bucurești

O vilă în stil mediteranean din anul 1939 se vinde cu peste jumătate de milion de euro

image00010

O vilă în stil mediteranean din centrul capitalei, ce a aparținut unei familii cu o istorie bogată și cu rădăcini italiene și grecești, se vinde cu peste jumătate de milion de euro pe Storia.ro, platforma de imobiliare lansată de OLX. Vila este remarcabilă prin arhitectura și istoria ei și are 10 camere dispuse pe mai multe niveluri: demisol, parter, etaj și mansardă. Vila este specială atât prin arhitectura sa unică, cât și prin versatilitatea și povestea ei, astfel că poate fi alegerea ideală pentru a converti pasiunea de arhitectură și istorie într-o investiție de lungă durată. 

 

Aflată pe una dintre străzile cu parfum de epocă ale capitalei, această vilă atrage magnetic privirile trecătorilor datorită stilului său arhitectural special. Este vorba despre o vilă cu etaj,  mansardă și pod, cu tencuială de tip calcio vecchio (stucco) ce duce cu gândul la nisipul de pe plajele Mediteranei, cu o compoziție volumetrică în plan rectangular, acoperiș de țiglă cu panta lină, cu unduiri cu olane, cu ferestre în arc, cu ancadramente cu colonade decorative de tip amalfitan, cu feronerie geometrică delicată și ornamente din piatră pe fațadă. Grădina sa ademenește cu un mesteacăn, cu o viță de vie și cu un cais ce amintesc de vechile livezi ale Bucureștiului de odinioară.

 

Stilul arhitectural mediteranean este adesea numit mauro-florentin și este prezent în proporție covârșitoare în spațiul american, dar și în cel francez și hispano-iberic. Sub influența vilelor californiene realizate în stilul Mediteranean Revival, în urma boom-ului imobiliar din anii ’20 din America și după vizita Reginei Maria în 1926 în SUA, arhitecții autohtoni au realizat în următoarele două decade vile în acest stil, împrumutând și elemente în stil Neo-Mudejar (un regionalism arhitectural cu influențe maure) predominant în București și Constanța. Familia regală poate fi considerată un promotor al stilului, palatul regal de la Scroviștea, Palatul Regal Elisabeta, Palatul Regal de la Snagov al Principelui Nicolae sau vila Principesei Ileana fiind realizate în acest stil.

 

Vila a fost proiectată de arhitectul Alexandru Iliescu, arhitect responsabil de cel mai frumos imobil în stil mediteranean din București și unul dintre cele mai fotografiate din capitală: imobilul Hagianoff din strada George Vraca. Arhitectul născut pe 22 aprilie 1900 a absolvit Școala de Arhitectură din București în 1925 și în 1933 s-a înscris în Corpul Arhitecților. Între 1927-1947 a lucrat ca liber profesionist, conducând lucrări și realizând devize și proiecte. Între 1930-1946 a fost angajat al primăriei Municipiului București, unde a avizat și a condus proiecte, păstrându-și totuși și statutul de liber profesionist. După 1948 s-a angajat la compania mixtă româno-sovietică Sovrombanc.

 

Terenul și construcția au fost proprietate dotală a Laurenției Progreseanu (născută Theodorescu), căsătorită cu ing. Alexandru Progreseanu. Numele de Progreseanu pornește de la un străbunic pe linie paternă care fusese preot în comuna Progresu. Laurenția Theodorescu se trăgea dintr-o familie cu istoric amplu și cu rădăcini italienești și grecești. Numele venea de la bunicul său, Laurent Geanni, ce provenea dintr-o familie de nobili italieni (marchizi). El făcuse studii de drept și școala de cadeți la Sankt Petersburg. Vorbea 7 limbi străine și a fost consul al Rusiei în diferite țări, printre care și România. S-a căsătorit cu o grecoaică din Rhodos și spre sfârșitul vieții s-a stabilit la Sulina, pe vremea aceea porto franco (în zona economică liberă, scutit de taxe vamale), apoi la Galați, unde s-a născut și una dintre fiicele sale, Sophie, în 1867. În familie se vorbea limba franceză, o dovedesc scrisorile din secolul al XIX-lea încă bine păstrate. Sophie a studiat la Pensionul Notre Dame de Sion la Galați și apoi s-a căsătorit cu Gheorghe Theodorescu. Cei doi au avut la rândul lor mai mulți copii, printre care Laurenția, pe care au botezat-o în onoarea bunicului, dar pe care o alintau Elena. Și Laurenția a făcut pensionul Notre Dame de Sion la Galați, la fel ca mama sa, apoi după căsătoria cu inginerul Progreseanu (care studiase Politehnica și lucra în armată, având de-a lungul vieții mai multe grade, căpitan, colonel) s-a mutat la București. Soții Progreseanu au avut doi fii și și-au dorit să construiască această vilă cu două apartamente mari, aproape identice, pe nivelurile parter și etaj 1, pentru cei doi fii și familiile lor.

