arhitectura

Oct

2022

Romanian Design Week va avea loc în perioada 12 – 21 mai 2023 și se va dezvolta sub tema CONNECTIONS

Romanian Design Week, un proiect The Institute și UniCredit Bank, propune pentru ediția 2023 tema CONNECTIONS, din încercarea de a genera spații de dialog și procese de cross-contaminare creativă și din dorința de a încuraja proiectele interdisciplinare și colaborative.

#RDW2023 #romaniandesignweek #connections #rdw11 #OurCommunities

Sub tema CONNECTIONS, ediția #11 readuce în programul festivalului formatul de expoziție cu call, adresat tuturor arhitecților și designerilor locali, care în ultimii doi ani au realizat proiecte de care sunt mândri și cred că merită împărtășite cu publicul larg. Aceștia se pot înscrie la categoriile Arhitectură, Arhitectură de Interior, Fashion, Graphic Design, Ilustrație și Product Design, completând formularul de participare disponibil aici până pe 25 noiembrie 2022. Reluarea formatului vine cu un set de schimbări de structură ce are ca obiectiv creșterea relevanței call-ului și a expoziției pentru reprezentanții industriilor creative locale. Despre acestea puteți afla mai multe detalii aici.

În ultimii 10 ani, Romanian Design Week a devenit cel mai complex eveniment dedicat industriilor creativ-culturale din România. Ediția 2023 își propune să identifice și să analizeze procesele care generează inovație și proiecte cu adevărat remarcabile, să creeze contextele și pretextele necesare încurajării și promovării lor, gravitând în jurul preocupărilor legate de comunități creative și rolul lor în dezvoltarea orașelor, cu focus pe multidisciplinaritate, colaborare și dialog.

Astfel, festivalul va propune cel mai amplu program de evenimente satelit de până acum, dezvoltate de această dată în jurul unor cartiere și zone istorice din București, precum și o serie de evenimente conexe în spații publice, dar și în alte orașe din țară.

RDW 2023 va dezvolta și o serie de formate noi, în colaborare cu alte organizații preocupate de dezvoltarea industriilor creative locale, cu scopul de a încuraja colaborarea, dar și consumul de design românesc.

Tema ediției se va reflecta astfel în arhitectura festivalului și în preocupările și conceptele noilor formate dezvoltate anul acesta, care se vor concentra pe: conexiunile dintre diverse industrii creative locale, sinergiile dintre operatorii culturali, comunitățile creative și rolul lor în orașele din care provin, conectarea publicului larg cu proiecte locale de arhitectură și design.

CONNECTIONS pleacă de la premisa că într-o lume în schimbare, în care rețelele devin din ce în ce mai complexe, densitatea demografică crește, canalele de comunicare se schimbă în permanență, iar provocările legate de exprimare se diversifică continuu, preocupările legate de maniera în care ne conectăm unii cu alții, dar mai ales temele legate de comunități și spații de dialog devin din ce în ce mai complexe și importante, iar designul devine un instrument din ce în ce mai valoros pentru a le aborda și/sau soluționa.

Despre The Institute

The Institute promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 20 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al Romanian Design Week, al festivalului DIPLOMA, al Galei Societății Civile, Internetics, Cartierul Creativ, combinat.ro și inițiator al ASAP România.

Despre UniCredit Bank

UniCredit Bank este parte a UniCredit, bancă comercială paneuropeană simplă și de succes, cu un sistem integrat de servicii de banking Corporate și de Investiții, oferind bazei sale de clienți o rețea unică vest, central- și est-europeană. Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management şi UniCredit Services.

Oct

2022

Revitalizarea casei lui Constantin și a Elenei Iarca proiectată în anii ’20 de arh. I.D. Berindey – Interviu cu Laura Lungu

Arhitectul I.D. Berindey, anii 1920. Comanditarii Constantin și Elena Iarca vin din Buzău și îi cer arhitectului deja consacrat pe scena interbelică bucureșteană să le ridice o casă în inima capitalei. Constantin Iarca (13 iulie 1885-1940) a fost moșier, avocat, om politic și primar al orașului Buzău (în 1918), ce făcea parte dintr-o familie de boieri de origine greacă (originară din Gopeș, Macedonia). Planurile lui Berindey au creat pentru Iarca o bijuterie arhitecturală cu tavane ornate, cu o firidă decorativă, cu o fațadă bogat decorată. Casa a căzut pradă naționalizării, ca mai toate bijuteriile arhitectonice din România, și acum are 3 proprietari diferiți. Parterul însă a căpătat o nouă viață sub bagheta Laurei Lungu-Coman, a soțului său Alin Coman și a arhitectului Bogdan Ciocodeică.

În această casă am descoperit o poveste de dragoste. Poveste de dragoste între o casă și cei care au construit-o, cei care au îngrijit-o, cei care au pus în ea o bucățică din sufletul și viața lor. Este o casă ale cărei ferestre, pereți, marchiză, feronerie, oglinzi spun la rândul lor povești. Este o casă peste care au trecut zeci și zeci de ani, care a suferit, a pierit puțin și a renăscut ca pasărea Phoenix. Și despre această casă am stat de vorbă cu Laura Lungu-Coman pentru a publica un articol pentru lovedeco.ro. Puteți citi varianta extinsă a interviului pe pagina Love Deco: https://lovedeco.ro/amenajare-apartament-vila-interbelica-de-patrimoniu/.

Raportul “Heritage Counts for Europe” publicat de Europa Nostra în 2015 plasează patrimoniul cultural drept un generator de investiții profitabile pentru întreaga societate, de la locuri de muncă (pentru fiecare loc de muncă direct se creează alte 26,7 locuri de muncă indirecte), la taxe, la stimularea creativității, la creșterea sentimentului de apartenență și nu numai. Astfel, patrimoniul cultural este o sursă de creativitate, generând noi idei și soluții cu scopul de a reinterpreta clădiri istorice pentru a le reda viața fără a le știrbi valoarea istorică. Cel puțin așa s-a întâmplat în cazul Laurei.

Din like în like, datorită social media care are, printre altele, latura pozitivă de a apropia oamenii cu interese similare, am avut plăcerea să o cunosc pe Laura Lungu-Coman. Laura are 33 de ani, este antreprenor, coach, iubitoare de frumos și promotoare a bunului-simț și a educației în tot ceea ce ne înconjoară. Atunci când a ales alături de soțul ei, Alin, să își cumpere o casă, nu au ales o casă oarecare, ci una istorică, și o sa vedeți imediat de ce.

Laura și Alin au o fetiță de 2 ani și o cățelușă bulldog francez de 6 ani, Nuna. Laura este o creatoare optimistă, o persoană care generează business-uri din pasiune, iar pasiunea ei impulsionează sferele în care se implică pe o traiectorie ascendentă. Laura este co-fondatorul a două branduri care îmi sunt foarte simpatice, deoarece împletesc două simțuri esențiale, vizual și auditiv, esteticul și muzica: firma de producție mobilier OurDesign și firma de comercializare sisteme audio Harman Audio. Laura a făcut Școala de Arte și s-a reapucat de pictură, obicei cvasi-terapeutic pentru ea, în 2018, când și-a însoțit o prietenă la cursuri de acuarelă. Acolo a cunoscut-o pe viitoarea sa profesoară cu care face seminarii particulare de acrilic cu o regularitate săptămânală. O interesează arta în marea majoritate a formelor ei, îi place studiul psihologiei și este o persoană activă și energică. Este o persoană îndrăgostită de echilibru, de forme și de culori. Ba chiar și-a vopsit de două ori părul roz.

Având aceste trăsături în minte, mi-ar plăcea să vă întreb: Cum credeți că arată casa ei? Vă invit să vă imaginați că ajungeți pe strada unde locuiește Laura, dacă ridicați privirea în sus, ce credeți că vedeți? Ce culoare are fațada? Este construită în stilul Art Deco sau eclectic? Cum credeți că arată ușa de la intrare? Are marchiză? Poate o monogramă? Dacă intrați tiptil pe ușa sa, ce credeți că vedeți? Cum credeți că sunt tavanele?

Aș putea continua cu o pleiadă de întrebări, dar bănuiesc că v-am trezit deja curiozitatea pentru a pătrunde efectiv în universul Laurei și al casei sale de patrimoniu. Am avut plăcerea de a-i trece pragul casei (care da, este în stil eclectic) și de a-i adresa câteva întrebări mai mult sau mai puțin iscoditoare. Și, pentru că vreau să împărtășesc cu voi, vă invit și pe voi „înăuntru”.

Pășim astfel într-o vilă istorică cu arhitectură în stil eclectic (Beaux-Arts/ stilul academist francez) din zona Eminescu, în apropiere de parcelarea istorică Ioanid. O vilă istorică transformată într-o bijuterie contemporană. Casa în momentul de față este împărțită între 3 familii, cu câte un apartament pe etaj. Laura are apartamentul cel mai mare, de la parter, având și intrare separată. Unul dintre elementele originale la care Laura și soțul ei au ținut enorm să fie păstrate este ușa de la intrare cu monogramă: inițialele primilor proprietari, „C” și „E”. Apartamentul are 156 mp utili, la care se adauagă 45 mp în beci (spațiu esențial pentru familiile înstărite de altădată, pentru depozitarea alimentelor la rece, a „ghețăriei” și folosit de obiecei și ca spălătorie sau bucătărie de personalul de serviciu). În ceea ce privește curtea, ei dețin 80 mp curte în proprietate și înca 120 mp cota parte. Cei 156 mp ai apartamentului sunt împărțiți între 2 dormitoare, 2 băi, 2 dressinguri, un living, o bucătărie cu zonă de dining incorporată, două holuri și un birou.

