoro, cu sprijinul partenerului principal BRD – Groupe Société Générale, cu scopul de a intermedia contexte favorabile salvării unor monumente importante din patrimoniul românesc.

Sunt foarte fericit că avem ocazia să susținem primul concert de muzică clasică în Casa din Viscri a Regelui Charles al III-lea, de când acest spațiu a fost deschis publicului. De fapt, acest concert reprezintă împlinirea obiectivului SoNoRo Conac pe care l-am avut încă de la început – acela de a susține concerte în spații care aveau nevoie de consolidare și în locuri care meritau să fie restituite comunităților. Cu multă generozitate, regele Charles al III-lea și-a inclus casa în circuitul turistic din Transilvania, și acest fapt nu poate decât să ne bucure peste măsură!

În același timp, cel de-al doilea concert din luna mai, în Casa Balș din Iași, onorează existența unei clădiri foarte vechi, în stil neoclasic, în care s-a jucat prima piesă de teatru în limba română. Tot aici, pianistul și compozitorul Franz Liszt a susținut un concert în anul 1847. Sunt bucuros că în acest spațiu funcționează Filarmonica Moldova şi Universitatea de Arte „George Enescu”, deoarece mi-am dorit mereu, în toate proiectele SoNoRo, să favorizez întâlnirea dintre arte, deci vom ajunge într-un loc în care coexistă muzica și artele vizuale.

Vă așteptăm, așadar, la concertele lunii mai și vă invităm să ne urmați și în ultima parte a turneului SoNoRo Conac din luna iunie!

Răzvan Popovici, Directorul turneului SoNoRo Conac

The King’s House Viscri

Casa din Viscri a Regelui Charles al III-lea este deschisă publicului anual, în perioada aprilie – octombrie. Proprietatea tradițională săsească din satul Viscri, parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, găzduiește în șura reconvertită expoziția permanentă de artă și carte botanică Transylvania Florilegium, precum și o serie de expoziții temporare.

Întrucât turiștii care vizitează Viscri au fost întotdeauna dornici să vadă și să afle cât mai multe despre legătura pe care Majestatea Sa Regele Charles al III-lea o are cu satul, Fundația Regelui a decis în 2021 să transforme casa din Viscri într-o casă deschisă publicului, care vorbește despre pasiunea acestuia pentru arhitectura tradițională, agricultura durabilă, protecția biodiversității și a valoroasei noastre moșteniri culturale — cu alte cuvinte, despre dragostea Majestății Sale pentru România.

Mihai Grigore, Administrator The King’s House Viscri

În timp ce se plimbă prin grădină, vizitatorii vor afla informații despre școlile de vară organizate de Fundația regelui în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România (OAR), precum și despre un proiect special de grădinărit implementat pentru copiii din sat.

Peste 38.000 turiști români și străini au trecut pragul casei regelui în anul 2023. Vizitând casa din Viscri, redeschisă sezonul acesta sub numele „The King’s House”, turiștii vor descoperi o gospodărie săsească simplă, tradițională și pot degusta produse locale în cafenea. Magazinul de suveniruri aduce în prim-plan o selecție de produse de la artiști și artizani locali. Cea mai mare parte a profiturilor generate de casă sunt direcționate către proiecte în folosul comunității.

Casa Balș din Iași

Clădirea care a aparţinut vistiernicului Alecu Balş a fost ridicată în jurul anului 1815, în stil neoclasic caracteristic sfârşitului secolului al XVIII-lea şi începutului secolului al XIX-lea. Ulterior, edificiul a găzduit Institutul francez Sacré Coeur al călugăriţelor din Ordinul Notre Dame de Sion, deja existent în Iaşi la începutul secolului al XIX-lea. Între anii 1900-1910, a fost construită o completare, în prelungirea vechii Case Balş, din strada Cuza Vodă, nr. 29.

În salonul situat la primul etaj al Casei Balş s-a jucat, în 1817, prima piesă de teatru în limba română, iar în 18 ianuarie 1847 a avut loc un concert susţinut de marele pianist şi compozitor Franz Liszt.

Ansamblul din str. Cuza Vodă cuprinde în prezent Casa Alecu Balş, Filarmonica Moldova şi Universitatea de Arte „George Enescu”. După o lungă perioadă de timp în care clădirea a avut diverse funcțiuni, au urmat proiecte de consolidare şi refuncţionalizare realizate parţial, cu întreruperi pentru lungi perioade de timp.

La primul etaj se află Sala „Eduard Caudella”, destinată inițial studiului și repetițiilor orchestrei universității, cu o capacitate de 144 de locuri. În prezent, aceasta este utilizată şi pentru concerte şi spectacole de teatru. Al doilea etaj şi „mansarda”, amenajată în podul înalt, cuprind săli de studiu, precum şi un spaţiu larg pentru orchestră.

Accesul la concerte este liber, în baza invitației sau a rezevării locului. Mai multe detalii despre programul concertelor și a modalității de rezervare a locului sunt disponibile pe https://conac.sonoro.org/.

Despre SoNoRo Conac

Inițiat în 2013, turneul SoNoRo Conac și-a propus încă de la început, prin asocierea muzicii cu diverse opere arhitecturale emblematice din România, să sugereze nevoia de respect, atenție și sprijinire a patrimoniului și a resurselor culturale extraordinare ale României. SoNoRo Conac a pornit de la ideea de a reda muzicii de cameră spațiul originar, de natură intimă, propice dialogului cultural și ascultării active din partea unui public restrâns. Acest proiect își propune să sensibilizeze opinia publică în ceea ce privește multitudinea clădirilor de patrimoniu reabilitate – clădiri spectaculoase și elegante, care trebuie reintroduse în circuitul cultural. În cele unsprezece ediții, turneul SoNoRo Conac a pus pe harta emoțională a țării noastre peste 120 de clădiri de patrimoniu, unele dintre ele complet necunoscute publicului din România, dar a atras atenția și publicului internațional asupra unora dintre cele mai frumoase simboluri arhitectonice din țara noastră.

Turneu prezentat de BRD – Groupe Societe Generale

Sponsor: illy

Parteneri: Cărturești, Fundația Calea Victoriei

Gazde: Hotel Palace din Băile Govora, Studio Govora, Casa de Cultură din Feldioara, Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Galați

Parteneri media: RFI România, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Zile și Nopți, Igloo, Zeppelin, Arhitectura, Psychologies, Ziarul Metropolis, The Institute, Designist.ro, Promenada-culturala.ro, LiterNet.ro, CARIERE, IQads.ro, Flawless.ro, Aiciastat.ro, Modernism.ro, Klarmedia, Palindrom.eu

May

2024

Compozitorii și artiștii ECHOES – Festivalul Internațional „Aurel Stroe”

În această săptămână are loc prima ediție ECHOES – Festivalul Internațional „Aurel Stroe”, în perioada 10-12 mai 2024. Cele trei concerte sunt programate astfel: vineri, 10 mai, ora 19:00 – Centrul Cultural „Aurel Stroe” din Bușteni; sâmbătă, 11 mai, ora 12:00 – Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești; duminică, 12 mai, ora 18:00 – Institutul Cultural Român din București. Intrarea la concerte este liberă, în limita locurilor disponibile.

Aurel Stroe a început să studieze compoziția încă de la vârsta de 9 ani și a lucrat cu muzicieni importanți precum Marțian Negrea, Mihail Andricu, Theodor Rogalski, Mauricio Kagel, Karlheinz Stockhausen și Mihail Jora.

La invitația Guvernului SUA, a vizitat mai multe universități americane pentru a aprofunda muzica asistată de calculator. A fost compozitor rezident în Berlinul de Vest (DAAD) și a predat orchestrație și compoziție la Universitatea din București, la Universitatea Illinois, în Strasbourg, Darmstadt și Bușteni.

După 1990, a început să organizeze cursuri de vară în Bușteni, locul său de suflet. La acestea au participat muzicieni care acum formează elita muzicii contemporane din România precum Mihnea Brumariu, Dan Dediu, Sabina Ulubeanu, Maia Ciobanu, Șerban Nichifor, Carmen Stoianov, Petru Stoianov, Smaranda Oțeanu-Bunea, Fred Popovici, Violeta Dinescu ș.a.

Unul dintre aspectele interesante ale primei ediții este acela că discipolii lui Aurel Stroe au compus lucrări pentru acest festival.

Sonata nr. 1 pentru pian, de Aurel Stroe

Organizatorii au inclus în program și o lucrare semnată de Stroe, Sonata nr. 1 pentru pian. Scrisă în 1955, aceasta a reprezentat pentru Aurel Stroe punctul de pornire în muzica modernă, dar şi o piatră de temelie a unui nou mod de gândire componistic. Deși scrierile lui René Thom, aprofundate de Aurel Stroe, au apărut mai târziu și teoria morfogenezei nu exista încă în acei ani, Sonata nr. 1 poate fi numită morfogenetică.

„Die Zeit ist nicht so, wie sie scheint”, de Mihnea Brumariu

Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din 1980, Mihnea Brumariu este absolvent al Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, secția compoziție, la clasa profesorului Aurel Stroe. A urmat cursuri de specializare cu Yannis Xenakis, Zygmunt Krauze și Paul Patterson, iar în 1978 a fost distins cu Premiul pentru compoziție „Dinu Lipatti” pentru lucrarea Concertino pentru pian şi orchestră.

A semnat nenumărate lucrări de muzică de cameră, muzică simfonică, dar și muzică de film și două opere.

„La începutul anilor ’70, Aurel Stroe a scris o lucrare foarte importantă pentru momentul respectiv, dar și pentru evoluția muzicii contemporane românești. Dacă ar fi numai atât!

«Rêver, c’est désengrener les temps superposés («În vis desfacem timpurile suprapuse»). Cei trei instrumentiști evoluează independent, în viteze, deci timpuri diferite, existând din când în când «niște» repere doar pentru control, nu pentru sincronizare (sincronizarea reprezentând una dintre marile performanțe ale muzicii culte europene, să nu uităm, perfecționată timp de aproape 1.000 de ani).