Drept urmare au ridicat din dota Laurenției această construcție în 1939, când stilul mediteranean deja ajunsese la maturitate. Însă banii din dotă s-au terminat, așa că au fost nevoiți ca pentru venituri suplimentare să închirieze casa către alte familii, în timp ce ei au locuit pe o stradă din apropiere. Acest lucru a fost benefic după instaurarea regimului comunist: datorită faptului că vila avea chiriași, a scăpat de furia naționalizării, și familia s-a mutat într-o cameră la demisol, în timp ce pe fiecare etaj locuiau cam trei familii. Dar planurile de a-și ține fiii aproape nu s-au concretizat: cei doi fii au părăsit căminul și viețile lor au luat o altă turnură. În anii ’50 Laurenția Progreseanu s-a mutat din demisolul unde locuia la parterul casei, și abia în anii ’70, atunci când chiriașii fie au plecat, fie au pierit, i-a revenit complet casa pe care o construise cu aproape 40 de ani în urmă. Totuși ea a considerat întotdeauna că a avut o viață frumoasă, a trăit până la vârsta de 93 de ani și a fost recunoscătoare pentru experiențele sale. Se spune că avea aceeași menajeră cu Gică Petrescu și că acesta ar fi fost fascinat de casă, dorind chiar să o cumpere.

 

Fiul său care rămăsese în țară a fost inginer constructor și astfel s-a preocupat de aspectul și trăinicia casei, drept urmare a refăcut fațada casei în anii ’80 conform stilului epocii. Recent, în această casă au avut loc filmările pentru „Charleston” cu actorul Șerban Pavlu și Victor Rebengiuc.

Vila este compartimentată după moda vremii, ceea ce o face perfect ancorată în contemporaneitate. Suprafața utilă a casei este de aproximativ 420 mp și are un teren de 300 mp. Demisolul are o înălțime de 2.8 metri, parterul și etajul au înălțimea de 3 metri, iar mansarda și podul variază între 1 și 2.8 metri. Structura de rezistență implică pereți structurali din zidărie de cărămidă cu fundații din beton, planșee și scări din beton. Imobilul are două intrări principale pentru fiecare etaj și o scară de serviciu care fusese gândită în trecut pentru a fi folosită de personalul administrativ. Accesul la parter se face printr-un palier intermediar marcat de o colonadă decorativă, palier aflat la câteva trepte deasupra cotei străzii. Ușa de la intrare este originală și are o feronerie cu motive geometrice simple ce se regăsesc și la feroneria ferestrelor pătrate. Este remarcabil că se păstrează încă soneria originală, iar sobele, originale și ele, sunt încă funcționale. Din vestibul se urcă trei trepte care păstrează pardoseala originală cu mozaic și plăci de gresie cu romburi de un roșu Pompeian. Apoi se accede în față spre un hol ce se deschide către un salon și un birou. După salon se face o nouă trecere printr-un hol spațios către restul camerelor. Etajul repetă parțial planul din parter, având către fațada laterală din curte un balcon decorat ce păstrează mozaicul original. În prezent, demisolul și mansarda sunt și ele locuibile.

 

Clădirea, reprezentativă pentru stilul arhitectural mediteranean, face parte dintr-un țesut arhitectural unic la nivelul capitalei. Vila este înconjurată de clădiri cu registru de înălțime redus și se află într-o zonă centrală și totuși liniștită și verde a capitalei. Străzile adiacente sunt intricate și topografia arealului permite un trafic redus. Este admirabil că această construcție și-a păstrat în timp mare parte din valorile arhitecturale, istorice și memorial-simbolice, alături de contextul urbanistic din care face parte.


Materialul face parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii corecte, în cunoștință de cauză. Acest material a fost realizat în parteneriat cu Ana Rubeli – storyteller cultural și fondator al Asociației Culturale Aici a stat.

Despre Storia.ro

 

Storia.ro e platforma de imobiliare lansată de OLX și poate fi accesată atât de pe desktop, cât și prin aplicațiile de iOS și Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniștilor pentru a identifica cea mai bună soluție de creditare. Storia.ro își propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, ușor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerințelor din piață și simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o inițiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuințe: standardul de viață, dincolo de cei patru pereți ai casei. T.R.A.I. preia date relevante de la specialiști, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes și costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.

Posted by Ana in București, Istorisiri, 0 comments

Un imobil monument istoric, posibil viitor boutique hotel, se vinde cu 5 milioane de euro

image00013

O vilă eclectică monument istoric ridicată în perioada interbelică se vinde cu 5 milioane de euro pe Storia.ro, platforma de imobiliare lansată de OLX. Imobilul este situat pe o străduță istorică în inima capitalei și are 30 de camere dispuse pe mai multe niveluri: demisol, parter, două etaje și o mansardă. Astfel, investitorii pasionați de arhitectură, istorie și care își doresc să transforme o bijuterie arhitecturală într-un boutique hotel de excepție au ocazia de a achiziționa această clădire de o eleganță desăvârșită.