Piesele de rezistență ale apartamentului sunt reprezentate de tavanele foarte decorate și păstrate în perfectă stare, dar și firida din zona de living, care era folosită cu rol decorativ, cel mai probabil adăpostind o statuie de dimensiuni grandioase. Tavanele sunt ornate cu stucaturi cu mascaroni și cu motive geometrice și florale.

O să vă spun un lucru surprizător: să știți că tavanul maro din camera fetiței Laurei nu este de lemn. Intrigant, nu? De fapt este din ipsos pictat, la fel ca și celelalte tavane din casă. Să știți că dacă vă vine inspirația să creați și voi un astfel de tavan, aveți oricând posibilitatea de a merge la vestita ipsosară Maria Rădulescu în al său atelier de pe Calea Griviței 43 și să dați o comandă potrivită gusturilor și interioarelor voastre. Revenind la decorații, mascaronii sunt figure alegorice și aveau rolul de a proteja casa de spiritele rele. Facem astăzi un arc în timp și le regăsim pe o multitudine de imobile valoroase din capitală, atât la exterior cât și la interior.

Laura mi-a mărturisit că este într-adevăr casa visurilor lor:

Evident, e o chestiune de gust, dar mi se pare superbă. În plus, a fost extrem de bine întreținută, având aproape toate elementele originale în perfectă stare. Avea suprafața pe care ne-o doream, un pic de curte și este bine amplasată, în centru, lângă parcuri, povestește Laura.

În 2020 se aflau la începutul procesului de căutări pentru casa perfectă, și ca printr-o minune, au găsit-o dintr-o eroare a agentului care o listase la un preț greșit, astfel încât la prețul “nou”, fictiv, ea intra în intervalul de buget pe care îl specificaseră. Fără să caute mai mult, în ziua în care au descoperit-o, au sunat și au programat și vizionarea. Desigur că s-au îndrăgostit, tavanele erau senzaționale, apartamentul fusese recent renovat, casa restaurată. Apoi, spre seară, s-au întâlnit cu proprietarul, a doua zi au făcut oferta de preț, au negociat câteva zile pentru a-l aduce mai aproape de bugetul lor și, surpriză, în maxim o săptămână au semnat precontractul. Apartamentul aflat la parterul acestei vile istorice a fost mai ieftin decât un apartament într-un bloc nou, cu suprafață similară, într-o zonă similară.

Când a primit cheile de la fostul proprietar, chiar înainte de a face actele, Laura a trăit o serie de emoții:

Efectiv m-am așezat pe jos în bucătărie și am început să plâng de fericire. Nu-mi venea să cred, în primul rând că am gasit așa ceva. Apoi, eram incredibil de încantată că aici va fi în curând «acasă», mi-a povestit Laura.

Fiind peste bugetul lor la momentul achiziției, au cumpărat-o cu gândul că o vor închiria câțiva ani până își vor permite amenajarea. Din păcate însă, prietenul lor, căruia i-o închiriaseră imediat după achiziție, a avut afacerea puternic lovită de pandemie, astfel încat au rămas cu apartamentul gol la începutul anului 2021. Între timp însă, familia Laurei și a lui Alin s-a lărgit cu un bebe, așa că apartamentul în care locuiau înainte devenise neîncăpător, astfel încât au hotărât să renoveze și să se mute.

Restaurarea fusese făcută de proprietarul anterior, care s-a ocupat inclusiv de acoperis și fațadă. Toate elementele din interior (tavanele cu stucaturi, nișa cu mosaic pictat, șemineuș) au fost restaurate de o echipa de la Școala de Arte. De asemenea, ușile și parchetul au fost șlefuite și refacute.

Pentru proiectul amenajării interioare, a lucrat cu arhitectul Bogdan Ciocodeică.

La brief, i-am arătat ce amenajări îmi plac, ce arhitecți, ce elemente. Bogdan a ținut cont de dorințele noastre comune și de nevoia de a crea un spațiu sigur pentru fetița noastră. Împreună, am hotărât întrebuințarea fiecărei camere, finisajele și designul mobilierului, povestește Laura.

În ceea ce privește renovarea, au făcut modificări la circuitul electric și de apă. Transformarea unui etaj dintr-o vilă istorică într-un apartament de sine-stătător la standarde contemporane a fost un proces destul de dificil, dar interesant. Au transformat în bucătărie o cameră care avea altă întrebuințare la origine, posibil birou. Pe planurile istorice nu sunt marcate destinațiile inițiale ale camerelor gândite de arhitectul Berindey, însă ne putem da cu presupusul. Având în vedere profesia liberală a comanditarului, Constantin Iarca, ne putem închipui că avea câteva camere cu destinația de birou, cu intrare separată față de salonul de primire. În proiectul de reamenajare, au transformat un hol de trecere în baie, lucru care a ridicat iar destule probleme.

Laura mi-a povestit că procesul amenajării a durat totuși doar câteva luni:

Am început șantierul în ianuarie și ne-am mutat la sfârșit de mai. Am urmărit bugetul de aproape, însă am încercat să nu facem compromisuri în ceea ce privește calitatea. Ne-a ajutat foarte mult și arhitectul nostru, Bogdan Ciocodeică, care ne-a îndrumat cu grijă pentru a ne încadra în bugetul disponibil. Având în vedere că dețin o firmă producătoare de mobilier [OurDesign], consider ca am «trișat» un pic în ceea ce privește costul real al acesteia, astfel încât mobila reprezintă mai puțin de jumătate din costul total al proiectului. Întreg procesul de renovare a costat în jur de o treime din valoarea casei. În acest buget, includem, de asemenea, refacerea curții comune, amenajarea curții noastre, înlocuirea porților, căci din păcate cele originale s-au pierdut în negura timpului, refacerea ușii de la intrare, refacerea circuitelor electrice și de apă, reamenajarea băilor, restaurarea parchetului, revopsirea pereților, restaurarea ușilor și înlocuirea geamurilor lor, draperii, perdele, mochetă, covoare, mobilier.

Cu excepția scaunelor care sunt cumpărate de la Ikea, Zara Home, Retros, tot mobilierul este făcut la comandă la OurDesign. Povestea dragostei Laurei pentru mobilă începe din facultate, când una dintre prietenele sale de atunci i-a propus implicarea într-un proiect care combina rame Ludovic de mobilier cu tapițerie cu pictură pop-art. Chiar dacă a ieșit din proiect, își crease o mulțime de contacte în industria mobilei. Astfel, treptat, a început să le ofere clienților soluții de mobilare pentru toată casa. Apoi a cunoscut-o pe Diana, care a devenit prietena și partenera ei. Diana avea în familie o fabrică de mobilă și au început un parteneriat frumos prin care produc împreună orice mobilier își imaginează în cadrul companiei lor, OurDesign. Desigur că OurDesign a produs și mobilierul de vis pentru casa Laurei și a lui Alin.

Bucătaria este realizată din MDF cu blat de HPL compact. Insula din bucătărie este din pal cu decor HPL metalic și marmură. Laura mi-a împărtășit că insula este elementul ei preferat din casă. Băile au mobilier din MDF vopsit iar spațiile de depozitare sunt din pal placat cu oglindă.

Insula este elementul meu preferat din casă, nu doar pentru că este facută dintr-o bucată de marmură pe care o ador, ci și pentru că este așezată sub tavanul meu preferat din casă. Apropo, toate tapițeriile sunt din materiale tratate pentru a rezista la murdărie; avem totuși o fetiță de doi ani, ne spune Laura zâmbind.

Am întrebat-o pe Laura ce sfaturi le-ar da celor care se gândesc să facă un astfel de proiect, și am primit un răspuns dulce-amar, dar cât se poate de realist:

Să se pregăteasca pentru ce-i mai rău: văd asta în toate proiectele noastre de la firmă. Clienții se așteaptă ca lucrurile să mearga ca unse, dar de multe ori nu se întamplă așa. Astfel că apar multe frustrări, mult stres și certuri. Alin și cu mine deja avem experiența a 3 apartamente renovate împreună, iar cu toate acestea, au existat momente tensionate și în acest proiect. Uneori lucrurile nu ies așa cum ne-am imaginat, bugetul este imposibil de respectat, apar alte probleme neprevăzute, iar pentru toate astea trebuie să fii, în primul rând, pregătit emoțional și psihic.

Ceea ce mi-a atras atenția la o privire mai profundă a apartamentului au fost pânzele montate pe pereți. Erau albe. M-am gândit că este o declarație de dragoste către simplitate, minimalism. Însă Laura mi-a zis că sunt pânze goale, pe care urmează să le picteze. Mi s-a părut extraordinar că pasiunea ei pentru pictură va aduce un plus de personalitate casei visurilor sale.