Timpul, despuiat de ornamentele cu care l-a înveșmântat fizica newtoniană, cu care ne obișnuiserăm, rămâne doar un singur aspect care a supraviețuit distrugerilor provocate de fizica secolelor XIX și XX; «lumea înseamnă schimbare». Niciuna dintre componentele pe care timpul le-a pierdut (unicitate, direcție, independență, prezent, continuitate) nu pune sub semnul îndoielii faptul că muzica este o rețea de evenimente. Pe de o parte, era timpul, cu numeroasele lui determinări, pe de altă parte, faptul elementar că nimic nu este, ci lucrurile se întâmplă. Muzica nu este o colecție de «obiecte sonore», ci o colecție de evenimente.

Lucrarea mea, «Die Zeit ist nicht so, wie sie scheint» (time is not what it seems), nu este o replică la lucrarea lui Aurel Stroe, ci o încercare de a duce mai departe munca lui.” – Mihnea Brumariu

„The Present”, de Jonathan Parry

Jonathan Parry a evoluat, în calitate de instrumentist, pe scene ale festivalurilor din întrega lume, iar muzica sa a fost lansată de către case de discuri precum Rough Trade și Klanggalerie.

„Este o mare plăcere să fiu invitat de Mihnea Brumariu să scriu o piesă pentru ECHOES – Festivalul Internațional «Aurel Stroe». Mihnea m-a introdus în lumea muzicii și ideilor lui Aurel Stroe și admir combinația dintre știință și artă din lucrările sale.

Piesa pe care am scris-o («The Present») își propune să fie un omagiu printr-o metodă științifică, adusă la viață prin imaginația artistică și deghizată ca divertisment. Acesta își imaginează prima mea vizită în România pe fundalul prezenței inteligenței artificiale în domeniul artelor.

Începem într-un tren, într-o vară timpurie*, apoi auzim o temă simplă, originală, «tradusă»** în multe armonii diferite, prin variația intervalelor. Această abordare laterală îmi amintește de procesele misterioase ale inteligenței artificiale, deși mecanismul este cu totul diferit. Prin urmare, piesa este un comentariu legat de «the present» (prezentul), fiind, în același timp «a present» (un cadou) pentru Mihnea Brumariu, Aurel Stroe, Festivalul ECHOES și pentru noii mei prieteni din România.” – Jonathan Parry

*ritmul distinctiv 7/8 (2 + 2 + 3) preluat din primul dintre Dansurile românești ale lui Dinu Lipatti

**tehnică proprie și originală

„Portrete”, de Ionică Pop

Ioan (Ionică) Pop este conf. univ. dr. la ANMGD Cluj-Napoca (Departamentul de Muzicologie), compozitor, inclusiv pe propriile versuri, dirijor, mai ales al lucrărilor proprii, conducător artistic al ansamblului IMPACT XXI, muzicolog (participări la simpozioane naţionale şi internaţionale, workshopuri şi masterclass-uri în Iaşi, Oldenburg și Ierusalim), cetăţean de onoare al oraşului Sîngeorz Băi, membru UCMR.

„Lucrarea «Portrete», pentru clarinet, marimbă și cvartet de coarde, in memoriam Aurel Stroe, porneşte de la melogramele numelor soliştilor Andrei (clarinetistul) şi Ioana (percuţionista) Văleanu, precum şi a numerelor de telefon ale instrumentiştilor menţionaţi. Nu lipseşte din context nici melograma numelui Mihnea (Brumariu), cel care m-a încurajat să scriu această piesă.

Compoziţia, cu valenţe ludice, conţine cinci structuri: I – V, II şi III, perechi, cea de-a patra (elementul surpriză), fiind bazată pe un cântec de nuntă din Bistriţa, ce poate integra şi strigătura la găină (la alegerea interpreţilor) şi se apropie de Aurel Stroe prin dezinvoltură, plaja mare de elemente şi tehnicile componistice folosite, precum şi prin fantezia debordantă.” – Ionică Pop

Inițiatoarea festivalului, Maria-Clara Brumariu, nepoata compozitorului Aurel Stroe, împreună cu Ioana Văleanu, coordonatoarea artistică, au selectat pentru prima ediție a festivalului șapte muzicieni cu media de vârstă de 30 de ani – o reverență față de memoria lui Stroe, profesorul înconjurat mereu de tinerii pe care i-a format.

Abel Chircă – vioară

Abel a început studiul viorii la vârsta de 6 ani, la Colegiul Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara, sub îndrumarea Mariei Cleșiu. A continuat studiile la Universitatea Națională de Muzică din București, la clasele profesorilor Marcel Frandeș și Luminița Burcă. A studiat muzica de cameră cu Verona Maier și Adriana Maier.

O mare influență în cariera sa a avut-o Răzvan Stoica, violonist și director al Kameratei Stradivarius din Olanda. Devine membru al acestui ansamblu în 2017 și concertează în România, Germania, Bulgaria, Spania, Portugalia și Olanda.

Din 2023 este violonist în cadrul orchestrei simfonice a Filarmonicii „Banatul” din Timișoara.

Andrei Mihail Radu – vioară

Andrei Mihail a absolvit în 2015 Liceul de Arte „Bălașa Doamna” din Târgoviște, apoi și-a continuat studiile de licență și master în cadrul Universității Naționale de Muzică din București. În prezent este doctorand în cadrul aceleiași universități. A susținut numeroase recitaluri solo și de muzică de cameră în România, Franța, Elveția, Italia și Germania. A fost membru al Orchestrei Române de Tineret, Orchestrei Sinfonietta și Orchestrei Naționale Simfonice a României. Din noiembrie 2023 este membru al partidei de vioara I a Filarmonicii Brașov. De asemenea, este cofondator al ansamblului cameral Senza Tempo Piano Trio.

Andrieș Cigulea – violă

Andrieș s-a născut în 1998, la Chișinău. A început studiile la vârsta de 5 ani, la Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din orașul natal. Din 2007 a continuat studiile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, iar din 2020 studiază la Gustav Mahler Privatuniversität für Musik din Klagenfurt. A cântat alături de Orchestra Română de Tineret, EuPhony Orchestra, Wiener Jeunese Orchestra și EUYO, iar în prezent colaborează cu orchestra Kärntner Sinfonieorchester din Klagenfurt, Austria. Este implicat în mai multe proiecte de muzică de cameră, precum SoNoRo, Moldo Crescendo sau Fundația Remember Enescu.

Csaba Maksay – violoncel

Csaba a urmat cursurile Colegiului de muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca, iar în 2017 a început studiile de la Facultatea de Muzică din Hannovra. În 2021 s-a angajat la Filarmonica „Banatul” din Timișoara, iar în 2022 s-a înscris la studiile de masterat ale Facultății de Muzică și Teatru din Timișoara. Este pasionat de muzica de cameră, activând în formații precum Ansamblul CelloTim sau orchestra de cameră Kaganovsky Virtuosi. Din 2022 este membru al Orchestrei Române de Tineret.

Luca Pulbere – pian

Luca s-a născut în Cluj-Napoca, într-o familie de artişti. A urmat cursurile Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă” din Cluj, continuând studiul pianului la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”. A absolvit cursurile academiei ca șef de promoție, iar în 2020 a obținut diploma de doctor în muzică.

A concertat alături de orchestre din România și Germania, iar în prezent este profesor titular al catedrei de pian a Academiei Naționale de Muzică din Cluj.

Ioana Văleanu – marimbă

Ioana s-a născut în Ploiești, într-o familie de muzicieni. La vârsta de 7 ani a început studiul pianului, iar la 11 ani descoperea lumea fascinantă a instrumentelor de percuție.

Este absolventă a studiilor de licență din cadrul Conservatorului „Niccolo Piccinni” din Bari; tot în acel oraș a colaborat cu orchestra Teatrului Petruzzelli. Din 2015 este membră a Orchestrei Române de Tineret, iar din 2016 este angajată a Filarmonicii „Paul Constantinescu” Ploiești, în calitate de artist instrumentist – percuție. În anul 2021 devine vicepreședinta Asociației SYNC.

Andrei Văleanu – clarinet

Născut în Ploieşti, Andrei a crescut într-o familie de muzicieni, iar la 7 ani a început studiul la Colegiul de Artă „Carmen Sylva”. La doar 15 ani a susținut primul concert în calitate de solist, alături de Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploiești. A urmat studiile de licenţă în cadrul UNMB. Este membru al Orchestrei Naționale de Tineret şi a colaborat cu orchestre precum Filarmonica „George Enescu”, Orchestra Națională Radio, Filarmonica Banatul, Filarmonica „Paul Constantinescu” ș.a. În anul 2021 a înființat Asociația SYNC împreună cu sora lui, Ioana Văleanu.

Programul concertelor

Vineri, 10 mai 2024, ora 19:00 – Centrul Cultural „Aurel Stroe” din Bușteni

Mihnea Brumariu – In Erinnerung Aurel Stroe, Die Zeit ist nicht so, wie es scheint

Jonathan Parry – The Present

Ionică Pop – Portrait

Sâmbătă, 11 mai 2024, ora 12:00 – Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești

Mihnea Brumariu – In Erinnerung Aurel Stroe, Die Zeit ist nicht so, wie es scheint

Jonathan Parry – The Present

Ionică Pop – Portrait

Duminică, 12 mai 2024, ora 18:00 – Institutul Cultural Român din București

Aurel Stroe – Sonata I pentru pian

Mihnea Brumariu – In Erinnerung Aurel Stroe, Die Zeit ist nicht so, wie es scheint

Jonathan Parry – The Present

Accesul la cele trei concerte este liber, în limita locurilor disponibile. Mai multe informații despre festival se pot găsi pe site și pe rețelele sociale – Facebook și Instagram.