 

Această vilă, aflată pe una dintre străzile istorice ce și-au păstrat în proporție covârșitoare fondul construit, a fost ridicată în 1925 cu scop de locuire semi-colectivă în perioada de cristalizare a acestui concept nou, care presupune locuirea împreună a mai multor familii cu acces propriu, separat, şi lot folosit în comun. Eleganța sa a făcut ca personalitățile politice să fie atrase de această clădire impunătoare. Se spune că însuși Carol al II-lea ar fi folosit-o în calitate de casă de protocol, aici locuind ascunsă o perioadă chiar și Elena Lupescu după revenirea sa (incognito) în țară. Desigur că în perioada comunistă casa nu a putut rămâne incognito, și a devenit, în urma naţionalizării, sediul RomâniaFilm. În această perioadă i s-au adus mai multe modificări, cum ar fi amenajarea unei camere de proiecţie folosite pentru vizionările filmelor care erau supuse cenzurii, la care se spune că participa uneori şi Nicolae Ceauşescu.

 

Recent vila a fost modernizată păstrându-și referințe memorial-simbolice și arhitecturale. Exteriorul a fost restaurat păstrând elemente arhitecturale care invită privitorul să viseze la o perioadă istorică în care pe stradă circulau alternativ trăsuri trase de cai și automobile printre sălciile de odinioară. Fascinant este că aceste sălcii au dat chiar numele inițial al străzii pe care se află această bijuterie! Fațada a fost restaurată, toată tâmplăria a fost înlocuită păstrând farmecul arhitectural. Interiorul a fost recompartimentat și pregătit pentru funcțiunea de hotel ce respectă toate cerințele contemporaneității. Este admirabil că în acest context s-au păstrat anumite elemente arhitecturale și ornamente în interior ce amintesc de perioada interbelică. Se observă încă șemineul de marmură, stucaturile de pe tavanele saloanelor înalte, ușile cu tâmplăria originară și cu cristal, feroneria ușilor de la intrare și a balcoanelor, capiteluri de coloane ce străjuiesc intrarea și balcoanele elegante. În perioada interbelică, imobilul dispunea de două lifturi (ale căror elemente elegante de feronerie încă s-au păstrat!), o scară monumentală pentru proprietari și o scară secundară pentru personalul administrativ. Exista o aripă special proiectată ce deservea personalul administrativ, astfel încât intimitatea proprietarilor ce aveau acces la saloanele principale ale casei era asigurată.

 

Dacă inițial clădirea fusese echipată cu toate elementele de confort existente la vremea construirii sale, facilitățile contemporane fac arc în timp către acest trecut elegant. Clădirea a fost proiectată cu 30 de camere și dependințe (spații comune, băi, sală de mic dejun, chiar și un spa generos), cu 8 balcoane spectaculoase și însumează peste 2000 metri pătrați utili dispuși pe demisol, parter, două etaje și mansardă. Astfel, imobilul dispune astăzi de încălzire cu centrală termică pe gaz și pompă de căldură. Acoperișul și sistemul pluvial au fost schimbate în întregime și toate instalațiile au fost refăcute. În plus, dependința clădirii ce deservea în trecut personalul administrativ de pază poate deservi mai multe funcțiuni contemporane. Există de asemenea 6 garaje la subsol și 3 locuri de parcare premium în fața imobilului ce dispune de un front stradal impresionant de 30 de metri liniari. Proprietatea are o curte de aproximativ 1000 mp ce include și spațiu verde, iar piatra cubică de basalt amintește de perioada trăsurilor și a eleganței interbelice.

 

Vecinătățile clădirii îi conferă de asemenea eleganță și prestanță. Dacă în 1911 parcela se afla în proprietatea lui Scarlat Constantinescu și avea o grădină impresionantă, clădirea ridicată în 1925, după Marele Război, devine ea însăși impresionantă și păstrează la rândul său un spațiu verde elegant și o curte generoasă pentru trăsuri și automobile. Vila împrumută din elementele arhitecturale ale clădirilor ce o înconjoară. În plus, se află în proximitatea clădirii unde a locuit Ion Luca Caragiale, lângă o școală de artă unde au studiat multe personalități ale istoriei și culturii noastre, lângă clădirea unde a locuit Nicolae Hortolomei, medic chirurg, director al Spitalului Colțea și profesor universitar, ba chiar și aproape de vechea proprietate a familiei Celibidache. Zona protejată din care face parte este marcată de imobile proiectate de arhitecți cunoscuți ai capitalei: Petre Antonescu, Arghir Culina, Tiberiu Niga. Toate acestea fac parte din ingredientele unui viitor simbolic al clădirii ce va deservi arta și eleganța. Chiar dacă proiectul curent de transformare a vilei se încadrează în boutique hotel, imobilul este versatil și se pretează pentru mai multe destinații în afara celei de hotel: poate deveni școală privată, sediu sau reședință de ambasadă, clinică medicală sau chiar centru de recuperare.