În ceea ce privește inspirația pentru decorarea casei, Laura ne-a povestit:

Există câțiva arhitecți pe care îi urmăresc și care au influențat direcția în care îmi doream decorarea casei. De exemplu, ador proiectele lui Joanna Laven și ale Sarei Fitzgerald. I-am arătat lui Bogdan Ciocodeică ce îmi place, i-am explicat ce nevoi avem și el a făcut acest minunat proiect. Mi-a plăcut extrem de mult ideea lui Bogdan de a alege mobilier simplu, discret, pentru a pune în evidență elementele decorative ale casei. De asemenea, ador faptul că totul este extrem de aerisit, îmi dă foarte multă liniște mentală.

Poate credeți că această vilă istorică superbă are un aer de solemnitate, însă să știți că este cât se poate de vie, de zglobie. Viața între acești pereți frumos decorați și sub aceste tavane cu stucaturi se desfășoară tot sub semnul firescului. Astfel, am aflat de la Laura că cele mai utile obiecte din casă pentru ea sunt mașina de cafea și taburetele din hol, iar ultimul lucru pe care l-a cumpărat a fost un tocător cu recipient de colectare. De când își petrece mai mult timp acasă și are copil, desigur că gătește mult mai mult. În plus, casa este mereu plină, de viață și de oameni: în casă locuiește cu soțul, fetița și cățelușa lor, dar zilnic vin bona, bunici sau prieteni în vizită.

Apropo de firescul cotidian, Laura a început în trecut o serie de podcasturi cu teme conexe domeniului de coaching (serie numită “Tâlcuri cotidiene”), dar dintr-un act de curaj s-a oprit pe motiv că nu se simte expertă în subiectul acesta și nu vrea să “propovăduiască” lucruri pe care nu le stăpânește la perfecție. Mi s-a părut extraordinar, mai ales în contextul în care în ziua de astăzi foarte multe persoane ajung să se exprime în mediul online fără să cunoască aria respectivă. Suferim adesea de “părerologie”. Dar dacă este un domeniu pe care cred că Laura îl stăpânește astăzi, acela este desing-ul interior. Astfel că am întrebat-o când crede că poate obține experiență pe un anumit subiect astfel încât să emită păreri în respectivul domeniu, mai ales în contextul dominației social media asupra vieților noastre:

Social-media ne permite să vindem o imagine falsă. Vindem ghiduri către fericire, dar noi suntem profund nemulțumiți de propria viață. E un demers extrem de periculos.

Cred că singura experiență relevantă este propria experiență în subiect. Apoi, autenticitatea dă valoare acestei experiențe. Prin urmare, cred că pot să vorbesc doar despre lucruri care mi s-au întâmplat mie și să prezint soluții care mi s-au potrivit, dar care nu sunt neaparat potrivite altcuiva. Apoi, oamenii să aplice ce consideră că li se potrivește. Nu cred în valoarea soluțiilor standard, pentru că noi suntem, fundamental, extrem de diferiți.

Am cercetat puțin și istoria vieții comanditatului original, Constantin Iarca, și am descoperit o personalitate fascinantă cu realizări deosebite în domeniul cultural și nu numai. El s-a născut pe 13 iulie 1885 în satul Ojasca-Măgura, a fost absolvent al Liceului “Matei Basarab” şi al Facultatăţii de Drept din Bucureşti (1879, cu teza de licenţă “Despre prescripţie”). Se trage din familia Erculeştilor originară din Gopeş-Macedonia. Într-un document din 1793 este menţionat strămoșul său, Constantin Iarca, stabilit în anul 1781 la Râmnicu Sărat. Locuia la marginea târgului, mai târziu denumit chiar cartierul Erculeşti.

Constantin C. Iarca a lucrat ca avocat şi substitut de procuror la Buzău, supleant la Râmnicu Sărat şi procuror la Ialomiţa. După ce a demisioanat și a intrat în politică, a fost o vreme şeful organizaţiei Buzău a Partidului Liberal, unde a avut diverse funcții. A fost deputat de 6 ori și membru al comitetului de conducere. În perioada 17 februarie 1900 – 1904; 1907, a fost prefect al judeţului, reuşind ca în acest timp să se construiască 54 localuri de şcoli, clădirile spitalelor din Buzău, Mizil, Pogoanele şi Pătârlagele, mai multe localuri de primării, poduri şi şosele vicinale. A fost și primar al oraşului Buzău în 1918.

În 1914 a tipărit un memoriu în care susţinea exproprierea marilor latifundii şi împărţirea pământului la ţărani, atitudine care atrage excluderea sa din partid. Mai târziu a devenit şeful dizidenţei liberale-georgiste. Ca deputat, a luat de nenumărate ori cuvântul la şedinţele Camerei, discursurile sau iniţiativele sale legislative (reglementarea raporturilor dintre săteni şi proprietari, monopolul băuturilor spirtoase, problemele viticulturii, autonomia comunală etc.), fiind publicate în presă sau broşuri.

A fost preşedinte al Comitetului Ligii Culturale, secţiunea Buzău, înfiinţată la 24 ianuarie 1891 şi delegat pentru a participa la conferinţele şi congresele de la Bucureşti. Poate de aceea a avut și nevoie de o locuință în capitală. La 17 aprilie 1894 a lansat apelul “Către cetăţeni”, în sprijinul luptei pentru unitate a românilor transilvăneni. A fost preşedinte al Sindicatului agricol şi viticol Buzău şi al Uniunii sindicatelor viticole din România, preşedinte al Societăţii comunale de electricitate (constituită în 1926). Din 1908 a fost director și proprietar al publicaţiei Liberalul, organ al Partidului Liberal din Buzău. A colaborat, totodată, la Gazeta Buzăului (1911 – 1914), organ al aceluiaşi partid. A fost decorat cu ordinele Steaua României ca ofiţer şi Coroana României (în grad de comandor).

*Informațiile au fost descoperite pe pagina: https://chirac.wordpress.com/2010/12/01/stefan-pardos-fotograf-de-ramnic/#comments

Facem un nou arc în timp și ajungem să ne bucurăm de casa sa din București revitalizată de Laura. Eu am simțit nevoia să o cunosc mai în profunzime pe Laura și să îi înțeleg pasiunea pentru autenticitate, pentru lucrurile frumoase, pentru lucrurile istorice de valoare, așa că am întrebat-o ce ar pune într-o capsulă a timpului, dacă ar avea șansa să o creeze și să o îngroape pentru urmașii noștri de peste 100 de ani. Răspunsul ei m-a cucerit:

E așa greu să găsești ceva interesant aproape universal, și totuși sensibilizant. Cred că aș face un album foto al lucrurilor mici, cotidiene, poetice, pe care le considerăm total neinteresante pentru că le trăim ca parte a normalului nostru. Prietene la o cafenea, barul preferat într-o seară de vară [Golescu], cu lumea stând în picioare pe trotuar, clădirea preferată din București [casa Mița Biciclista], prima ninsoare a anului, momentul în care sunt scoase pâinile din cuptor la brutăria din colț etc.

Recent am vizionat filmul Nomadland, unde am descoperit replica: “Home, is it just a word or is it something that you carry within you?”, și am simțit nevoia să o întreb și pe Laura ce înseamnă pentru ea “acasă”:

Oamenii pe care îi iubesc. Apoi, acasă înseamnă «în siguranță». Acasă este unde ne întoarcem mereu când vrem să fim protejați, înțeleși și acceptați.

Mie mi se pare extraordinar că o casă istorică poate însemna “acasă” pentru cineva cu un spirit atât de frumos precum al Laurei, că această vilă de patrimoniu a căpătat o nouă viață acum, când își va sărbători centenarul.

Fotografiile sunt realizate de Kinga Tomos.

Aug

2022

Patrimoniul industrial al orașului Reșița

Asociația culturală „Aici a stat” onorează memoria industrială a orașului Reșița cu ocazia aniversării a 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur în acest oraș emblematic.

Îmbinarea dintre istorie și patrimoniu industrial este ideală pentru a promova unul dintre momentele emblematice ale orașului Reșița: aniversarea a 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur. Prin proiectul #Aiciastat explorăm patrimoniul cultural echipându-ne cu hărți, perseverență, multă răbdare și cu multă curiozitate. Și pentru că ne aflăm într-o căutare perpetuă de povești interesante, am descoperit că municipiul Reșița este plin de astfel de povești. Am ales astfel să redăm fotografii inedite legate de patrimoniul industrial din Reșița, cu sprijinul partenerului nostru, Muzeul Cineastului Amator, căruia îi mulțumim pentru informațiile pe care ni le-a pus la dispoziție.

Ana Rubeli

Președintele Asociației culturale “Aici a stat”

Evenimentul își propune rememorarea patrimoniului industrial pentru a sarbatori 150 ani de la fabricarea primei locomotive cu abur.

Furnalul 2 - Arhiva Palatului Copiilor Resita

Manifestare la Resita - Arhiva Palatului Copiilor Resita

Centrul civic Resita - Reproducere Francisc Csonka

Din memoria industriala - Aurel Sandulescu

Expeditia Cutezatorii - Arhiva Palatului Copiilor Resita

Articolul face parte din seria dedicată aniversării a 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur pe teritoriul actual al României și vine în completarea concertului aniversar despre care am scris aici. Evenimentul este co-finanțat de Primăria Municipiului Reșița prin programul de granturi „REȘIȚA – SPAȚIU CULTURAL”.