Partener principal – Institutul Cultural Român

Ediție desfășurată sub Patronajul Ambasadei Republicii Federale Germania în România

Sponsor principal – JTI

Parteneri – Centrul Cultural „Aurel Stroe” din Bușteni, Hotel Alexandros, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, eXpoPrint media, Promobicicleta, SYNC

Parteneri media – TVR Cultural, Radio România Muzical, Radio România Cultural, RFI România, Klarmedia, Igloo, Arhitectura, Zile și Nopți, Aici a stat, Palindrom.eu, LiterNet, Bookhub.ro

May

2024

Începe a treia ediție a Romanian Mental Health Film Festival

Romanian Mental Health Film Festival, primul festival de film din România dedicat sănătății mentale și adresat publicului larg, a ajuns la a treia ediția. Aceasta va avea loc pe 9, 10, 11 și 12 mai 2024, în 5 locații din Iași.

Programul include 8 proiecții de film, 3 dialoguri și 4 petreceri. Intrarea este liberă și accesul la proiecțiile de film și la dialoguri se face pe bază de înscriere pe platforma Eventbrite. Pentru petreceri nu e nevoie de înscriere, dar locurile sunt limitate, în funcție de capacitatea locațiilor.

Festivalul își propune să folosească filmul pentru a iniția conversația despre sănătatea mentală și despre probleme umane importante și complexe din realitatea imediată, onorând experiența oamenilor.

Filmele proiectate în cadrul festivalului sunt vehiculul principal prin care se dezbat subiecte mai puțin accesibile, cu intenția clară ca oamenii să poată conștientiza impactul sănătății mentale asupra lor și a celor din jur. În edițiile trecute ne-am bucurat de prezența unui public curios și dornic să participe la conversația despre sănătatea mentală, un subiect mai puțin popularizat, ceea ce ne-a motivat și mai tare să continuăm să oferim un spațiu pentru aceste discuții. Credem în educația prin film și ne dorim ca acest mijloc de culturalizare să fie accesibil pentru cât mai mulți oameni.

Ediția 2024 va reuni, la fel ca în fiecare an, oameni relevanți din domenii diverse: actori, regizori, scriitori, muzicieni, filosofi, reprezentanți ai societății civile și ale unor instituții culturale, alături de publicul larg.

Conturi social media ale festivalului:
● Instagram instagram/rmhffest
● Facebook facebook/rmhffest
● TikTok tiktok/rmhffest

Programul festivalului

Poate fi consultat și aici: https://www.rmhffest.ro/
Detalii despre filme aici: https://www.rmhffest.ro/filme
Înscrieri evenimente: Romanian Mental Health Film Festival Events – 11 Upcoming Activities and Tickets | Eventbrite

Echipa
● Dan Basu, artist vizual
● Raluca Bejenariu, co-fondatoare Asociația În Dialog
● Teodora Popescu, co-fondatoare Asociația În Dialog

Organizatori: Asociația În Dialog
Partener Media: Radio Guerrilla
Parteneri: Jassyro, Acaju, Oddity, Cărturești, Flow Development, Taifas
Parteneri instituționali: Casa de Cultură a Studenților Iași, Casa de Cultură „Mihai Ursachi” Iași, Teatrul „Luceafărul” Iași
Sponsori: Kaufland, Awin, HCL, Dorna Medical, Transparența

May

2024

Un imobil impozant decorat cu zeități mitologice se vinde cu peste 1 milion de euro pe platforma Storia

O vilă interbelică ridicată în stil eclectic și decorată cu zeități mitologice se vinde cu 1.140.000 euro pe Storia, platforma de imobiliare lansată de OLX. Imobilul este situat pe o arteră istorică în inima capitalei și are peste 10 camere dispuse pe mai multe niveluri: subsol, parter, etaj și mansardă. Investitorii pasionați de arhitectură și istorie au ocazia de a achiziționa această bijuterie arhitecturală versatilă într-o locație de excepție.

Această vilă, aflată pe una dintre străzile istorice ce și-au păstrat în proporție covârșitoare fondul construit, a fost ridicată în perioada interbelică. Recent a fost modernizată păstrându-și referințe memorial-simbolice și arhitecturale. Exteriorul păstrează elemente arhitecturale care invită privitorul să viseze la o perioadă istorică în care pe stradă circulau alternativ trăsuri trase de cai, dar și automobile printre sălciile acelei perioade. Aceste sălcii au dat chiar numele inițial al străzii pe care se află vila. Strada Sălciilor, fostă Iulius Fucik, a luat numele primului președinte cehoslovac, Thomas Mazaryk, și are clădiri cu diversitate tipologică, stilistică și arhitecturală.

Interiorul a fost recompartimentat și pregătit pentru cerințele contemporaneității. Este admirabil că în acest context s-au păstrat anumite elemente arhitecturale și ornamente în interior ce amintesc de perioada interbelică: o sobă de porțelan, stucaturile de pe tavanele saloanelor înalte, ușile de lemn, feroneria balconului. Un medalion dintr-o veche sobă de porțelan de Meissen cu amorași s-a păstrat și se află încastrat într-un perete al casei. Vila are 732 metri pătrați împărțiți în mai mult de 10 camere, dispuse pe 4 niveluri: subsol, parter, etaj și mansardă. Tavanele sunt înalte de 2.8 metri și de 4 metri.

Dacă ne putem imagina că inițial clădirea fusese echipată cu toate elementele de confort existente la vremea construirii sale, facilitățile contemporane fac arc în timp către acest trecut rafinat. Are dotări moderne și spații auxiliare la fiecare nivel, un sistem de alarmă și monitorizare video, aer condiționat și centrală termică conectată la rețeaua de gaz, TV și internet în fiecare cameră, iar ferestrele pot fi controlate de la distanță. Există două intrări separate: la etajul al doilea se află un apartament independent, aflat în mansarda cu tavan înalt, ce se poate accesa pe o scară distinctă. Designul modern este completat de ferestrele amplasate în acoperiș care se pot închide sau deschide cu ajutorul unei telecomenzi. Este posibilă legătura directă a apartamentului cu primul etaj printr-o ușă securizată. Proprietatea are și o curte de aproximativ 275 metri pătrați cu parcare și porți automate de oțel. Toate acestea laolaltă demonstrează că vila poate deservi mai multe funcțiuni contemporane.

Clădirea aceasta și-a păstrat în timp și la exterior o mare parte din valorile sale arhitecturale, grifonii și zeitățile mitologice de pe decorațiunea bovindoului fiind spectaculoase. În plus, clădirea beneficiază și de iluminat exterior pentru evidențierea elementelor arhitecturale. Grifonul era în mitologia greacă un monstru înaripat cu trup și picioare leonine, cu cap și aripi de vultur, consacrat zeului Zeus, iar în arhitectură se consideră că protejează clădirile istorice. Mitul grifonului a fost probabil dezvoltat în Persia antică (Iran și părți ale Asiei Centrale). Potrivit unor legende, grifonii și-au construit cuiburile de aur pe care le-au găsit în munți. Nomazii sciți au purtat aceste povești în Marea Mediterană, unde le-au spus grecilor antici că fiarele uriașe înaripate au păzit aurul natural din dealurile nordice persane.

Volumetria și ornamentica vilei îi conferă o extravaganță monumentală ce o încadrează din punct de vedere arhitectural în stilul eclectic târziu. Stilul eclectic reiese din frizele decorative cu elemente vegetale și frunză de acant, denticulii de la cornișă, feroneria ușii și a balconului, ancadramentele ferestrelor. Chipurile de lei ce străjuiesc intrarea și încadrează ușa sculptată de lemn și coarnele de berbec prezente la balcon și la ferestre inspiră putere. Bovindoul, friza vegetală delicată de la cornișă și plăcile de ceramică smălţuită de la ferestre ce încadrează mascaronii cu figuri de amorași sau zeități sunt, de asemenea, impozante.

Eleganța rafinată a vilei dovedește că a aparținut unei familii importante ale perioadei interbelice. Personalitățile descoperite în istoricul clădirii sunt Popescu Gheorghe (decedat în 1951) și Solacolu Ecaterina Felicia (nepoata fratelui acestuia), căsătorită cu poetul, editorul, industriașul și sociologul Solacolu Barbu (1897-1976). El provenea dintr-o familie prosperă de comercianți de origine bulgară, familia lor extinsă dând, la rândul lor, oameni notabili, un monument arhitectural care ne-a rămas până în zilele noastre ca martor al activității lor comerciale fiind Hanul Solacolu. Barbu Solacolu a fost un adept al mișcării artistice a simbolismului, a fost decorat pentru activitatea sa militară din Primul Război Mondial, a criticat capitalismul din interbelic și a făcut traduceri remarcabile din Shakespeare.

Vila împrumută din elementele arhitecturale ale clădirilor ce o înconjoară, majoritatea monumente istorice. În plus, se află în proximitatea clădirii unde a locuit Ion Luca Caragiale, lângă o școală de artă unde au studiat multe personalități ale istoriei și culturii noastre, lângă clădirea unde a locuit Nicolae Hortolomei, medic chirurg, director al Spitalului Colțea și profesor universitar, ba chiar și aproape de vechea proprietate a familiei Celibidache. Zona protejată din care face parte este marcată de imobile proiectate de arhitecți cunoscuți ai capitalei: Petre Antonescu, Arghir Culina, Tiberiu Niga. Toate acestea fac parte din ingredientele unui viitor simbolic al clădirii ce va deservi arta și eleganța.

Materialul face parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii corecte, în cunoștință de cauză. Acest material a fost realizat în parteneriat cu Ana Rubeli – storyteller cultural și fondator al Asociației Culturale Aici a stat.