 

Volumetria și ornamentica vilei îi conferă o extravaganță monumentală ce o încadrează din punct de vedere arhitectural în stilul eclectic târziu. Stilul eclectic reiese din frizele decorative cu elemente vegetale și frunză de acant, denticulii de la cornișă, feroneria ușilor și a balcoanelor, ancadramentele ferestrelor. Bovindourile și urnele decorative plasate la mansardă îi conferă imobilului o monumentalitate aparte. În plus, acoperișul cu solzi de pește din tablă cu romburi este extrem de elegant geometric. Vila este dispusă simetric, iar căile de acces în oglindă sugerează destinația de odinioară de locuire semi-colectivă. Piesa de rezistență a clădirii nu este însă vizibilă de la stradă, ea neaflându-se pe fațada principală. O seră monumentală pe 3 nivele ce își păstrează feroneria dantelată marchează fațada secundară a clădirii și îi conferă o luminozitate aparte. Mansarda este de asemenea impresionantă având luminator și o fereastră ogivală tipică stilului Beaux-Arts. Toate aceste accente stilistice sugerează arhitectura de inspirație franceză.

 

Clădirea monument istoric se află la rândul ei într-o zonă construită protejată, fiind înconjurată de monumente istorice și de clădiri elegante. Caracteristicile acestei zone rezidențiale tradiționale sunt definite de străzi cu traseu sinuos, de clădiri de o fascinantă diversitate tipologică, coerente în ciuda varietății volumetrice, a înălțimii și a limbajului stilistic și architectural divers. Imobilul se află retras de la aliniamentul stradal, ceea ce îi conferă o intimitate aparte, potențată de prezența vegetației ce conferă discreție. Este admirabil că această construcție și-a păstrat în timp mare parte din valorile arhitecturale, istorice și de mediu natural, alături de ansamblul urbanistic din care face parte.

 

Materialul face parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii corecte, în cunoștință de cauză. Acest material a fost realizat în parteneriat cu Ana Rubeli – storyteller cultural și fondator al Asociației Culturale Aici a stat.

Despre Storia.ro

 

Storia.ro e platforma de imobiliare lansată de OLX, putând fi accesată atât de pe desktop, cât și prin aplicațiile de iOS și Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniștilor pentru a identifica cea mai bună soluție de creditare. Storia.ro își propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, ușor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerințelor din piață și simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o inițiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuințe: standardul de viață, dincolo de cei patru pereți ai casei. T.R.A.I. preia date relevante de la specialiști, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes și costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.

Posted by Ana in Istorisiri, 0 comments

Finaliștii apelului de proiecte NEO ART CONNECT – Galeria Galateca

Cine sunt  finaliștii apelului de  proiecte NEO ART CONNECT?

Luni, 12 decembrie, reprezentanții galeriei Galateca și membrii boardului au prezentat la Rezidența 9 cele 15 proiecte câștigătoare ale programul de burse și mentorat NEO ART CONNECT. În cadrul evenimentului s-au nominalizat finaliștii apelului de proiecte NEO ART CONNECT, încheiat pe 4  decembrie 2022. Juriul a ales din cele 60 de propuneri de proiecte din 6 orașe (București, Timișoara, Arad, Iași, Cluj, Oradea) cele 5 proiecte câștigătoare a burselor şi sesiunilor de mentorat și cele 10 aplicații ce vor fi prezentate online și în cadrul Anualei de artă și știință NEO ART CONNECT 2023.

Astfel, câștigătorii burselor și sesiunilor de mentorat Neo Art Connect, proiect pilot 2022 au fost:

1. RIH Working Collective – EDGES

2. Miruna Croitoru / Nicolata Ivan / Cosmin Stancu – Gazing (in)through

3. Mihai Toth – Striking Network of Uncertain Pixels

4. Andrei Lazăr – reGanditorul

5. Daria Langa  – Proiectul P

Iar cei 10 câștigători ai proiectelor ce vor fi prezentate și promovate în Anuala 2023 Neo Art Connect, ediția 1 au fost:

1. Andrei Reg Șendrea                  

2. Andrei Bucovanu

3. Teodor Buruiana

4. Tudor Popa

5. Raluca Nicula       

6. Vanesa Andor

7. Andreea Diaconu / Alexandru Munteanu

8. Larisa Oana Petcut                         

9. Ioana Aron

10. Andreea Ioniță

Juriul a fost format din Anca Boeriu, Suzana Dan, Roxana Lăpădat, Emil Ivănescu, Andrei Tudose, Mihai Zgondoiu și Andreea Sandu.