Parteneri: Muzeul Cineastului Amator, Radio România Muzical, Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România, Igloo, Cronicari Digitali, Asociația Opus.

Despre Asociația culturală “Aici a stat”

Inițiat în 2018, proiectul #Aiciastat de storytelling cultural ce promovează patrimoniul în toate formele sale s-a coagulat prin Asociația culturală „Aici a stat” la începutul anului 2020. Misiunea Asociației este de a crește conștiința colectivă asupra valorii patrimoniului, prin dialog cultural, prin documentarea și cercetarea istoriei clădirilor de patrimoniu și a personalităților care le-au locuit, iubit sau părăsit. Reînnodarea relației afective cu trecutul se realizează prin promovarea clădirilor istorice și a personalităților legate de acestea, prin promovarea proiectelor culturale, a festivalurilor, a brandurilor sustenabile și a organizațiilor care protejează la rândul lor patrimoniul. Asociația organizează evenimente culturale, tururi ghidate, vânători de comori și recitaluri de muzică clasică în zone istorice cu poveste și înglobează astăzi peste 30.000 de iubitori de patrimoniu.

Jul

2022

Donează alături de #igloo208_Ucraina: arhitectură, design, speranță

Noul număr igloo #208 (iunie-iulie) aduce la lumină povești ale designului și arhitecturii contemporane din Ucraina, dezvoltate cu precădere sub semnul speranței. Speranță într-un viitor apropiat, unul care ghidează puterea reconstrucției și a creației prin prisma păcii. IGLOO și-a propus să contureze un număr complex, cu o temă nevralgică: Ucraina și războiul, dar mai ales Ucraina și arhitectura, designul, literatura, cultura, patrimoniul ei material și imaterial.

Încasările obținute din vânzarea revistei vor fi donate în totalitate Asociației ZI de BINE*, în cadrul proiectului-umbrelă în derulare #ScutpentruUcraina. Printre inițiativele asociației se numără un centru comunitar dedicat integrării și incluziunii refugiaților de război, un telverde pentru acces la consultații medicale în limba ucraineană, dar și multe transporturi cu ajutoare esențiale atât alimentare, cât și medicale.

Numărul curent se bucură și de o copertă specială, ca rezultat al unui concurs pe care IGLOO l-a lansat tot sub tutela speranței. Dintre cele peste 70 de înscrieri, ilustrația câștigătoare a Andreei Băban numită „Piece by Piece” duce cu gândul la un tetris ce se compune și se descompune continuu asemeni efectului războiului ce distruge, dar care lasă loc regenerării și reinventării.

"Acest design își propune să îndemne oamenii să construiască, să ajute la reconstruirea Ucrainei, și de ce nu, în spiritul economiei circulare, să încerce să recreeze, atât cât este posibil, poate chiar din fragmente rămase în urma războiului."

Andreea Băban

Artist

*Misiunea asociației ZI de BINE este una colaborativă, ce își propune ca în fiecare lună a anului să realizeze un proiect nou, pentru care cooperează cu un ONG partener. Sănătatea mintală, violența domestică, copii abandonați în spitale, doliu, și iată, ajutor umanitar pentru refugiați sunt printre cauzele prioritare ale asociației. Mai multe informații pe www.zidebine.ro.

Din sumar:

Se deschide agenda cu o selecție de titluri din literatura contemporană ucraineană, selectate de Iuliana Dumitru, în timp ce rublica City Plus vorbește despre arhitectura pentru refugiați, cu sisteme temporare care asigură facilități sporite în situații de urgență. Dosarul numărului #208 vorbește despre proiecte de arhitectură recentă din Ucraina. Aici sunt prezentate proiectul de refacere a străzii Yavornitsky, de VKA, restaurarea Bastionului Spassky de AER Bureau, dar și instalația Cube Pavilion de urban curators și Iegor Shtefan. Anhelina Starkova a scris un text sensibil despre puterea de reconstrucție a Ucrainei, iar Alexey Gulesha și Rina Lovko au povestit, în două interviuri exclusive, cum se desfășoară viața lor personală și profesională din perioada războiului. Yodezeen și amenajarea barului Virgin Izakaya ne oferă o idee despre Kyiv și scena lui socială, iar, prin contrast, observăm într-un articol dedicat fotojurnalismului, dezastrele războiului. Rubrica de design aduce în atenție două personalități ucrainene, Nikita Bukoros și Max Voytenko.

Puteți găsi IGLOO pe Facebook, Instagram și igloo.ro.

Jun

2022

Romanian Design Week 2022 retrospective: 35 de mii de persoane au vizitat expozițiile și au participat la cele 100 de evenimente conexe

A zecea ediție Romanian Design Week s-a încheiat. 35.000 de persoane au vizitat expozițiile și au participat la cele 100 de evenimente conexe

Romanian Design Week, cel mai amplu festival multidisciplinar dedicat industriilor creative locale, organizat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank, a luat sfârșit. A zecea ediție a transformat Bucureștiul într-o oază a creativității, care, la tot pasul, a oferit experiențe, expoziții și evenimente pentru toate gusturile și pentru toate vârstele. 35,000 de persoane au acceptat provocarea Romanian Design Week și s-au bucurat de ceea ce le-a oferit festivalul pe parcursul a zece zile.

Combinatul Fondului Plastic, epicentrul manifestărilor cultural-artistice, descoperit de aproximativ 10,000 de persoane

Punctul central al RDW 2022, Combinatul Fondului Plastic, a cuprins o serie de expoziții, instalații și activări inedite apreciate și descoperite, timp de 10 zile, de aproximativ 10,000 de persoane iubitoare de design.

Amintim aici „Building the Future. Together”, o expoziție-manifest dezvoltată în parteneriat cu Nod Makerspace, care a cuprins 6 instalații interactive și imersive, parte din programul Noul Bauhaus European; Expoziția „Valuable Objects”, curatoriată de arh. Adela Maria Marius, fondatoarea galeriei Epretext; Expoziția ZOOM IN: SUSTAINABLE DESIGN, o inițiativă OTOTO, parte din programul SLOW FORWARD. A MANIFESTO FOR A MINDFUL, SUSTAINABLE LIFESTYLE al brandului; Colecția capsulă Câlția • Glăvan, într-un concept expozițional realizat de Cristiana Raluca Drăghici; instalația interactivă Explorers of the Multiverse, realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS; expoziția AȘKIA Young Designers Awards (AYDA), ce a adus în prim plan câștigătorii concursului anual de design de produs lansat de AȘKIA; expoziția „Manevrați cu grijă: amintiri grafice din fabrici și uzine”, parte din colecția personală a lui Corvin Cristian, respectiv Expozițiile internaționale din programul Design Flags: „Smart Hungary”, adusă la București de Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București și instalația on-site realizată de studioul ceh Hermann & Coufal.

Având tema #FORWARD, ediția aniversară a Romanian Design Week a invitat participanții să facă un pas înainte și să consume produsele create de artiștii români. Astfel, la Combinatul Fondului Plastic, în Galeria Senat, a fost găzduit cel mai mare concept store dedicat creativilor români, iar vizitatorii au admirat selecția și au achiziționat produse în valoare de peste 50,000 de euro.

Tot la Combinatul Fondului Plastic, pe lângă expoziții de design, vizitatorii s-au putut bucura de experiențe imersive oferite de instalații interactive și au avut ocazia să experimenteze programul RDW Social, cu activități diverse în spațiu liber, relaxându-se în zona de food & drinks.

"Mai mult ca la edițiile anterioare, la RDW 2022 ne-am dorit nu doar ca publicul să își însușească tema de #FORWARD, ci și noi, amplificând componenta socială a acestui festival. Datorită elementelor create de BAZA. Deschidem Orașul, pe Băiculești 29, dar și a sponsorilor, prin activările lor, am conturat la Combinat un micro-oraș al artelor și designului. Ne-am bucurat să apropiem de design, sub toate formele lui, publicul atât de dornic de a ieși, de a socializa și de a se reconecta la viața culturală a orașului."

Andrei Borțun

CEO The Institute

Așezămintele Ion I.C. Brătianu – vizitate de aproximativ 5,000 de persoane

5,000 de persoane au fost atrase de Așezămintele Ion I.C. Brătianu, considerate unul dintre cele mai valoroase exemple de arhitectură neoromânească din București, repuse temporar, cu această ocazie, în circuitul public prin eforturile comune ale Romanian Design Week, OAR București, Biblioteca Națională a României și ARCEN.

Spațiul a luat, pe perioada RDW, numele de Design House și a găzduit zilnic o altă expoziție semnată de unul dintre cei 10 designeri marcanți din scena locală. Expozițiile, dar și tururile ghidate oferite publicului de ARCEN, au fost primite de public cu un interes crescut. Acest fapt a arătat încă o dată nevoia pe care Romanian Design Week o împlinește, de la o ediție la alta, reintegrând și recontexualizând clădiri și spații emblematice din România.

Record de evenimente satelit, parte din circuitul RDW 2022. Peste 20,000 de persoane participante

100 de evenimente satelit au avut loc pe perioada celor 10 zile de festival, oferind publicului o perspectivă diferită asupra orașului și implicând comunitățile locale în crearea acestui periplu inedit.