Despre Storia

Storia e platforma de imobiliare lansată de OLX care își propune să aducă mai multă claritate pe piața imobiliară. E locul unde mii de proprietari, agenți imobiliari și dezvoltatori își prezintă ofertele. Storia își propune să îi sprijine pe cei care caută locuința potrivită, oferind instrumente și informații valoroase despre piața imobiliară, cu scopul de a-i ajuta să ia decizii informate. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia pot beneficia gratuit de serviciile profesioniștilor pentru a identifica cea mai bună soluție de creditare. În 2022, Storia a lansat indexul T.R.A.I., o inițiativă care oferă informații despre traiul în cartierele din România, măsurând standardul de viață, dincolo de cei 4 pereți ai casei. T.R.A.I. preia date relevante de la specialiști, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, densitatea punctelor de interes și costul mediu pe metru pătrat al imobiliarelor, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte. În 2024, indexul a fost actualizat cu secțiunea „Vocea Cartierelor” în care sunt integrate date subiective despre cartiere, obținute direct de la locuitorii din fiecare zonă evaluată. Oricine dorește să-și evalueze cartierul în care locuiește este invitat să completeze chestionarul de pe trai.storia.ro.

Apr

2024

Sounds of Oradea Festival III – 14-16 iunie 2024

A treia ediție a festivalului internațional Sounds of Oradea va avea loc în perioada 14-16 iunie și va încânta publicul cu trei spectacole de excepție, în spații culturale consacrate din Oradea, Piața Unirii și Filarmonica de Stat.

Anul acesta, festivalul va fi deschis de una dintre cele mai importante și celebre soprane din lume, Angela Gheorghiu, care va urca pe scena din Piața Unirii alături de David Gimenez Carreras (dirijor), Teodor Ilincăi (tenor) și orchestra Filarmonicii de Stat Oradea. În istoria operei, Angela Gheorghiu strălucește ca un fenomen rar: nu doar o cântăreață și actriță cu o tehnică vocală excepțională și o inteligență dramatică și muzicală profundă, ci și o comunicatoare magnetică, care pătrunde în inimile și mințile publicului. Concertul extraordinar are loc în data de 14 iunie de la ora 20:30 și va include unele dintre cele mai spectaculoase arii și duete de operă.

A doua seară din festival va fi alături de The Prague Cello Quartet – un ansamblu remarcabil format din patru muzicieni talentați, absolvenți ai unor academii muzicale prestigioase. De la debutul lor pe scena muzicală în 2006, The Prague Cello Quartet au creat peste o sută de aranjamente muzicale captivante și au urcat pe scene renumite în diverse colțuri ale lumii, inclusiv în Japonia, China, Coreea de Sud, Columbia și, desigur, în întreaga Europă. Spectacolul The Prague Cello Quartet are loc în 15 iunie de la ora 20:30 la Filarmonica de Stat și va include interpretări unice ale unor piese clasice, dar și coloane sonore, jazz, rock și pop.

Opera Națională din Sofia va închide cea de-a treia ediție Sounds of Oradea Festival, cu un spectacol de balet plin de grație și emoție, susținut de balerini apreciați în toate colțurile lumii. Spectacolul va avea loc pe 16 iunie de la ora 20:30, în Piața Unirii.

Biletele pentru spectacole s-au pus deja în vânzare online pe platforma bilete.ro și la casieria Filarmonicii de Stat Oradea. Platforma bilete.ro oferă posibilitatea de a achiziționa bilete prin card de debit/credit dar și prin cardurile cadou/culturale Pluxee/Edenred sau Up Romania.

Sounds of Oradea Festival (SO Festival) este conceput și organizat de către Visit Oradea (Asociația pentru promovarea turismului din Oradea și regiune) și Primăria Municipiului Oradea. Directorul artistic al festivalului este dirijorul catalan David Giménez Carreras, nepotul și dirijorul celebrului tenor José Carreras.

Programul festivalului

Vineri, 14 iunie 2024, ora 20.30

Piața Unirii, Oradea

Angela Gheorghiu în concert extraordinar – dirijor David Giménez Carreras, tenor Teodor Ilincăi, orchestra Filarmonicii de Stat Oradea.

O seară de gală cu unele dintre cele mai spectaculoase arii și duete de operă.

Bilete aici: https://www.bilete.ro/angela-gheorghiu-in-concert-extraordinar/.

Preț bilete: Categoria 1 – 150 lei, Categoria 2 – 100 lei.

Sâmbătă, 15 iunie 2024, ora 20.30

Filarmonica de Stat Oradea, sala Enescu-Bartok

The Prague Cello Quartet – Interpretări unice ale unor piese clasice, coloane sonore, jazz, rock și pop.

Bilete aici: https://www.bilete.ro/the-prague-cello-quartet/.

Preț bilete: Categoria 1 – 60 lei, Categoria 2 – 40 lei.

Duminică, 16 iunie 2024, ora 20.30

Piața Unirii, Oradea

Spectacol de balet – Opera Națională din Sofia, Bulgaria

O seară magică de grație și emoție alături de unul din cele mai renumite ansambluri de balet din lume.

Bilete aici: https://www.bilete.ro/spectacol-de-balet-opera-nationala-din-sofia/spectacol-de-balet-opera-nationala-din-sofia-bulgaria-16-iun-2024.

Preț bilete: Categoria 1 – 60 lei, Categoria 2 – 40 lei.

Facebook: https://www.facebook.com/soundsoforadea

E-mail: office@visitoradea.com

https://soundsoforadea.com/

Apr

2024

Piața Sfatului și Teatrul Sică Alexandrescu repuse în valoare de Kärcher România

Brașovul este un oraș care atrage anual aproape trei milioane de turiști români și străini. Ceea ce îmi doresc, atât din perspectiva vizitatorului cât și a promotorului de țară, este să ne bucurăm de toate atuurile pe care acest oraș le are, noi, românii, localnicii, vizitatorii din alte orașe și turiștii străini. Iar explorarea unui oraș devine de zeci de ori mai plăcută dacă locurile care ne reprezintă sunt curățate și puse în valoare. Primul obiectiv turistic și cultural în care turiștii ajung este Piața Sfatului: de aici pornesc în plimbări, la Biserica Neagră care se află în proximitate, la cafenele, restaurante și la muzee. Iar dacă turistul sau localnicul este ademenit și de scena culturală a orașului, la Teatrul Sică Alexandrescu găsește spectacole de calitate într-un cadru vechi de peste 60 de ani. Atât Piața Sfatului cât și Teatrul Sică Alexandrescu sunt locuri care adună comunități, locuri care unesc și care au puterea de a coagula. De aceea este important ca aceste două puncte focale ale Brașovului să fie îngrijite și prețuite. Iar Kärcher România le-a repus în valoare curățându-le profesional ca parte din misiunea lor de a proteja patrimoniul,

Pentru ca patrimoniul să fie iubit, el trebuie să fie mai întâi privit, admirat și înțeles. Și ca să fie admirat, el trebuie să fie în primul rând curat. Este o chestiune de estetică și de respect față de trecutul și identitatea culturală a comunității. De aceea prin implicarea sa activă la întreținerea curățeniei celor două obiective de patrimoniu, Kärcher demonstrează angajamentul său față de protejarea și promovarea patrimoniului cultural și istoric al orașului. Aș vrea să vorbim despre obiectivele de patrimoniu pe care Karcher a ales să le pună în valoare prin acest proiect și povestea fiecăruia dintre ele, ca să ne apropiem la nivel simbolic și mai mult de ele.

Valoarea patrimoniului se măsoară la nivel arhitectural, istoric și memorial-simbolic. Piața Sfatului este Kilometrul 0 al oraşului: de aici se măsoară toate distanţele, cum ar fi distanţa Braşov-Bucureşti. Mai fiecare epocă i-a adus câte un nume, aşa că, o găsim în documente fie ca Ring Platz, Grosser Markt, Franz Josef Platz, Piaţa Sfatului, Piaţa Libertăţii, ori Piaţa 23 August şi din nou, Piaţa Sfatului, în ultimii 20 de ani. Piaţa Sfatului şi componentele sale sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice și în incinta pieţei şi pe laturile acesteia se găsesc numeroase monumente istorice: Componentele şi fronturile Pieţei Sfatului au 43 monumente istorice, din care 40 categoria „monument”, grupa valorică A (9 poziţii) şi B (32 poziţii) şi 1 categoria „ansamblu”, grupa valorică B, cu două subpoziţii, categoria monument. Două imobile (Casa Sfatului şi Casa Hirscher) sunt stabilite ca „valori de patrimoniu cultural de interes naţional”.

Spre exemplu, Casa Hirscher în care funcţionează cum Restaurantul Cerbul Carpatin are o istorie bogată bazată pe o legendă. A fost construită de Apollonia Hirscher cea mai bogată femeie a Braşovului. La moartea soţului ei, în 1541, a preluat frâiele afacerilor ce se întindeau până în Austria şi în Turcia. Chiar dacă negoţul şi politica erau la acea vreme treburi aproape exclusive bărbăteşti, a reuşit să strângă o avere foarte mare. Se spune că fiica Apolloniei s-a îmbolnăvit de tânără şi a murit. Distrusă de durere, mama ei a decis ca fata să fie îmbrăcată cu cea mai scumpă rochie şi cele mai frumoase bijuterii. La câteva zile după ce a fost înmormântată, câţiva săraci au vrut să jefuiască mormântul şi să fure bijuteriile. În momentul în care a fost dezgropată, fiica Apolloniei s-a trezit la viaţă, iar evenimentul a fost privit ca un miracol al vremii. Atunci Apollonia Hircher a decis să construiască Casa Negustorilor (actualul Cerbul Carpatin). Clădirea datează de la 1545 şi a fost donată oraşului. Dincolo de legendă, a fost într-adevăr donat de familia Hirscher orașului și a fost în timp o mare hală, cârciumă, pivniță de vin.