Proiectul pilot a interconectat lumea artei românești contemporane, reușind să suscite interes și să atragă din ce în ce mai mulți parteneri pentru a susține tinerii artiști din domenii precum design, arhitectură, artă, performance sau multimedia, ce realizează lucrări multidisciplinare, la interferența cu domenii precum medicina, ecologia, noile tehnologii în TIC sau alte domenii inovatoare.

NEO ART CONNECT prima rețea, platformă națională și festival de artă și știință, ediție pilot, a debutat de NAG cu o serie de evenimente expoziționale și cu apelul de proiecte ce oferă șansa tinerei generații să beneficieze de una burse și programe de mentorat, detalii despre program se regăsesc pe www.neoartconnect.ro. 

Neo Art CONNECT este organizat de Galateca și Asociația culturală Neo Art România, susținut de BRD Groupe Societe Generale ȘI Fundația 9, fără de care bursele și platforma nu ar fi existat:

Posted by Ana in Contemporane, 0 comments

XR Month: peste 40 de mii de accesări într-o lună de realitate augmentată la București

XRMonth BestiAR

 

Cel mai mare festival de realitate augmentată din România, XR Month, a avut loc la Bucureși, în Parcul I.O.R între 15 octombrie și 15 noiembrie. Ediția a doua, BestiAR, a adus 10 creaturi inspirate din folclorul românesc și din mitologiile altor culturi într-unul dintre cele mari parcuri ale orașului, ca filtre de realitate augmentată. Printr-un nou tip de explorare a patrimoniului material și imaterial, trecătorii au fost invitati să descopere bestiile în realitate augmentată pe una dintre cele mai populare platforme de social media, Instagram. 

Filmul de prezentare al ediției poate fi vizionat pe pagina oficială XR Month – BestiAR

Cele mai fascinante și cunoscute creaturi din folclorul românesc și din mitologiile altor culturi au prins viață pentru prima dată în realitate augmentată într-o colecție de filtre 3D și filtre faciale accesibile pe Instagram. Anul acesta, expoziția a reunit 14 artiști naționali și studiouri pentru ilustrarea și augmentarea creaturilor: Reuniform, Dan Pecete, Irina Bako, Alex Dohotaru, Augmented Space Agency, Adelina Butnaru, Andra Popovici, Cristina Frei, Tammy Lovin, Wanda, Bianca Jelezniac, Stella Caraman, Loreta Isac, Alina Marinescu.

Colecția de creaturi și bestii a putut fi explorată  în cadrul a două secțiuni:

Secțiunea Freestyle – Ielele, Zmeul, Blajinii, Priculiciul și Balaurul, sub formă de filtre 3D.

Secțiunea Open Gallery – Balaurul, Solomonarul, Priculiciul, Ielele, Zmeul, Căpcăunul, Floarea Dragostei, Știma Apei, Șoimul sau Mavka, sub formă de face filters. 

Explorarea filtrelor s-a realizat integral pe Instagram. Pentru aceasta, vizitatorii au deschis codul QR de pe marcajele XR Month și au urmat pașii afișați pe ecran. Filtrele pot fi accesate în continuare pe pagina de Instagram XR Month, la secțiunea filtre.

Ediția din acest an, începută la Timișoara, se încheie cu un număr impresionant de accesări ale celor 25 de filtre create – peste 340 000, în toată lumea. 

 
XR Month - Creaturi

 

Parteneri media: Decât o Revistă, Agenția Națională de Presă – AgerPres, IQads, Curatorialist.ro, Revista Biz, Propagarta, Feeder.ro, The Institute

Parteneri: Muzeul Național al Țăranului Român, Primăria Sector 3 București, Proedus, Augmented Space Agency, Color Studio

Organizatorii proiectului doresc să trimită mulțumiri către:

  • Nicoleta Musat, Lector Universitar la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie pentru documentare
  • Muzeul Național al Țăranului Român și Ciprian Voicilă pentru documentare
  • Primăria Sector 3 București pentru găzduire

Proiect co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului București afectiv 2022. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro și www.pmb.ro.

 

Evenimentul este imaginat de One Night Gallery și Leo Burnett.

 

 

Posted by Ana in București, Contemporane, 0 comments

Despre sustenabilitate, ALTRNTV Shop și Atelier Merci. La povești cu Alina Țiplea

Urmăresc Atelier Merci, un atelier de croitorie social, de ceva vreme și mereu m-am întrebat ce oameni se află în spatele acestui concept caritabil. Am descoperit-o pe Alina Țiplea, una dintre fondatoarele Asociației Merci Charity, în Altrntv Shop, unde m-am oprit atrasă de vitrina interesantă și de mirosul de cafea (de la cafeneaua ALT Coffee, înglobată în Shop). Și m-a invitat să descopăr universul alternativ al magazinului deschis de ea alături de partenera ei, Daniela, anul acesta în mai, și al atelierului unde se auzeau de zor mașinile de cusut. În timp ce Alina îmi prezenta atelierul și magazinul mi-a venit ideea unui proiect recurent: #SustainableSunday prin care voi spune povestea unui loc sustenabil în social media în fiecare duminică. Așa că vă voi delecta cu povestea Altrntv Shop, un magazin dedicat produselor create din materiale sustenabile, cu impact redus asupra mediului, proiect inițiat cu sprijinul NESsT și IKEA Social Entrepreneurship și câștigător al competiției NESsT – IKEA Social Entrepreneurship Poland and Romania Accelerator 2021-2023.