De la Noaptea Studiourilor de Arhitectură, un format original RDW, o seară în care zeci de birouri și-au deschis porțile publicului pentru a-și prezenta echipa și proiectele, într-un cadru informal, relaxat, cu muzică și cocktailuri, până la Bazar în Cotroceni, un weekend în care locuitorii cartierului și-au deschis curțile și au pus la vânzare haine, dulcețuri sau viniluri, cu un record de participare al localnicilor, oferta Romanian Design Week a fost bogată și variată.

Ce urmează după #FORWARD?

Creșterea numărului de vizitatori, dar și a participării comunităților locale, vânzările înregistrate la concept store și feedback-ul primit de la creativii români fac organizatorii extrem de optimiști în privința edițiilor viitoare și iau în considerare, ca plan de dezvoltare pentru următorii 10 ani, extinderea lui la nivelul întregii țări, în orașe mari precum Timișoara, Cluj-Napoca, Iași sau Brașov.

Evenimentul, membru în asociația internațională World Design Weeks, alături de festivaluri din întreaga lume din Barcelona, San Francisco, Helsinki, Seul sau Tokio, își propune să sprijine în continuare industriile creative, să creeze un cadru în care societatea să fie mai conștientă de valoarea pe care ele o aduc vieții cotidiene și să ofere publicului posibilitatea de a consuma, după gusturile proprii și după posibilități, oferta designerilor români.

Un proiect: The Institute

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS, Art Property Development, Art Property City, Absolut, Urban Monkey, ASAP, Ford România, Lemon Interior Design, Almalux

Susținut de: Regina Maria, illy, Moxy Hotels, BestJobs, Heineken Silver, Jidvei

Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii

Cu sprijinul: Primăria Municipiului București, Centrul Cultural Expo Arte, ARCUB, Institutul Cultural Român

Parteneri culturali: Uniunea Artiștilor Plastici din România, Combinatul Fondului Plastic, OAR București, Biblioteca Națională a României, Monument For

Parteneri media strategici: Rock FM, EuroMedia, YOOH, B365.ro, Radio România Cultural

Parteneri media: Aiciastat, Arhitext, Contemporary Lynx, Designist, Fashion Premium Magazine, Feeder, Fundația Art Encounters, G4 Media, Glamour, Igloo, Inspirationist, IQads, Modernism, Molecule F, Munteanu, Propagarta, Revista Arta, Revista Atelierul, Spot Media, The Woman, World Architecture Community, Zeppelin, Zile & Nopți

Partener transport alternativ: Lime

Partener monitorizare: MediaTrust

Echipa de creație: Radu Manelici + Pren

Despre The Institute

Despre UniCredit Bank

May

2022

A început Romanian Design Week 2022, cel mai mare festival dedicat industriilor creative locale

O vacanță urbană completă: 10 zile de expoziții, muzică, relaxare și shopping de design românesc la #RDW10

Pe 13 mai 2022 a început Romanian Design Week, cel mai amplu festival multidisciplinar dedicat industriilor creative locale, organizat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank. Anul acesta, destinația principală a festivalului rămâne Combinatul Fondului Plastic, pentru o ediție aniversară ce va oferi o experiență ca o vacanță urbană completă: sunt 10 zile de expoziții, instalații interactive, muzică, relaxare și shopping de design românesc, dar și evenimente-satelit răspândite în mai multe zone și cartiere creative ale Capitalei.

Tema #RDW10 este #FORWARD și se referă la modalitățile prin care putem face pasul următor spre consumul produselor și serviciilor generate de disciplinele creative, precum și la scenarii pentru un viitor al inovației, incluziunii, sustenabilității și colaborării. În acest sens, expozițiile și evenimentele din cadrul ediției cu numărul 10 a RDW sunt co-produse cu unele dintre cele mai relevante organizații creativ culturale de pe plan local.

Combinatul Fondului Plastic din București devine un micro-oraș al designului și artelor

La interior, la Combinatul Fondului Plastic, vizitatorii RDW sunt așteptați să vadă mai multe instalații și expoziții de design, cum ar fi:

Expoziția „Building the Future. Together”, o expoziție-manifest dezvoltată în parteneriat cu Nod Makerspace, care cuprinde 6 instalații interactive și imersive. Această expoziție face parte din programul Noul Bauhaus European și pune accent pe teme cum ar fi sustenabilitatea și inovația.
Expoziția „Valuable Objects”, curatoriată de arh. Adela Maria Marius, fondatoarea galeriei Epretext. Aceasta prezintă artiști și designeri români care, prin practica lor, reconstruiesc industrii și reașază valori. Printre designerii prezenți în expoziție se numără: Ana Adam, Mircea Cantor, Cosmin Florea, Ami Amalia, Constantin Flondor, Peter Jecza, Atelier Kairos & Bogdan Ciocodeică, Radu Abraham, Octavia Chiru, Ciprian Mureșan, Marius Bercea și Sașa Lazăr.
Expoziția ZOOM IN: SUSTAINABLE DESIGN, o inițiativă OTOTO, parte din programul SLOW FORWARD. A MANIFESTO FOR A MINDFUL, SUSTAINABLE LIFESTYLE al brandului. Expoziția poartă vizitatorii în substratul procesului de design al unor piese vestimentare de zi cu zi – cum ar fi tricouri, jeanși, sneakerși sau genți –, provocându-i să le examineze și să le aprecieze diferit, pornind de la principiile de design sustenabil și luând în calcul atât ce înseamnă ele pentru planetă, cât și pentru cei care le poartă.
Colecția capsulă Câlția • Glăvan, într-un concept expozițional realizat de Cristiana Raluca Drăghici. Expoziția prezintă rigurozitatea arhitecturală a creațiilor Mihaelei Glăvan, care se întâlnește cu universul fantastic din operele pictorului Ștefan Câlția. Colecția-capsulă, formată din încălțăminte și accesorii inspirate de universul realist-magic al artistului Ștefan Câlția, va putea fi vizitată la Galeria ArtSafe din cadrul Combinatului Fondului Plastic.
Expozițiile internaționale din programul Design Flags. Pentru a încuraja dialogul dintre piața românească de profil și cea internațională, RDW găzduiește expoziția „Smart Hungary”, adusă la București de Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București, ce prezintă cele mai noi inovații contemporane maghiare, cu ajutorul a 24 de produse grupate în jurul a șapte teme cotidiene (Smart City, Smart Home, Smart Mobility, Smart Leisure, Smart Sport, Smart Agriculture, Smart Healthcare). Printre acestea, se numără, de exemplu: un EKG integrat într-un tricou smart, un software antrenor personal de yoga, un scaun cu rotile electric dirijabil cu capul, un sistem info-trotuar pentru persoanele cu deficiențe locomotorii și multe altele, toate născute în speranța soluționării comune a unor provocări globale. De asemenea, în cadrul Design Flags, Centrul Ceh îi aduce pe Hermann & Coufal la #RDW10, un studio ceh de design ce va realiza o instalație on-site, bazată pe upcycling și metode do-it-yourself.
Cel mai mare concept store de design românesc. La Galeria Senat, va fi amenajată o zonă de socializare & lounge, co-working și magazine-capsulă, în care se vor regăsi peste 100 de designeri și artiști români, reprezentați de nume precum: Așkia, Dizainăr, Molecule-F, room21, Patzaikin, Epretext și Art Editions. În acest mod, RDW încurajează creșterea consumului de design românesc.

RDW Social. Un program zilnic de activități, instalații, muzică și evenimente, la Combinat

Pe de altă parte, spațiul outdoor de la Combinatul Fondului Plastic le oferă vizitatorilor RDW 2022 un program zilnic de activități, instalații interactive, muzică și evenimente, precum și o zonă dedicată cu food & drinks, oferite de Absolut, Smokăreală, Pastamobil, Satisfry și Friddi.

RDW Social înseamnă piațete înverzite și umbrite, gradene panoramice și spații de relaxare, amenajate pornind de la conceptul BAZA. Deschidem Orașul, cu sprijinul partenerilor festivalului, UniCredit Bank, Art Property Development și Art Property City.

În plus, în contextul aniversării #RDW10, UniCredit Bank prezintă un Pop-up Radio RDW x Black Rhino Radio, ce va da voce comunității creative coagulate în jurul festivalului de-a lungul timpului. Aici vor avea loc live-uri și emisiuni zilnice, ce se vor transforma ulterior într-o serie specială de podcasturi. Gazdele acestora vor fi: Andrei Grosu (Local Design Circle), Liana Vasilescu (Elle Deco), Mihai Gurei (membru al board-ului RDW încă de la prima ediție & fondator Intro Design), Mirela Bucovicean (Molecule-F), Ștefan Ghenciulescu (Zeppelin), Andrei Borțun și echipa RDW.

De asemenea, serile vor fi animate de programul RDW Social, propus de Black Rhino Radio și de cei peste 25 de DJ invitați. Nu vor lipsi nici instalațiile interactive, realizate cu suportul partenerilor IQOS, Ford România, ASAP și H3, dar și de Ana Kun x ONE.shirt x UnLoc, ce va dezvolta o instalație outdoor ca manifest pentru identitățile noastre diverse.

O altă instalație interactivă de văzut la #RDW10 este Explorers of the Multiverse, realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS. Aceasta propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sunt invitați la un proces de autocunoaștere, atât din perspectiva proprie, cât și prin ochii celorlalți.