277983281883495485893567112606656281502531o-1024x775

În cazul Pieței Sfatului avem de-a face cu mai multe dimensiuni care atestă valoarea sa incontestabilă de-a lungul timpului:

importanță administrativă: locul unde a fost vechea Primărie (Casa Sfatului), cea mai reprezentativă clădire din Piaţă. Datează de la 1420 şi a supravieţuit cutremurelor, incediilor, dar şi intenţiilor de demolare ale comuniştilor care vroiau să scape de ea pentru ca muncitorii să poată manifesta în Piaţa Sfatului. Turnul său, alături de Turnul Bisericii Negre, era și este încă vizibil pentru orice călător intra în oraș. Are un ceas emblematic care a fost aproape distrus de fostul comandant militar austriac pentru că sunetul păpuşii din ceas, care bătea gongul, îi stresa papagalul. Pe Casa Sfatului există singura stemă color a Braşovului. Astăzi Casa Sfatului este unul din obiectivele turistice majore ale Braşovului.
importanță comercială/ loc de târg/ piață : Din 1520, Piața Sfatului din Brașov, numită în acea vreme Marktplatz, a obținut dreptul de a organiza târguri. În piață se ajungea prin strada Vămii (actuala Mureșenilor), după ce se trecea prin Poarta Vămii, una dintre cele mai vechi porți ale fortificațiilor cetății. Pe aici intrau carele cu mărfurile negustorilor, în apropiere fiind vama unde se plăteau taxele pentru produsele introduse în cetate. Desfăşurarea comerţului în Piaţă şi în spaţiile adiacente era strict reglementată de Statutele oraşului, suprafaţa mare şi specializarea părţilor componente ale Pieţei arătând importanţa comerţului pentru viaţa economică a oraşului. Tot în Piaţă erau păstrate etaloanele pentru unităţile de măsură.
importanță juridica – locul unde se împărțea judecata: În Piața Sfatului a existat în perioada medievală „Stâlpul infamiei”, unde erau judecate vrăjitoarele și se aplicau public pedepse corporale acelora găsiți vinovați. Aici, în 1688, a fost decapitat Stefan Stener, șeful breslei cizmarilor, care s-a împotrivit intrării austriecilor în oraș.
nod de transport : Primul tramvai de pe teritoriul actual al României a fost construit în Brașov, în anul 1892. Era alintat popular “Cărăbuș”, funcționa cu abur și a fost gata în timp-record, în 2 ani. La acel moment, Brașovul era parte a Imperiului Austro-Ungar, care punea o importanță deosebită asupra lucrărilor de infrastructură. “Cărăbuș” a pornit la drum pe linia Brașov – Satulung, care acum face parte din Săcele. Acesta avea rolul de a aduce lumea din împrejurimile Brașovului în oraș. Cărăbuș, primul tramvai mecanizat din România, a fost construit în timp-record de Societatea Căilor Ferate Vicinale Braşov – Trei Scaune. Tramvaiul cu abur ajungea până în centrul orașului, în Piața Sfatului. Linia de 17 kilometri a fost construită în numai doi ani. În 1891, poarta Vămii a fost dărâmată pentru că locomotiva cu aburi nu putea trece pe sub ea. Trenurile circulau numai ziua, cu 10 km/h în oraş și 20 km/h în afara acestuia. În zilele de târg, tramvaiul cu aburi circula în oraş numai după ora 15. După un timp trenul local a început să enerveze populația din cauza zgomotului și a fumului. În alte dăți au avut loc focuri de armă trase în tren. În fine, în alt moment, casa unui localnic de pe traseul trenului a luat foc de la scânteile produse de locomotivă. Astfel, în 1932, primăria Brașovului înființează primul serviciu de autobuze, iar acestea devin rapid preferatele populației. Trenul local va mai fi folosit însă până în 1960, în special de navetiștii din zonă care lucrau în fabricile din Brașov. Ulterior, autoritățile comuniste au închis linia.
importanță financiară/ nod financiar: prima bancă înfiinţată în ţara noastră – Kronstadter Allgemaine Sparkasse, își avea sediul pe Strada/Șirul Inului.
aspect paliativ: În clădirea din Piata Sfatului nr.16 de pe latura de sud-est a pieței (Casele Closius – Hiemesch – Giesel) a funcționat prima farmacie din oraș, atestată documentar la 1512.
loisir/viață socială: Două fântâni din piatră se aflau pe laturile de sud şi nord ale Pieţei, iar suprafaţa acesteia era străbătută de canale cu poduri; aici era locul unde în perioada interbelică ieşea la promonadă protipendada oraşului. Din punct de vedere social, clădirile din Piață erau locuite de cetățeni bogați ai orașului. Analiza informațiilor oferite de evaluarea, în 1541, a unei părţi a locuinţelor din Cetate, arată că locuințele evaluate la sumele cele mai mari se aflau în Piață și pe Str. Mureșenilor. Bogăția proprietarilor a avut o influență directă asupra fondului construit al Pieței, clădirile fiind supuse unor frecvente modernizări.
aspect estetic: aici a funcționat și o piață de flori. Grija pentru acest punct nodal a fost dintotdeauna, spre exemplu din 1737 Piața Sfatului a fost pavată cu piatră.

Din perspectivă academică, valoarea de patrimoniu a a Pieţei Sfatului reiese din:

Valoarea istorică şi memorială
1. Oraşul Braşov (Kronstadt) este simbolul cel mai puternic al populaţiei de origine germană care a ocupat, începând din secolul al XIII-lea, regiunea de sud a Transilvaniei; Piaţa Sfatului, cu funcţiuni civice şi comerciale, împreună cu Biserica Neagră, care avea şi funcţiune de învăţământ, formau centrul oraşului Braşov; împreună, formează simbolul întregii populaţii privilegiate de colonişti saşi;
2. Piaţa Sfatului are valoare memorială pentru religiile populaţiei: religia catolică iniţială a saşilor; religia luterană adoptată în Braşov la jumătatea secolului al XVI-lea, graţie acţiunilor lui Johannes Honterus (1498-1549); religia ortodoxă a negustorilor din Compania comercială grecească, la sfârşitul secolului al XVIII-lea; religia ortodoxă a populaţiei româneşti, care primeşte „drept de cetate” la sfârşitul secolului al XIX-lea.
3. Piaţa devine, în Evul Mediu, centrul puterii orăşeneşti şi comitale, aici exercitându-se puterea şi consumându-se execuţiile şi pedepsele (eşafodul, stâlpul infamiei);
4. Valoarea memorială a Pieţei este accentuată prin desfăşurarea anuală a ceremoniilor românilor (procesiunea junilor Braşovului), alături de cele ale germanilor din oraş;
5. Desfăşurarea Festivalului Internaţional Cerbul de Aur.
Valoarea funcţională a Pieţei Sfatului
1. Oraşul Braşov a avut în Evul Mediu şi în perioada modernă o funcţiune comercială în relaţiile Transilvaniei cu imperiul Otoman şi, implicit, cu Ţara Românească; funcţiunile comerciale s-au concentrat în Piaţa Sfatului şi în zona înconjurătoare acesteia, în partea oraşului locuită de saşi care a fost înconjurată de fortificaţii;
2. În Piaţă se concentrează legăturile cu alte orașe și cartiere;
3. Piaţa Sfatului a devenit, în periada modernă, cea mai importantă parte a centrului civic al oraşului, cu funcţiuni comerciale, bancare, civice, religioase, culturale, de agrement şi turistice; importanţa funcţiunilor de turism face ca, actualmente, Piaţa Sfatului să fie „punctul zero” al activităţilor turistice oraşului şi regiunii sale înconjurătoare şi să constituie „centrul elegant” al oraşului, în defavoarea centrului nou, de secol XIX-XX, realizat către est, în afara Cetăţii;
4. O valoare importantă, constantă în decursul istoriei, este locuirea, în clădirile care mărginesc Piaţa Sfatului, a unor familii mai bogate de negustori şi meşteşugari; după 1945, în clădiri au locuit alte straturi sociale şi, după 1990, majoritatea spaţiilor tinde să fie ocupată temporar de turişti, în structuri turistice şi de închiriere.
Valoarea istorică a clădirilor din Piaţa Sfatului
1. Clădirea cea mai importantă este cea a Sfatului orăşenesc medieval, cu o poziţie centrală în cadrul Pieţei, constituind punctul nodal al acesteia;
2. Valoarea imobilelor care formează fronturile Pieţei şi a celor de pe străzile adiacente este persistenţa parcelarului medieval, specific aşezărilor populaţiei germane;
3. Valoarea principală a clădirilor constă în arhitectura interioară şi exterioară, caracteristică perioadelor istorice principale, specifică stilurilor gotic, renascentist, baroc, clasicist de şcoală germană, neogotic, acedemist german; architectura clădirilor este, în general, bine păstrată şi lipsită de intervenţii majore după anul 1948;
4. Valoarea ansamblului a fost crescută de intervenţia realizată la sfârşitul anilor 1980, de amenajare a spaţiului pieţei, de amenajare a spaţiilor comerciale din piaţă, de realizare unitară a vitrinelor, firmelor şi a elementelor de mobilier urban.
5. Fântâna centrală (fără valoare artistică/arhitecturală deosebită) reprezintă un reper consolidat al Pieţei; Zona fântânii a devenit realul centru al pieţei din 1987, noutatea tehnică fiind remarcabilă pentru perioada respectivă.
Valoarea peisagistică a Pieţei Sfatului
1. Valoarea deosebită a Pieţei Sfatului constă în peisajul urban caracteristic burgurilor medievale din Europa Centrală;
2. Valoarea peisajului urban este amplificată de amenajările din piaţă, de atmosfera clară, de însorirea faţedelor imobilelor şi a spaţiului pieţei, de mişcarea în piaţă a oamenilor şi vehiculelor;
3. Valoarea peisagistică suplimentară a spaţiului Pieţei este datorată perspectivelor care se deschid către muntele Tâmpa şi dealurile înconjurătoare; perspectivele sunt deschise către elemente majore de fortificare ale oraşului.

Teatrul Sică Alexandrescu, deși are origini oarecum contemporane (un istoric de 70 de ani), are o valoare ridicată pentru publicul brașovean și nu numai.