Alina a studiat la un liceu de artă și la o facultate de management și a deschis în urmă cu 10 ani primul magazin caritabil din București și o ceainărie cu scopul de a genera profit și susține proiecte umanitare pentru copii. A început cu spitale de oncologie pentru copii, apoi a continuat cu misiunea de transmite pachete de produse de igienă orală și servicii stomatologie copiilor din mediul rural (prin Zâna Merciluță, poate ați văzut prin oraș un mini-van marcat astfel – ei bine, despre ea era vorba). Proiectul a tot crescut, acum are două cabinete medicale mobile. Ceainăria și magazinul caritabil au fost pornite din suflet. Mi-a spus cu o undă de tristețe în glas că a fost însă nevoită să închidă magazinul caritabil și ceainăria, unde se legau prietenii, se spuneau povești și era o atmosferă caldă. Simțea că nu reușește să atragă fondurile pe care și le-ar fi dorit și nici produsele donate nu erau neapărat extrem de calitative. Așa că s-a apucat chiar ea să facă haine: s-a reorientat către design-ul vestimentar din dorința de a continua să susțină proiectele umanitare.

Iar ceea ce a urmat a fost mult mai mult decât un simplu design de haine: Atelier Merci. Atelierul are o misiune socială, orientată către cazuri sociale, iar profitul este direcționat integral către proiectele asociației Merci Charity. Motivația a fost de a îmbina design-ul atractiv, materialele naturale, sustenabile și componenta socială. Atelier Merci creează astfel obiecte vestimentare din materiale de calitate, bumbac organic, in, lână și reciclează obiecte vestimentare.

Altrntv Shop vinde, pe lângă produsele create de Atelier Merci, și produsele unor parteneri, la rândul lor sustenabile. Spre exemplu vând produse prietenoase cu mediul și cu pielea, haine din material textil rămas în urma croirii altor produse, prin tehnica patchwork, cămăși realizate din alte 3-4 cămăși reciclate sau rochii realizate din 2-3 tricouri reciclate. Bumbacul organic are certificare Global Organic Textile Standard sau OEKO-TEX. Există și produse care sunt colorate natural, folosind plante. Produsele ceramice sunt realizate din materiale durabile în timp, de exemplu porțelan și gresie, iar decorarea lor este realizată cu pigmenți și glazuri naturale.

Ce mi s-a părut foarte interesant este că spațiul în care funcționează Altrntv Shop, în clădirea fostului Cinematograf Trianon, vechi de peste 100 de ani, a fost la rândul lui amenajat folosind materiale cu impact redus asupra mediului. Spre exemplu, pardoseala folosită, Tarkett IQ Surface, este realizată din material reciclat, sistemul de iluminat inteligent, Signify, este gândit să eficientizeze consumul de energie, iar mobila este creată din lemn achiziționat din România, din sursă verificată.

Alina mi-a explicat etapele prin care a trecut pentru a deschide Altrntv Shop:

Am cochetat un pic cu experiența de a fi într-un shop [fizic] la București Mall la Alist designers boutique și a fost interesant pentru noi, să ne vadă oamenii produsele. Apoi au început să se întoarcă oamenii care ne descoperiseră acolo, sau veneau chiar printr-o recomandare și am tot crescut. A fost extrem de benefic că am găsit niște parteneri care au investit în ideea Altrntv Shop: George, Electrolux, Signify Romania și Tarkett Romania. Am găsit și un grant la care am aplicat: NESsT – IKEA Social Entrepreneurship Poland and Romania Accelerator 2021-2023. Noi am mai colaborat și cu George banking și în trecut, iar acum le-am povestit despre idee acum și ne-au susținut. 

În ceea ce privește competiția, ce abordare aveți?

Observăm că s-au deschis mai multe magazine ce distribuie produse sustenabile, ceea ce ne bucură. Noi ne diferențiem prin faptul că promovăm designerii români, vindem predominant haine și bijuterii, dar și cosmetice și produse home-deco create din materiale sustenabile cu tehnici de producție prietenoase cu mediul și pielea. Brandurile pe care le vindem aici vin direct către noi dar și noi căutăm activ.