Parcarea este asigurată de Lime, pentru trotinete, și de Urban Monkey, pentru biciclete.

Așezămintele Ion I.C. Brătianu sunt redeschise temporar pentru public în cadrul #RDW10

În perioada 14–22 mai, ansamblul de patrimoniu Așezămintele Ion I.C. Brătianu este redeschis pentru publicul larg, cu sprijinul OAR București și al Bibliotecii Naționale a României și în parteneriat cu ExpoArte. Acesta devine Design House, iar spațiul este reconfigurat zilnic pentru a găzdui o altă expoziție personală semnată de un designer român.

Designerii care vor expune la Așezămintele Ion I.C. Brătianu sunt, în ordinea aparițiilor: Radu Abraham, Livia Fălcaru, AȘKIA, Ioana Ciolacu, Daniel&Andrew, Lucian Alexandru Arsene, Atelier Vast, Smaranda Almășan, Sebastian Pren și Radu Manelici.

Expoziția de design, găzduită de fosta sală de lectură a ansamblului, găzduiește un nou designer în fiecare zi, într-un demers ce împrumută din dinamismul industriilor creative locale, prezentând exemple de design grafic, ilustrație, design de produs și fashion design. Publicul îi va putea întâlni personal pe fiecare dintre designerii menționați, în ziua dedicată lor.

Programul cuprinde, de asemenea, tururi ghidate realizate de ARCEN în zona din proximitatea ansamblului, precum și integrarea Parcului I.C. Brătianu în traseul de activități recreative din cadrul festivalului.

Bucureștii se transformă în Capitala designului românesc

Alte 65 de evenimente-satelit împânzesc Capitala pe parcursul #RDW10, ca parte din programul Design GO. Designeri, galerii de artă, studiouri de design și arhitectură, ateliere, muzee, showroom-uri și cafenele din București organizează propriile activități, în cadrul festivalului.

În cadrul #RDW10, are loc și Evenimentul Noaptea Studiourilor de Arhitectură (Architecture’s Night In), când, pe 19 mai, nu mai puțin de 17 studiouri de arhitectură din București își deschid porțile pentru public.

Muzeul Național al Țăranului Român intră anul acesta în circuitul Romanian Design Week, cu expoziția „Conectat la natură (tradiție circulară)”, proiect curatoriat de arh. Teodor Frolu, o expoziție de artă multidisciplinară, care vorbește despre modalitățile prin care patrimoniul cultural tradițional își poate găsi loc în arta contemporană.

Mai mult, Combinatul Fondului Plastic va fi parte și din circuitul oficial Noaptea Muzeelor, astfel că RDW 2022 va fi deschis publicului larg și va putea fi vizitat gratuit pe 14 mai, în program prelungit, până la miezul nopții.

Expozițiile de la Combinatul Fondului Plastic pot fi vizitate de luni până vineri în intervalul 12:00-22:00, iar în weekend între orele 10:00-22:00. Biletele pentru accesul la festival costă 32 de lei și pot fi achiziționate online de pe Eventbook, aici, sau offline, din rețeaua Eventbook de aici. Studenții au acces gratuit la RDW folosind codul rdwstudents2022 în formularul de achiziție a biletelor și în baza carnetului de student prezentat la intrarea în expoziție.

Programul complet al evenimentului poate fi accesat aici. Mai multe detalii se găsesc și pe canalele Romanian Design Week: website, Facebook, Instagram și pe
pagina de Facebook a evenimentului.

Un proiect: The Institute

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS, Art Property Development, Art Property City, Absolut, Urban Monkey, ASAP, Ford România, Lemon Interior Design, Almalux

Susținut de: Regina Maria, illy, Moxy Hotels, BestJobs, Heineken Silver, Jidvei

Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii

Cu sprijinul: Primăria Municipiului București, Centrul Cultural Expo Arte, ARCUB, Institutul Cultural Român

Parteneri culturali: Uniunea Artiștilor Plastici din România, Combinatul Fondului Plastic, OAR București, Biblioteca Națională a României, Monument For

Parteneri media strategici: Rock FM, EuroMedia, YOOH, B365.ro, Radio România Cultural

Partener transport alternativ: Lime

Partener monitorizare: MediaTrust

Echipa de creație: Radu Manelici + Pren

Despre The Institute

Despre UniCredit Bank

May

2022

București: capitala designului românesc prin evenimentele din programul Design GO! din cadrul Romanian Design Week 2022

Peste 65 de evenimente-satelit răspândite pe întreg teritoriul Capitalei pot fi vizitate
în perioada 13-22 mai

Prin programul Design GO, Romanian Design Week, cel mai amplu festival multidisciplinar dedicat industriilor creative locale, reunește anul acesta peste 65 de evenimente-satelit propuse de designeri, galerii de artă, studiouri de design și arhitectură, ateliere, muzee, showroom-uri și cafenele din București. În perioada 13-22 mai, publicul va putea vizita un număr record de spații implicate în Design GO și va avea acces la o multitudine de activități ce transformă orașul în Capitala designului românesc timp de 10 zile.

Activitățile din Design GO: de la expoziții la ateliere, dezbateri, lansări de carte și happening-uri creative

RDW Design GO reprezintă circuitul de evenimente-satelit din cadrul festivalului Romanian Design Week. Anul acesta, peste 65 de organizații și business-uri cu ADN creativ organizează un program efervescent, își deschid ușile atelierelor, își prezintă cele mai noi proiecte, lansează produse și în general creează contexte pentru a reuni comunitățile creative ale Bucureștiului și pentru a le aduce în fața publicului urban.

În perioada 13-22 mai, publicul RDW va avea acces la expoziții, ateliere, dezbateri, lansări de carte și multe alte happening-uri creative, desenându-și astfel propriile trasee prin oraș, redescoperind locuri, idei sau cartiere, cum ar fi Cartierul Creativ, Ioanid-Icoanei, Cotroceni sau Nord.

Printre numele deja confirmate în circuitul Design GO se numără:

Albini Prassa // ALTRNTV // Andra Panait Atelier // Art-up – Școala de bijuterie // Asociația Încotroceni – Oameni, Idei, Povești // Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 // Atelier Neuman // Atelier Vast // Biutiful by the Lake // Biutiful Downtown// Black Rhino Radio // BoConcept // Boiler Coffee Shop // Bookster // Bucharest Stickerz Fest // CASA MAI // Clubul Ilustratorilor // Contemporan Hair Space // CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București // CREATEUR 5 D’EMOTIONS // De Ceramică Studio // Design Neaoș // DESIGNIST // Dizainăr Concept Store // Entrance // Formare Culturală // Fratelli Herăstrău // Galateca // Galateea Contemporary Art Gallery // Grupul de inițiativă civică Cismigiu // HNK Gallery // Hotspot Workhub // Inside Academy // Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar din București // INTRO // Kulterra Gallery // Laboratorio Brew Room // Local Hosts // Matei Alexandrescu Illustrator // Meșteshukar ButiQ // Miss Alé Central Culture // Miss Alé Espresso Bar // Monument For // Moxy Bucharest Old Town // Mugshot // MURMUR // National Institute of Architecture and Urban Planning Warsaw și OAR București // OAR București // OTOTO (Amzei, Victoriei, Dorobanți) // Pain Plaisir // PARIS14A // Platforma Wolff DJ Bar // Printoteca // Project Para // REFRAME Gallery // Săfițicuminți // Saint Roastery // SDH Kids // Sound of Art to Come // SSAB Ambientare & Design // Știrbei 47 // Sundazed Interiors x Oriel Beer // THE FAB SQUAD by Ioana Dodan // Tiffany Art // TRINKOVA // Mihai Popescu & Twins Design // Umbrela Galbenă – Ateliere de Design pentru copii // Una ca Luna // UTOPIC // VOX // Weekend Sessions :: Antrepriza Culturală // Zeppelin & Ideilagram

& MORE

Noaptea Studiourilor de Arhitectură, din nou parte din circuitul Design GO, va avea loc pe 19 mai

Evenimentul Noaptea Studiourilor de Arhitectură (Architecture’s Night In) revine în programul RDW Design GO, cu ocazia celei de-a 10-a ediții a festivalului. Acesta va avea loc pe 19 mai, când nu mai puțin de 17 studiouri de arhitectură din București își deschid porțile colegilor, prietenilor și publicului larg, pentru a se prezenta, a cunoaște oameni noi și a-și arăta cele mai noi lucrări și proiecte într-un cadru informal și relaxat.

Cele 17 studiouri de arhitectură ce vor putea fi vizitate de public sunt:

441 Design Powerhouse // ADNBA // aSAP HUB // Corvin Cristian Studio, AIM Studio, Plusminus Arhitectura, WRA // CUMULUS Architecture Office // EFdeN // HB Design // IOKA DESIGN // Laboratorul de arhitectură Prodid // Lemon Interior Design // OBLIC STUDIO // Ordinul Arhitecților din România // Ordinul Arhitecților din România, Filiala București // Picktwo Studio // REC @ Hotspot Workhub // stardust architects* // TEGMARK

RDW 2022: o ediție aniversară specială, care stă sub semnul #FORWARD

Sub tema #FORWARD, RDW va reuni în programul său de anul acesta organizații, designeri, inițiative și evenimente ce vor aduce în prim plan importanța și contribuția pe care industriile creative le au în proiectarea unui viitor ce respectă criteriile sustenabilității, incluziunii și care ține pasul cu evoluția tehnologiei. În plus, tema reflectă și deschiderea unui nou capitol în ceea ce privește misiunea Romanian Design Week, al încurajării consumului produselor și serviciilor generate de disciplinele designului și arhitecturii.