Un cărturar ardelean, Ştefan Mărcuş, spunea despre teatru astfel: „Omului îi place să joace şi să se joace, a se mândri şi «a se închipui». În chip firesc zace în firea omului să joace teatru. […] Lanţul nesfârşit de emoţiuni dramatice, de zguduiri şi frământări interne, căruia i‑a fost supusă viaţa poporului, strivit de năvăliri, a creat teatrul celor mai desăvârşite drame şi au fost elementele emotive în spaţiul din care a răsărit sâmburele de dramă pentru teatrul românesc”.

Cine şi‑ar închipui astăzi că la sfârşitul secolului XIX, în 1895, elevi de clasa a VII‑a şi a VIII‑a ai gimnaziului din Braşov studiau „teoria dramei“? Studiu teoretic şi estetic al creatorilor de teatru, de obicei, nu pentru şcolari de 13–14 ani, care nu se pregăteau pentru această artă. Şi totuşi… Profesorul Iosif Blaga (născut în Lancrăm, judeţul Alba, în 1864, văr de gradul doi cu Lucian Blaga, mai mare ca el cu 31 de ani), care preda la gimnaziul din Braşov mai multe materii (limbile latină, maghiară şi germană, geografie fizică şi politică), începea să le predea elevilor, din anul 1895 (anul în care „Societatea pentru fond de teatru român“ şi‑a mutat sediul de la Budapesta la Braşov), „teoria dramei“. Era convins că „şcoala trebuie să ţină cont de necesităţile culturale ale timpului“ şi că arta dramatică este „cel mai înalt gen poetic“, astfel încât teoria dramei a devenit „o necesitate culturală a timpului de azi, atât pentru şcoală, cât şi pentru clasa noastră cultă”.

Teatrul din Brașov a fost înființat în 1946, inițial figura sub numele de Teatrul Poporului din Brașov, sub direcțiunea lui Florin Eliade. Dacă vă întrebați de ce atât de târziu comparativ cu vechiul regat, trebuie să ne gândim la contextul geopolitic, Transilvania sub imperiul austro-ungar, manifestarea teatrală era realizată de diletanți (repertoriul teatrelor naţionale din vechiul regat era încercat neîntrerupt de diletanţii Braşovului), iar inițial teatrul în regiunile acestea transilvane era mai degrabă rezultatul unor tradiții locale, apoi rezultatul eforturilor unor profesori și artiști de a aduce turnee în Transilvania în limba română (în Brașov sala Teatrului orăşenesc era ocupată de o trupă ungurească în 1864). Spectacolele în limba română se înmulțesc după Marea Unire, apar mișcări de a forma un Teatru national și la Brașov, dar vine Al Doilea Război Mondial, și abia după 1945 Ministerul Artelor decide înfiinţarea unor teatre susţinute de autorităţi, pentru propagarea artei în rândul maselor, prin spectacole accesibile, ieftine, cu mesaj mobilizator. Până la ridicarea noului teatru în 1959, spectacolele se țineau în Sala Redutta și în Sala Astra (cinematograf).

După înființarea teatrului din 1946, a fost imediat luat de valul naţionalizării din iunie 1948 ce a avut ca efect şi etatizarea instituţiilor teatrale de spectacol. Teatrele Poporului devin Teatre de Stat. În 1948, director al Teatrului brașovean a fost numit regizorul Puiu Maximilian (tatăl textierului de revistă Mihai Maximilian).

În 14 mai 1949, odată cu vremurile, Teatrul Poporului și-a schimbat titulatura în Teatrul de Stat Brașov. În 1967 a fost numit Teatrul Dramatic, la inițiativa regizorului Sică Alexandrescu, director al teatrului la acea vreme (un self-made man, nu făcuse conservatorul, a lucrat la diverse teatru, inclusiv Comedia și TNB, el a fost și consultat la ridicarea clădirii TNB din București). După ce s-a pensionat de la TNB a luat funcția de conducere la Teatrul de Stat din Brașov pe care l-a redenumit și pe care l-a reformat parțial. El a avut o contribuție la îmbogățirea portofoliului teatrului, pe vremea sa având loc numeroase premiere într-un stil adaptat vremurilor. Avea o mare atenție la detalii, a obținut titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”, iar ulterior a primit și titlul de Artist al Poporului. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice” și cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a II-a (1971). Din 1994 teatrul a primit numele regizorului Sică Alexandrescu, în onoarea sa.

Din 1978 Teatru a găzduit Festivalul de teatru contemporan cu 30 de ediții la active, dar cu o pauză în perioada pandemiei. Își desfașoară activitatea într-un edificiu inaugurat în 1959 cu 2 săli: sala mare cu 750 de locuri și sala mica Studio (din 1982) cu o capacitate între 40-60 de locuri. Realizează în jur de 6-8 premiere pe stagiune. Până acum a realizat peste 350 de premiere, spectacole cu piese din repertoriul universal și local.

Mă bucur enorm că aceste două puncte focale ale Brașovului au fost curățate de pete, de reziduuri de la păsări, de gume de mestecat, s-a îndepărtat praful de pe soclu și urmele de vopsea și grafitti. Pavajul a fost aspirat, sablat, vegetația spontană dăunătoare a fost curățată. Țesutul orașului și al pieței vechi va străluci din nou datorită Kärcher și va invita brașovenii și turiștii la a sta, a privi, a rememora trecutul în acest loc plin de povești!

Surse:

Studiu istoric de fundamentare, Concurs de soluții – Piața Sfatului, Brașov, Quattro Design – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi, Martie 2019
Constantin Paraschivescu, Teatrul “Sică ALEXANDRESCU”, Monografie, 2014, Brașov

Apr

2024

ALTRNTV, shopul cu produse sustenabile create de designeri români, se redeschide într-o clădire istorică recent reabilitată

În al doilea an de la deschidere, ALTRNTV s-a mutat într-o clădire istorică reabilitată, în inima Cartierului Creativ din București și peste 140 de designeri români de produse sustenabile prezintă produse alternative, gândite încât să aibă o amprentă de CO₂ cât mai mică.

ALTRNTV, spațiu cunoscut pentru alternativele sustenabile pe care le propune consumatorilor când vine vorba de haine, accesorii, produse cosmetice, produse home-deco, se redeschide sâmbătă, 6 aprilie de la ora 17.00 în str. Constantin Mille, nr. 18 la etajul 1, în fostul Hotel Palace, a cărui renovare a fost recent încheiată. În magazin, expun produse prietenoase cu mediul peste 140 de designeri români care din care amintim pe Katerini MOU, Loomescu, Little Truffles, Pottery Paw, Ițe Urbane, Craxittude, MATCA, Deplin, Fizic Studio, Little Paris Atelier, MAD și alții.

Regenerare urbană sustenabilă

Spațiul se află într-o clădire recent reabilitată, aflată în lista Monumentelor Istorice a Municipiului Bucureşti care pentru mai bine de 100 de ani a găzduit hotelul Palace. ALTRNTV este inclus în harta spațiilor creative din București și localizat în “cartierul creativ” din București.

Eco-design și soluții inteligente pentru spații comerciale sustenabile

Spațiul a fost amenajat folosind materiale cu impact redus asupra mediului: abajururile sunt realizate din resturi de hârtie reciclată, folosind tehnica papier-mâché, iar fețele de pernă pentru spațiile prevăzute pentru zona de cofenea sunt dintr-un material alternativ, piele de ananas. Sistemul de iluminat inteligent Signify este gândit să eficientizeze consumul de energie și este realizat din CD-uri reciclate, iar mobila de la primul magazin a fost regândită și reutilizată în noul spațiu.

Impact social

În 2022-2024, ALTRNTV a creat 12 noi locuri de muncă, a deschis o piață nouă pentru 140+ designeri români din mediul rural și urban și sprijină indirect peste 350 de angajați din producție care lucrează cu designerii din comunitate. În 2023, echipa a lansat platforma de e-commerce www.altrntvshop.com și a derulat campania de promovare a antreprenoriatului feminin VOICES OF WOM(EN)TREPRENEURS cu sprijinul Ambasadei SUA în România.

Antreprenoriat social

Start-up social din 2021, ALTRNTV descoperă și promovează designeri de produse sustenabile și donează integral profitul proiectelor umanitare ale asociației Merci Charity, este un proiect de economie circulară inițiat de asociația Merci Charity cu sprijinul NESsT și IKEA Social Entrepreneurship și câștigător al competiției NESsT – IKEA Social Entrepreneurship Poland and Romania Accelerator 2021-2023. În 2022, echipa ALTRNTV a participat în programul Black Sea ClimAccelerator organizat de Impact Hub București. ALTRNTV realizează și producție de produse vestimentare din materiale organice (brandul Atelier Merci) din 2015 și reciclează deșeurile textile din producție tranformându-le în săculeți textili RE(FABRIC).

Ce spun designerii din comunitate despre ALTRNTV

“Ceea ce a fost foarte important pentru mine când am intrat în comunitatea ALTRNTV este că am contact cu oameni care sunt la fel de pasionați de această ramură sustenabilă și care sprijină constant, vin cu inițiative și proiecte prin care eu să pot mai departe să creez și să…supraviețuiesc ca mic brand, […] și atunci ALTRNTV ne unește pe noi intre noi, artiștii, și ne dă curaj să continuam și să ne găsim inspirația și în afara atelierelor noastre.”, brandul Ițe Urbane prin Adelina Toma.

ALTRNTV sprijină și motivează designerii români de produse cu o amprentă mai mică de CO₂ care contribuie la încetinirea schimbărilor climatice și la sprijinirea două obiective de dezvoltare durabilă: obiectivul 12: Consum responsabil și producție și obiectivul 13: Acțiune pentru climă.

“ALTRNTV nu e doar necesar în comunicarea și întâlnirea cu oameni noi, dar este și un loc de întâlnire foarte bun pentru comunitatea care este interesată de o viață în felul acesta: durabil, mai bun.”, brandul KATERINI prin Ecaterina Colasîz.