Clădirea în care se află Altrntv Shop este fostul cinematograf Trianon redenumit cinema București în perioada comunistă. A durat ceva până au primit aprobările necesare pentru a funcționa în această clădire, dar au respectat toți pașii pentru a deschide magazinul aici, inclusiv aprobare pentru incendiu. A fost de-a dreptul o aventură, pentru că a și durat destul de mult timp până le-a venit tot mobilierul, practic s-au tot pregătit pentru acest proiect până când l-au deschis în mai anul acesta. Activitățile pe care le-au derulat aici au fost foarte diverse:

Spațiul este foarte ofertant pentru multiple activități. Am avut aici diverse ateliere de ceramică, de yoga, cerc de poezie, chiar și mici concerte. Mai avem planuri de a face aici interviuri „People of George”.

 

Vă invit să faceți o plimbare până la Altrntv Shop pe Bulevardul Elisabeta nr. 26, să savurați o cafea și să faceți o călătorie printre produsele sustenabile Made in Ro, arborând manifestul enunțat în Altrntv Shop: “There is no plan B, there is only one plan: be responsible.”

Posted by Ana in București, Dialoguri, 0 comments

Romanian Design Week va avea loc în perioada 12 – 21 mai 2023 și se va dezvolta sub tema CONNECTIONS

RDW 2023

Romanian Design Week, un proiect The Institute și UniCredit Bank, propune pentru ediția 2023 tema CONNECTIONS, din încercarea de a genera spații de dialog și procese de cross-contaminare creativă și din dorința de a încuraja proiectele interdisciplinare și colaborative.

#RDW2023  #romaniandesignweek  #connections  #rdw11 #OurCommunities

Sub tema CONNECTIONS, ediția #11 readuce în programul festivalului formatul de expoziție cu call, adresat tuturor arhitecților și designerilor locali, care în ultimii doi ani au realizat proiecte de care sunt mândri și cred că merită împărtășite cu publicul larg.  Aceștia se pot înscrie la categoriile Arhitectură, Arhitectură de Interior, Fashion, Graphic Design, Ilustrație și Product Design, completând formularul de participare disponibil aici până pe 25 noiembrie 2022. Reluarea formatului vine cu un set de schimbări de structură ce are ca obiectiv creșterea relevanței call-ului și a expoziției pentru reprezentanții industriilor creative locale. Despre acestea puteți afla mai multe detalii aici.

 

În ultimii 10 ani, Romanian Design Week a devenit cel mai complex eveniment dedicat industriilor creativ-culturale din România. Ediția 2023 își propune să identifice și să analizeze procesele care generează inovație și proiecte cu adevărat remarcabile, să creeze contextele și pretextele necesare încurajării și promovării lor, gravitând în jurul preocupărilor legate de comunități creative și rolul lor în dezvoltarea orașelor, cu focus pe multidisciplinaritate, colaborare și dialog.

 

Astfel, festivalul va propune cel mai amplu program de evenimente satelit de până acum, dezvoltate de această dată în jurul unor cartiere și zone istorice din București, precum și o serie de evenimente conexe în spații publice, dar și în alte orașe din țară.

 

RDW 2023 va dezvolta și o serie de formate noi, în colaborare cu alte organizații preocupate de dezvoltarea industriilor creative locale, cu scopul de a încuraja colaborarea, dar și consumul de design românesc.

 

Tema ediției se va reflecta astfel în arhitectura festivalului și în preocupările și conceptele noilor formate dezvoltate anul acesta, care se vor concentra pe: conexiunile dintre diverse industrii creative locale, sinergiile dintre operatorii culturali, comunitățile creative și rolul lor în orașele din care provin, conectarea publicului larg cu proiecte locale de arhitectură și design.

 

CONNECTIONS pleacă de la premisa că într-o lume în schimbare, în care rețelele devin din ce în ce mai complexe, densitatea demografică crește, canalele de comunicare se schimbă în permanență, iar provocările legate de exprimare se diversifică continuu, preocupările legate de maniera în care ne conectăm unii cu alții, dar mai ales temele legate de comunități și spații de dialog devin din ce în ce mai complexe și importante, iar designul devine un instrument din ce în ce mai valoros pentru a le aborda și/sau soluționa.

RDW 2021

 

Despre The Institute

The Institute  promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 20 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al Romanian Design Week, al festivalului DIPLOMA, al Galei Societății Civile, Internetics, Cartierul Creativ, combinat.ro și inițiator al ASAP România.

Despre UniCredit Bank

UniCredit Bank este parte a UniCredit, bancă comercială paneuropeană simplă și de succes, cu un sistem integrat de servicii de banking Corporate și de Investiții, oferind bazei sale de clienți o rețea unică vest, central- și est-europeană. Grupul este prezent în România prin: UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management şi UniCredit Services.

 

Posted by Ana in Contemporane, 1 comment

Proiectul pilot Neo Art CONNECT la Galeria Galateca

Neo Art CONNECT, prima platformă națională și festival de artă și știință, ediție pilot, a debutat de NAG cu o serie de evenimente expoziționale și cu apelul de proiecte ce oferă șansa tinerei generații să beneficieze de una dintre cele cinci burse și programe de mentorat. 