Spațiul central al festivalului va fi și în acest an Combinatul Fondului Plastic, adresă ce reunește o comunitate artistică extrem de valoroasă și care va găzdui câteva dintre expozițiile principale ale RDW 2022.

Pe lângă destinația principală a RDW și evenimentele din programul Design GO, publicul larg este așteptat să viziteze și Așezămintele Culturale Ion I.C. Brătianu, ansamblu de patrimoniu redeschis temporar cu ocazia RDW.

Toate detaliile și reperele programului complet urmează să fie comunicate în perioada următoare pe Romanian Design Week. Harta locațiilor care sunt parte din Design GO este disponibilă aici. Biletele pentru accesul la festival pot fi achiziționate online de pe Eventbook, aici, sau offline, din rețeaua Eventbook de aici.

Un proiect: The Institute

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS, Absolut, ASAP, Urban Monkey, Art Property Development, Art Property City

Partener transport alternativ: Lime

Susținut de: Regina Maria, illy

Parteneri media strategici: Rock FM, Radio România Cultural, Euromedia, B365.ro, Yooh

Parteneri media: Aiciastat, Arhitext, Designist, Feeder, Art Encounters, Fashion Premium Magazine, G4 Media, Glamour, Igloo, Modernism, Molecule-F, Munteanu, Revista Atelierul, IQads, Zeppelin, Zile & Nopți, Revista Arta, Propagarta, Spot Media, The Woman, Inspirationist, Contemporary Lynx, World Architecture Community

Despre The Institute

Despre UniCredit Bank

May

2022

OPEN CALL: igloo cover design. Număr special #Ucraina

Revista Igloo dedică următorul număr igloo #208 (iunie-iulie) designului și arhitecturii contemporane din Ucraina, și, mai ales, speranței. Speranței într-un apropiat viitor al reconstrucției și al creației sub semnul păcii. Un număr special care documentează discursul comunității creative ucrainene prin proiecte recente de arhitectură, design interior, design de obiect sau industrial. Un număr special care are nevoie de o copertă la fel de specială în conturarea căreia Igloo își dorește să implice comunitatea prietenilor lor creativi.

Lansează, așadar, un concurs de grafică/ilustrație pentru coperta următorului igloo.

Temă:

Un concept grafic sau o ilustrație care să exprime vizual acel pas înainte al Ucrainei și al lumii pe care îl așteptăm toți sub semnul reconstrucției, păcii, speranței, luminii.
Propunerea trebuie să aibă în vedere atât tema de concurs, cât și profilul revistei igloo.

Termen-limită: 22 mai

Detalii tehnice:

Format: 230 mm x 310 mm; jpg sau png, 72 dpi, CMYK.
Lucrarea se poate inspira din template-ul de copertă igloo (download), cu precizarea că logo-ul igloo nu poate suferi nicio modificare, cu excepția culorii.

Cui se adresează:

arhitecților, designerilor, graficienilor, ilustratorilor, artiștilor vizuali, pasionaților de desen & ilustrație, studenților etc.

Pentru înscrieri vă rugăm să folosiți formularul din linkul de mai jos:

Propunerile vor fi jurizate de redacția igloo, iar lucrarea câștigătoare va fi anunțată în săptămâna 23-27 mai.

Propunerea câștigătoare va apărea pe coperta #igloo208 (iunie-iulie 2022) și va fi răsplătită cu un abonament igloo pe un an.
Cele mai interesante lucrări înscrise în concurs vor fi publicate pe igloo.ro.

Încasările obținute prin vânzarea directă a numărului #igloo208 vor fi integral donate inițiativelor de sprijinire a comunităților afectate de războiul din Ucraina.

Apr

2022

Fundația Globalworth și Igloo anunță câștigătorii competiției 2031 NOW_our cities in 10 years

Fundația Globalworth și Asociația Igloo – Habitat și Arhitectură anunță proiectele câștigătoare din cadrul competiției internaționale 2031 NOW_our cities in 10 years dedicate studenților în arhitectură, urbanism și design din Polonia și România și lansate în noiembrie 2021.

Tema de concurs a constat în imaginarea și elaborarea unei viziuni urbane coerente și sustenabile care ar putea să modeleze și să îmbunătățească orașele viitorului nostru apropiat. Participanții au avut ca reper un teren generic cu o suprafață de 20.310 mp (2.031 ha), care trebuia să conecteze, într-o articulație urbană nouă și plauzibilă, clădiri cu destinaţie mixtă, spații pentru comunitate, parcuri, infrastructură.

Înscrierile în competiție au fost evaluate de un juriu internațional, alcătuit din nume recunoscute în lumea arhitecturii (urbanişti, arhitecți și reprezentanți ai organizatorilor): Bruno Andreșoiu, Arjan Dingsté, Krzysztof Ingarden, Dimitris Pergamalis, Jakub Szczęsny şi Andrei Șerbescu.

2031 NOW_our cities in 10 years este competiția prin care continuăm să ne îndeplinim angajamentul de a construi clădiri funcționale, sustenabile și armonioase în relația cu mediul și comunitatea. Globalworth creează spații de birouri, iar prin activitatea noastră curentă ne-am dat seama de rolul tot mai important al arhitecților. Ei sunt cei care ne modelează casele, clădirile de birouri, orașele – cu alte cuvinte, locurile în care, la rândul nostru, ne modelăm viețile. Proiectele înscrise în această primă ediție a concursului ne-au stimulat imaginația, contribuind fără îndoială la conturarea viitorului arhitecturii. A fost o onoare să evaluez înscrierile alături de cei cinci jurați de prestigiu pe care am reușit să-i aducem laolaltă. Am descoperit astfel tineri arhitecți extrem de talentați, cu care sperăm să avem șansa de a lucra în viitor.

Dimitris Pergamalis

MRICS Group, Head of Workplaces, Globalworth

Experiența de jurat al concursului 2031 NOW a fost una pe care am să mi-o amintesc – nu numai prin expunerea la proiectele participante și la discuțiile suscitate în interiorul juriului, dar și datorită evenimentelor asociate, care m-au făcut să simt importanța și necesitatea unor astfel de medii de dezbatere profesională. Deși tema de concurs a fost destul de solicitantă prin amploare și dificultate, studenții participanți au reușit să ofere viziuni demne de luat în seamă. Cred că reușita unui concurs de idei nu se măsoară doar prin valoarea proiectelor câștigătoare, ci și prin bogăția și diversitatea viziunilor puse în joc. Or, aici, deși numărul proiectelor valide înscrise în concurs nu a fost foarte mare, calitatea lor a compensat lipsa cantității. Unghiurile de abordare, tematicile propuse și modurile de prezentare au dat, prin varietatea lor, substanța sperată concursului nostru. Sper ca în viitor să putem duce mai departe acest început de succes, printr-un nou concurs care să stimuleze creativitatea celor care reprezintă viitorul profesiei de arhitect și, deci, viitorul orașelor noastre.

Bruno Andreșoiu

Preşedinte al Asociaţiei Igloo – Habitat şi Arhitectură

În evaluarea înscrierilor, juriul a punctat originalitatea abordării temei de concurs, dar și acuratețea cu care au fost identificate și rezolvate anumite probleme/urgențe ale peisajului urban contemporan. Au fost apreciate, de asemenea, viziunile care au propus un limbaj articulat și receptiv la dinamismul actual și viitor al orașelor, luând în considerare aspecte precum densitatea urbană ori sustenabilitatea. Juriul a avut în vedere următoarele criterii de evaluare: imaginația, viziunea, gradul de inovare, coerența, prezentarea.

Conform regulamentului competiției și în lumina adecvării proiectelor înscrise la criteriile de evaluare anunțate, juriul a decis în unanimitate acordarea a 2 premii:

Premiul I – €5,000 + publicare

Eduard Untaru – CK0000_Carthage (Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București)
Premiul II – €3,000 + publicare

Andrei Nițu Săraru – AN1153_A/Spire (Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București)

Argumentele juriului:

„Proiectul CK0000 Carthage reflectă o abordare poetică a structurilor urbane, cu referință la o veche structură, deopotrivă nostalgică și distopică. Lucrarea propune o reinterpretare a esenței modelului urban al Romei antice ca reper pentru orașele europene ale viitorului.”

„Propunerea AN1153 A/Spire se distinge prin aderența la realitate, constituind un răspuns imediat la un context existent. Proiectul propune o viziune îndrăzneață și echilibrată în jurul unui scenariu urban multifuncțional, gândit ca „mecanism verde”, capabil să regenereze propriile resurse.”

Pentru detalii despre proiectele câștigătoare și evaluarea lor, dar și despre celelalte nouă înscrieri selectate în lista scurtă, vă invităm să accesați https://www.2031now.com/projects.

Toate cele 11 proiecte vor fi publicate anul acesta într-un catalog dedicat și expuse la High Tech Learning Center din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București.