ALTRNTV găzduiește și o cafenea cu cafea de specialitate, ALT COFFEE, și educă tinerii elevi și studenți să facă alegeri durabile, prin tururi ghidate în shop și îndemnându-i permanent să citească eticheta produselor pe care le achiziționează. Propunând produse alternative la cele clasice care poluează mai intens, ALTRNTV promovează principiile economiei circulare*.

Design de interior: Alex Berciu-Vlădaia.

Deschiderea a avut loc sâmbătă, 6 aprilie în str. C-tin Mille, nr. 18, etaj 1.

ALTRNTV LIFESTYLE SRL este certificat conform SR EN ISO 9001: 2015, SR EN ISO 14001: 2015 și SR EN ISO 45001: 2023 de CertRom.

Apr

2024

Bucureștiul va avea un muzeu dedicat jocurilor video

Muzeul se va deschide la finalul lui 2024 și îl va avea curator pe Andreas Lange, fondatorul celebrului ComputerSpieleMuseum din Berlin

Asociația Arhivelor și Proiectelor de Conservare a Jocurilor Video (AAPCJV) anunță lansarea unei inițiative ambițioase: crearea unui muzeu dedicat jocurilor video în București: Video Games Museum. Această inițiativă, realizată cu suportul Asociației Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA) și susținută din donații private, își propune să păstreze și să evidențieze patrimoniul jocurilor video românești și universale ca fenomen cultural ce a influențat generații întregi de la începuturile sale.

Deschiderea oficială a Muzeului Jocurilor Video este planificată pentru ultimul trimestru al anului 2024. Locația muzeului va fi comunicată în curând.

Pentru această inițiativă, AAPCJV l-a cooptat în echipa proiectului pe Andreas Lange, curatorul ComputerSpieleMuseum din Berlin, cel mai mare muzeu de jocuri video din Europa, care se va ocupa de aripa universală a muzeului.

Prin colaborarea cu RGDA și cu sprijinul liderilor industriei de gaming din România, muzeul va sublinia contribuțiile semnificative ale dezvoltatorilor români la industria globală a jocurilor video, prin aripa dedicată jocurilor create în România.

Video Games Museum va oferi vizitatorilor o călătorie captivantă prin istoria jocurilor video, prezentând evoluția acestora de la simpli pixeli la universuri complexe care fascinează imaginația. Expozițiile vor include o gamă largă de artefacte, inclusiv console de jocuri, software original, artă conceptuală și interviuri cu dezvoltatori, creând o experiență imersivă și educativă pentru toate vârstele.

Printre jocurile prezente în cadrul muzeului, vizitatorii vor putea interacționa cu primul joc dezvoltat în România, Astro 64, în anul 1978, de către Viorel Darie pentru mașina de calcul Felix C-256.

“La nivel global, industria de gaming este în continuă expansiune. De fapt, aceasta se va apropia de 200 de miliarde de dolari in 2024, depășind cumulat industria de muzică și de film. Romania merită să apară pe harta internațională a țărilor care au deja un muzeu dedicat gaming-ului. Nu numai prin heritage-ul lăsat de pasionații și dezvoltatorii români de jocuri și hardware, dar mai ales pentru că există un interes crescut din partea brandurilor și a companiilor să se implice activ în lumea gamingului, pentru a accesa audiențe noi”, a precizat Vlad Popovici, expert in industria de gaming, veteran al industriei de publicitate și co-fondator AAPCJV.

“Jocurile interactive sunt cele care ne deosebesc de primate. De la începurile homo sapiens, oamenii s-au jucat analog. În ultimii 50 de ani, am început să ne jucăm digital, iar realitățile noastre se succed de la virtual la real. Avem pe telefon și noul Flappy Bird, si eterna Princess Peach. E absolut normal să fii nostalgic, și e în regulă să crezi că ești un personaj din jocuri video. Imaginați-vă o călătorie de la Pong la Mario, un Xbox, lângă un Tetris, care e vis-a-vis de un Solitaire, unde două mișcări la stânga duc la Quake, și unde deasupra este Prince of Persia văzut prin noul Apple Vision. Istoria interactivă a umanității în RGB, cu sute de console și mii de jocuri. Acesta va fi Video Games Museum”, a declarat Miloš Jovanović, director de creatie, Co-fondator AAPCJV și gamer din anii 70.

“Suntem încântați să lansăm acest proiect emblematic care marchează recunoașterea jocurilor video ca elemente fundamentale ale culturii contemporane. Muzeul Jocurilor Video va fi un spațiu unde pasionații de toate vârstele pot explora, învăța și găsi inspirație în istoria și arta jocurilor video. Această inițiativă subliniază angajamentul nostru de a recunoaște și de a sărbători jocurile video nu doar ca formă de divertisment, ci ca parte importantă a patrimoniului cultural, care influențează generații întregi“, a declarat Adrian Ștefănoiu, veteran în industria de entertainment și publicitate, co-fondator AAPCJV.

Pentru mai multe informații despre Muzeul Jocurilor Video și pentru toți cei care doresc să se alăture acestui demers, vă rugăm să vizitați www.v-g-m.com.

Despre AAPCJV

Asociația Arhivelor și Proiectelor de Conservare a Jocurilor Video este o organizație dedicată păstrării și promovării moștenirii culturale a jocurilor video, ca parte esențială a conservării istoriei digitale. AAPCJV își propune să informeze publicul larg despre importanța și impactul jocurilor video în societatea contemporană.

Apr

2024

Restaurarea Turnului și a Bastionului Măcelarilor din Sighișoara

Turnul Măcelarilor se află pe latura de vest a cetății Sighișoarei între Turnul Cojocarilor și Turnul Frânghierilor și flanchează dinspre sud poarta „Törle”. Este un turn poligonal de mici dimensiuni în plan, cu cinci niveluri și șase laturi neregulate adosat zidului de incintă, ce face parte din prima generație de turnuri și păstrează încă multe elemente din aspectul original. Nu a fost afectat nici de incendiul din 1676, nici de restaurările moderne, fiind astfel unul dintre cele mai valoroase turnuri ale cetății, un adevărat „Lebendigen Museum” (muzeu viu) așa cum îl descrie Gernot Nussbächer. Etapele de construire surprind în mare: zidul cu creneluri sec. XIII-XIV; turnul adosat zidului (grinzile planșeelor au fost datate dendrocronologic în prima jumătate a secolului al XV-lea); structura principală a acoperișului și structura interioară de lemn a ultimului nivel, de început de secol XVI; modificări ale formei șarpantei la sfârșitul secolului al XVIII-lea și înălțarea cotei de acces a parterului în secolul XX (ce a dus probabil și la desfacerea planșeului dintre parter și primul etaj). Bastionul circular situat în fața turnului a înlocuit parțial în secolul al XVIII-lea, o barbacană care exista probabil deja în secolul al XVI-lea, iar porțiunea de zid de deasupra actualului nivel de călcare al bastionului a fost masiv rezidită după 1950.

Turnul și bastionul s-au aflat în grija breslei Măcelarilor. Un inventar din 1680 consemnează faptul că în turn se găseau „cinci archebuze, printre care o frumoasă pușcă cu cârlig (cu două țevi), o muschetă, câteva gloanțe, un chintal de praf de pușcă.“ După ce rolul fortificațiilor s-a estompat – într-o pictură de la sfârșitul secolului al XVIII-lea putem vedea bastionul acaparat de vegetație – turnul nu a mai fost îngrijit și nici folosit, porțiuni ale planșeelor și scările interioare dispărând în timp, păstrându-se grinzile de stejar și ușa de acces de la nivelul drumului de strajă.

Înaintea proiectului de arhitectură stă de fapt un îndrăzneț proiect de antreprenoriat cultural – bastionul ca spațiu cultural flexibil, protejat și inspirant pentru sighișoreni și nu numai, prin care turnul și bastionul să poată fi reincluse în viața orașului istoric, înscris în patrimoniul UNESCO (din cele 14 turnuri ce făceau parte din fortificația medievală s-au păstrat 9, din care abia jumătate pot fi vizitate). Prin proiectul de refuncționalizare s-a urmărit în primul rând redarea posibilității parcurgerii verticale a turnului: refacerea scărilor și a planșeelor, coborârea nivelului de acces la cota pragului de piatră inițial, restaurarea dar blocarea pentru moment a ușii de la nivelul drumului de strajă (dispărut), organizarea unei mici expoziții la interiorul turnului și amenajarea bastionului pentru a permite evenimente culturale outdoor.

Întrebarea care a ghidat proiectul de arhitectură a fost: cum poate clădirea restaurată povesti mai mult decât înainte? O inventariere atentă a urmelor și indiciilor diferitelor etape de edificare, marcate apoi prin lumină și „etichete-obiect” din metal, invită vizitatorul într-o explorare activă a evenimentelor prin care a trecut turnul (ex. crenelurile primului zid de incintă vizibile la interior și exterior, lărgirea gurilor de tragere pentru a permite folosirea armelor de foc, pardoseala de lut ca măsură antifoc, semnele de dulgheri incizate în elementele de lemn care permiteau asamblarea sus a unor piese croite la sol, urme ale unor incendii, etc). Expunerea împletește discret trei linii narative: Turnul Măcelarilor (etape, materiale, elemente de arhitectură), viața cetății (obiecte de apărare și uz cotidian), istoria Transilvaniei și a Europei (context și înțelegere mai largă). Plasate punctual, echipamente multimedia completează ponderat prin sunet, vizual, etc. întâlnirea cu istoria înmagazinată în ziduri.