Pentru mai multe informații despre concurs puteți accesa www.2031now.com sau scrie la adresa de e-mail welcome@2031now.com.

Le mulțumim tuturor participanților la competiție, precum și partenerilor noștri instituționali, academici și media pentru sprijinul acordat.

2031 NOW_our cities in 10 years este o competiție susținută de Fundația Globalworth și organizată de Asociația Igloo – Habitat şi Arhitectură.

Parteneri instituționali: Ordinul Arhitecților din România, Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, Uniunea Arhitecților din România, SHARE architects, Registrul Urbaniştilor din România, Asociaţia Profesională a Urbaniştilor din România

Parteneri academici: Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” Iași, Facultatea de Arhitectură a Universității Politehnica Timișoara

Parteneri media: aici a stat, Architektura-murator, Arhitectura, Arhitext, de-a arhitectura, Designist, ENTR, feeder, Graphic Front, IQads, Modernism, The Institute, urbnews.pl, zeppelin

Despre Fundația Globalworth.

Fundația Globalworth a fost înființată în 2018 de Globalworth, liderul pieței de clădiri de birouri din România și Polonia, și este o entitate non-profit, fiind independentă de activitățile comerciale ale grupului. Fundația are ca misiune dezvoltarea de proiecte pe trei piloni principali: oameni, locuri și tehnologie.

Până în prezent, Fundația Globalworth și Globalworth au alocat peste 800.000 de euro pentru construcția primului laborator High Tech din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, burse de studii și documentare pentru cadre didactice, competiții internaționale și proiecte speciale pentru arhitecții din România.

Mai multe informații sunt disponibile pe site și pe canalele de comunicare Facebook, Instagram și L inkedIn.

Despre Asociația Igloo – Habitat și Arhitectură.

Înființată în 2008, Igloo – Habitat și Arhitectură își propune să contribuie la articularea unui spațiu public coerent prin activități (proiecte editoriale și culturale, evenimente) care vizează ridicarea standardelor culturii vizuale într-o societate care încă își caută reperele în domeniul arhitecturii și politicilor urbane. Asociația a derulat până acum proiecte de succes, cu teme în domeniile arhitecturii, patrimoniului, designului și culturii urbane, adresându-se în mod constant nu doar breslei arhitecților, Mai multe informații despre activitatea editorială și culturală a asociației pe igloo.ro și pe paginile de Facebook și Instagram.

Apr

2022

Așezămintele Ion I.C. Brătianu pot fi vizitate la Romanian Design Week 2022

În perioada 14-22 mai, 10 designeri expun în ansamblul de patrimoniu: publicul va putea descoperi interiorul Așezămintelor Ion I.C. Brătianu și se va putea bucura de programul RDW din parcul I.C. Brătianu

Romanian Design Week, cel mai amplu festival multidisciplinar dedicat industriilor creative, cu sprijinul OAR București și al Bibliotecii Naționale Române și în parteneriat cu ExpoArte, redeschide pentru publicul larg Așezămintele Ion I.C. Brătianu. Între 14 și 22 mai, ansamblul, considerat unul dintre cele mai apreciate exemple de arhitectură neoromânească din București, devine Design House, iar publicul este invitat să descopere un concept inedit: în fiecare zi, spațiul va fi reconfigurat și va găzdui o altă expoziție personală semnată de un designer român, din zona designului de produs, a designului grafic sau a designului vestimentar. Totodată, pe parcursul celor 9 zile de festival, vizitatorii îi vor putea întâlni personal pe designerii care vor fi prezenți în ziua dedicată expoziției lor.

În camerele expoziționale de la parterul ansamblului de patrimoniu vor fi găzduite zilnic expoziții capsulă de design de produs, design vestimentar, design grafic.

Pe lângă acestea, vizitatorii se vor putea familiariza cu istoria casei de patrimoniu și a familiei Brătianu, precum și cu istoria zonei din jurul Bulevardului Dacia, prin intervenții speciale pe parcursul traseului expozițional.

Programul cuprinde, de asemenea, tururi ghidate din seria celor deja emblematice realizate de ARCEN, al căror scop este de a explora la pas zona Calea Victoriei – Bulevardul Dacia și străzi adiacente, un traseu care se va încheia la Așezămintele Ion I.C. Brătianu, pentru a puncta istoria casei, care a împlinit recent un secol de la prima cărămidă așezată, și a Brătienilor. Tururile vor avea loc în weekend-urile 14-15 și 21-22 mai și vor fi accesibile publicului larg.

Romanian Design Week deschide pe parcursul celor 9 zile de festival nu doar interiorul Așezămintelor Ion I.C. Brătianu, ci caută să integreze în experiența locuitorilor Bucureștiului și parcul I.C. Brătianu, spre care are deschidere ansamblul de patrimoniu. Gândit de Brătieni la începutul secolului al XX-lea ca grădina Bibliotecii și spațiu de lectură, parcul se transformă pe perioada RDW într-un spațiu care astăzi reia misiunea sa inițială și acomodează nevoile recreative și de socializare ale publicului, sub semnătura festivalului de design. Accesul în Design House: Așezămintele Ion I.C. Brătianu se va face prin Bulevardul Dacia nr. 10.

Acțiunea de redeschidere a casei implică participarea mai multor profesioniști locali. Printre contributori se numără echipa Attila Kim Architects, echipa ARCEN și designerul Dilmana Yordanova.

Design House: Așezămintele Ion I.C. Brătianu este organizat de Romanian Design Week cu sprijinul OAR București și al Bibliotecii Naționale Române și în parteneriat cu ExpoArte, și face parte din Romanian Design Week, cel mai amplu festival multidisciplinar dedicat industriilor creative.

În cadrul edițiilor de până acum ale RDW, și alte clădiri și spații emblematice au fost reinventate sau repuse în circuitul urban, ele devenind scene pentru creatorii de astăzi, găzduind mari expoziții de design și de arhitectură: Palatul Știrbei, Palatul Camerei de Comerț din București, Hanul Gabroveni, Piața Amzei, Garajele Cobălcescu, Palatul Telefoanelor, Palatul Oscar Maugsch și Combinatul Fondului Plastic.

Experiența RDW 2022 înseamnă cele mai interesante lucrări de design românesc, cele mai creative activări, cel mai mare concept store de design românesc și cel mai amplu festival urban al creativității locale. Vizitatorii se pot bucura de creativitatea designerilor români atât la Design House, cât și vizitând Combinatul Fondului Plastic, pentru a treia oară consecutiv punct central al festivalului, destinație-reper deja și scena principală a designului românesc.

Pentru programul complet RDW 2022 și actualizări ale acestuia, accesați pagina de Facebook a evenimentului, aici. Biletele pentru acces la festival pot fi achiziționate online de pe Eventbook, aici, sau offline, din rețeaua Eventbook de aici.

Un proiect: The Institute

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS, Art Property Development, Art Property City, Absolut, Urban Monkey, ASAP

Susținut de: Regina Maria, illy

Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii

În parteneriat cu: ExpoArte

Cu sprijinul: ARCUB, Primăria Municipiului București, Institutul Cultural Român, OAR București, Biblioteca Națională Română, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Combinatul Fondului Plastic

Partener transport alternativ: Lime

Parteneri media strategici: Rock FM, Euromedia, Yooh, B365.ro, Radio România Cultural

Parteneri media: Arhitext, Designist, Feeder, Art Encounters, Fashion Premium Magazine, G4Media, Glamour, Igloo, Modernism, Molecule-F, Munteanu, Revista Atelierul, IQads, Zeppelin, Zile & Nopți, Revista Arta, Propagarta, Spot Media, The Woman, Inspirationist, Contemporary Lynx, World Architecture Community

Partener de monitorizare: MediaTRUST

Echipă de creație: Radu Manelici + Sebastian Pren

Despre The Institute

Despre UniCredit Bank

arhitectura

Romanian Design Week va avea loc în perioada 12 – 21 mai 2023 și se va dezvolta sub tema CONNECTIONS

Like this:

Revitalizarea casei lui Constantin și a Elenei Iarca proiectată în anii ’20 de arh. I.D. Berindey – Interviu cu Laura Lungu

Like this:

Patrimoniul industrial al orașului Reșița

Like this:

Donează alături de #igloo208_Ucraina: arhitectură, design, speranță

Like this:

Romanian Design Week 2022 retrospective: 35 de mii de persoane au vizitat expozițiile și au participat la cele 100 de evenimente conexe

Like this:

A început Romanian Design Week 2022, cel mai mare festival dedicat industriilor creative locale

Like this:

București: capitala designului românesc prin evenimentele din programul Design GO! din cadrul Romanian Design Week 2022

Like this:

OPEN CALL: igloo cover design. Număr special #Ucraina

Like this:

Fundația Globalworth și Igloo anunță câștigătorii competiției 2031 NOW_our cities in 10 years

Premiul I – €5,000 + publicare

Premiul II – €3,000 + publicare

Like this:

Așezămintele Ion I.C. Brătianu pot fi vizitate la Romanian Design Week 2022

Like this:

Caută

Articole recente

Aiciastat pe Instagram

aiciastat

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Premiul I – €5,000 + publicare

Premiul II – €3,000 + publicare

Share this:

Like this:

Share this:

Like this:

Caută

Articole recente

Aiciastat pe Instagram

aiciastat