Într-un anume sens, în ceea ce privește restaurarea, proiectul este mai degrabă unul de consevare, urmărind păstrarea a cât mai mult din substanța istorică și aplicând consecvent principiile contemporane de intervenție în cazul clădirilor de patrimoniu. Elementele dispărute sau cele care nu au existat niciodată, dar necesare noii vieți culturale a monumentului, se diferențiază discret pentru a scoate și mai mult în evidență materia istorică păstrată. Podina planșeelor dispărute a fost refăcută din două straturi de dulapi dispuse la 45⁰ (măsură de consolidare structurală), acolo unde grinzile s-au pierdut grinzile noi se inserează în cuiburile existente dar sunt realizate din doi dulapi alăturați ușor distanțați, scările respectă poziția inițială și interpretează scara documentată de releveul din 1950 (scara cu trepte masive din stejar crăpat radial devine o scară cu trepte triunghi echilateral în secțiune, perfect tăiate), structura auxiliară de la nivelul parterului (podestul de acces și grupul sanitar) este inserată ca o piesă de mobilier, independentă și ușor rotită față de structura turnului.

Proiectul de arhitectură realizat de echipa ABRUPTARHITECTURA (Cristina Constantin & Cosmin Pavel) își propune în cele din urmă recunoașterea frumuseții fruste a fortificațiilor și potențarea acesteia prin adăugarea unor elemente și detalii contemporane. Ceea ce ni se pare fascinant atunci când lucrăm cu clădiri existente este o anume alchimie între nou și vechi, capacitatea acestora de a se pune reciproc în valoare.

Echipa de arhitecți care s-a ocupat de proiectul de restaurare și refuncționalizare a Turnului și Bastionului Măcelarilor a fost nominalizată la Anuala de Arhitectură din București 2023, secțiunea „Arhitectură construită / arhitectură și patrimoniu”.
Evenimentul este organizat de către filiala București a OAR, cea mai mare din țară, și beneficiază de participarea unui juriu internațional.
Detalii despre nominalizare și proiect, aici: Restaurarea și refuncționalizarea Turnului și Bastionului Măcelarilor (anuala.ro)

Proiectul Cultfort – Fortăreață culturală urbană este realizat și implementat de către fundația Mihai Eminescu Trust (MET). Prin acest proiect au pregătit Turnul & Bastionul Măcelarilor din Cetate pentru a deveni un spațiu de evenimente culturale de calitate în Sighișoara.

Au ales Bastionul Măcelarilor pentru că se află chiar lângă biroul MET din Turnul Cojocarilor și le era greu să observe cum este neîngrijit și se degradează, astfel că au găsit o cale să intervină asupra lui. De fapt au fost trei căi (trei finanțări) pentru a-l restaura, conserva și pune în valoare. Prima finanțare a venit din partea Fundației Horizon din Olanda pentru proiectul tehnic. La sfârșitul lui 2022 s-au terminat lucrările de conservare și restaurare susținute de către Fundația Horizon; pentru că este vorba despre un monument din secolul al XVI-lea, se lucrează îndeaproape cu arheologi și se face totul cu mare atenție. Apoi, în primăvara lui 2023, s-a trecut la partea de punere în valoare a spațiului printr-o altă finanțare, și anume proiectul Cultfort.

De la începutul proiectului și până acum, MET s-a ocupat cu lucrări de restaurare, conservare și punere în valoare la Turnul & Bastionul Măcelarilor pentru ca acestea să poată deveni un spațiu potrivit pentru evenimente culturale de calitate. Fundația MET a gândit acest proiect în condițiile în care în Sighișoara nu există suficiente locuri adecvate pentru evenimente. Spațiul s-a deschis în 2023, an în care au avut loc în Bastion 25 de evenimente culturale: concerte, teatru, film, video mapping, fotografie, gastronomie, precum și multe ateliere pentru copii cu tot felul de activități. Proiectul răspunde nevoilor identificate de echipa Fundației în cadrul unei serii de dezbateri publice organizate în 2019 la Sighișoara: de îmbunătățire a managementului cultural, de implicare a mediului de afaceri, de amenajare de spații culturale multifuncționale și de îmbogățire a agendei culturale locale.

Deja în toamna lui 2022 MET a lansat Turul Sighișoarei pentru sighișoreni, o serie de plimbări ghidate gratuite prin care să fie descoperit orașul cu ochi noi. Ghidul este Peter Suciu, un ghid bine cunoscut în Sighișoara și foarte pasionat de istoria locului. Aceste ateliere de documentare a istoriei locale vor avea loc prin toate cartierele Sighișoarei, nu doar în Cetatea Medievală.
Tot în 2022 a început programul de inițiere în arhitectură pentru copii „Micul arhitect din Sighișoara”. Un arhitect obișnuit să lucreze cu copiii se întâlnește cu elevi de clasa a III-a și a IV-a de la Liceul Joseph Haltrich să vorbească despre lucruri serioase într-un limbaj accesibil. Vor avea loc 13 astfel de întâlniri cu ambele clase. De asemenea, în 2022 au avut loc trei întâlniri „Cafeaua Interculturală”, unde s-a discutat despre strategia culturală a orașului.

Fundația s-a întâlnit cu cei implicați activ în viața culturală a Sighișoarei pentru a discuta despre cum le-ar plăcea să arate cultura în acest oraș și cum pot lucra împreună mai bine cu ce au acum deja ca și resurse. Au desfășurat un curs de management cultural pentru cei interesați să se dezvolte în domeniu și în primăvara lui 2023 s-au întâlnit cu alți actori culturali interesați de fundraising.

Odată ajunși în cetate, Sighișoara va deveni un hub, în care cultura, istoria și mai ales meșteșugurile își fac de cap, necontenit. Activitățile diverse vor acoperi toate obiectivile vizitatorilor, indiferent de dorințele acestora. Investițiile și mai ales dedicarea echipelor de voluntari împlicați în dezvoltarea zonei au impactat pozitiv comunitatea, oferindu-i an de an noi posibilități de acomodare a vizitatorilor.

Proiectul CULTFORT – Fortăreață de cultură urbană răspunde nevoilor identificate în cadrul unor dezbateri publice și punctelor vulnerabile identificate în Strategia de Dezvoltare a municipiului Sighișoara: nevoia de îmbunătățire a managementului cultural, de implicare a mediului de afaceri, de amenajare de spații culturale multifuncționale și de îmbogățire a agendei culturale locale. Proiectul prin activitățile sale răspunde și nevoii identificate la nivel național: dezvoltarea publicului consumator de cultură și valorizarea sustenabilă a monumentelor din Lista Patrimoniului Mondial. Grupul țintă sunt 25 de profesioniști și practicanți din sectorul cultural-creativ, 5 profesioniști din echipa Fundației Mihai Eminescu Trust, 250 de copii și tineri sighișoreni și 750 de participanți la evenimentele culturale din comunitate și vizitatori ai Sighișoarei. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea durabilă a sectorului cultural-creativ și creșterea accesului la cultură a comunității, prin refuncționalizare și revitalizare culturală contemporană a Cetății Medievale Sighișoara.

• Promotor de proiect: Fundația Mihai Eminescu Trust
• Valoarea totală a proiectului: 892.264,72 lei (180.829,03 euro)
• Valoarea finanțării nerambursabile (85% Grant SEE și 15% bugetul național): 794.115,60 lei (160.937,84 euro)
• Durată: 24 luni
• Locație de implementare: Turnul și Bastionul Măcelarilor, Sighișoara, România
• Facebook: facebook.com/cultfort

Fundația Mihai Eminescu Trust (MET) este o organizație cu sediul în Turnul Cojocarilor din Sighișoara. Misiunea MET este aceea de a păstra și a revigora patrimoniul cultural și natural al României. Fundația reușește să facă acest lucru generând dezvoltare economică sustenabilă și revitalizare socială locală. Fundația a fost implicată în peste 1300 de proiecte, majoritatea implementate în Transilvania.

MET ține mult la păstrarea și punerea în valoare a patrimoniului transilvănean. Acesta este motivul pentru care de 23 de ani sunt implicați activ și permanent în revitalizarea acestuia. Dar pentru ca un patrimoniu să fie sănătos și durabil, trebuie implicați neapărat și oamenii care locuiesc în imediata lui apropiere, astfel că proiectele MET nu se opresc la arhitectură. Din ce în ce mai mult munca MET se concentrează pe comunități și relația pe care locuitorii acestor sate o construiesc cu patrimoniul.

Pentru MET, patrimoniul înseamnă și un stil de viață în acord cu valorile tradiționale, astfel că se străduiesc să vină cu proiecte care susțin economia circulară locală și îmbunătățesc nivelul de trai. Astfel că la întrebarea “cine sunt beneficiarii activității MET?” ar putea răspunde în mai multe feluri: comunitățile rurale din Transilvania, colaboratorii din sate, orașul Sighișoara, sute de copii, patrimoniul arhitectural, oaspeții care vizitează zona noastră sau pădurile tinere și stejarii seculari. Dar dacă ar fi totuși să identificăm un beneficiar colectiv al eforturilor MET de fiecare zi, acesta este România.

Creatorul celebrului I ❤ NY, într-o expoziție-eveniment la Amzei Creative Corner – Milton Glaser: Art is Work

Like this:

A doua parte a turneului SoNoRo Conac, „L’heure bleue”, continuă în luna mai

Like this:

Compozitorii și artiștii ECHOES – Festivalul Internațional „Aurel Stroe”

Like this:

Începe a treia ediție a Romanian Mental Health Film Festival

Like this:

Un imobil impozant decorat cu zeități mitologice se vinde cu peste 1 milion de euro pe platforma Storia

Like this:

Sounds of Oradea Festival III – 14-16 iunie 2024

Like this:

Piața Sfatului și Teatrul Sică Alexandrescu repuse în valoare de Kärcher România

Like this:

ALTRNTV, shopul cu produse sustenabile create de designeri români, se redeschide într-o clădire istorică recent reabilitată

Like this:

Bucureștiul va avea un muzeu dedicat jocurilor video

Like this:

Restaurarea Turnului și a Bastionului Măcelarilor din Sighișoara

Like this:

Caută

Articole recente

Aiciastat pe Instagram

aiciastat

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Caută

Articole recente

Aiciastat pe Instagram

aiciastat