Joi, 13 octombrie la Galeria Galateca a avut loc evenimentul de lansare al proiectului pilot Neo Art CONNECT, prima rețea națională de artă și știință. Cu această ocazie au fost prezentați oamenii din spatele proiectului, susținătorii, membrii board-urilor, artiștii și prietenii, oamenii de comunicare și partenerii, în cadrul unei proiecții work in progress. De asemenea, au fost organizate tururi ale celor două expoziții din cadrul galeriei, Inkspective – de Ioana Halunga și Se mută… – Andrei Pandele din Camera Neagră.

Acestă primă etapă a proiectului pilot se desfășoară până pe 6 decembrie și cuprinde un program de mentorat și burse, o serie de evenimente expoziționale și conferințe naționale, precum și dezvoltarea platformei www.neoartconnect.ro. Se pun bazele unor parteneriate sustenabile pentru a implica în realizarea primei Anuale de artă și știință din România în 2023 a cel puțin zece orașe.

Platforma susține tânăra generație, promovând la nivel național Apelul de proiecte de artă și știință până pe 27 noiembrie, în urma căruia vor fi selecționați cinci tineri din domenii precum design, arhitectură, artă, performance sau multimedia, ce vor realiza cinci lucrări multidisciplinare, la interferența cu domenii precum medicina, ecologia, noile tehnologii în TIC sau alte domenii inovatoare.

Apel proiecte

PILOT
2022-2023
reconectare

30 septembrie – 27 noiembrie

Dacă ești absolvent de învățământ superior, cu vârsta între 20-30 ani, ai șanșa să primești una dintre cele 5 burse NEO ART CONNECT, să te alături unei echipe de specialiști, să te regăsești pe platforma programului și în rețeaua națională, să participi la sesiunile de mentorat, să îți realizezi propriul proiect cu care să participi la o serie de evenimente expoziționale care să îți ofere vizibilitate și promovare în activitatea ta. 

Detalii aici
Am lansat de NAG 2022 apelul de proiecte pentru NEO ART CONNECT, pentru că ne-am dorit foarte mult să corelăm cea mai importantă secțiune a acestui viitor program, respectiv crearea unui mecanism sustenabil de încurajare a tinerilor până în 30 de ani să cerceteze și să creeze interdisciplinar, să primească acces la resurse și să creștem împreună, cu dinamismul acelui tip de eveniment. Am debutat cu două expoziții - până-n PÂNZELE ALBE, semnată de Ana Maria Crișan și My Mind Has a Heart of Its Own a Nataliei Marin, primul proiect din Camera Neagră - spațiu dedicat artei și tehnologiei pentru o perioadă de un an. Programul continuă cu o serie de evenimente expoziționale în mai multe spații, precum galeria Creart sau Rezidența 9, în București, și cu o serie de conferințe de prezentare în orașe precum Craiova, Cluj, Oradea sau Iași. Programul integral va fi devoalat în perioada următoare, deocamdată ne concentrăm pe promovarea programului de burse, dar și pe crearea de punți între lumi și între oameni, deoarece fără zecile de parteneri, prieteni și creatori acest pilot nu ar fi existat.
Andreea Sandu
inițiator și curator Neo Art Connect.

Neo Art CONNECT este organizat de Galateca și Asociația culturală Neo Art România, susținut de BRD Groupe Societe Generale ȘI Fundația 9, fără de care bursele și platforma nu ar fi existat:

Implicarea BRD şi susţinerea pe care o acordăm proiectelor de artă şi tehnologie este de mulţi ani o constantă. Astăzi, ne bucurăm de oportunitatea de a fi partenerii primei platforme de artă şi tehnologie din România – Neo Art CONNECT şi să contribuim la dezvoltarea unui segment important de artişti, ale căror creaţii reflectă preocupările tinerei generaţii. Tehnologia oferă artei exact acel lucru de care avea nevoie: accesibilitate, iar arta oferă tehnologiei prilejul să se apropie de suflete. Felul în care artiştii noii generaţii creează, felul cum arta lor e percepută, se transformă de la zi la zi, şi astăzi suntem martorii acestei nou-create relaţii dintre artă şi tehnologie şi aşteptăm cu curiozitate să vedem inovaţiile integrate creaţiilor artistice realizate în cadrul acestui proiect ambiţios. Ne interesează în egală măsură şi publicul nou, ce poate fi atras în această călătorie estetică multi-media şi multi-senzorială. Ne aşteptăm să vedem evoluţii spectaculoase şi împreună să înţelegem mai bine cum arta şi tehnologia vor modifica spaţiul creativ în ansamblul său şi ne vor transforma pozitiv pe fiecare.
Flavia Popa
Secretar General BRD Groupe Societe Generale

Detalii despre programul expozițional al galeriei Galateca în cadrul Neo Art CONNECT:

  1. Camera Neagră:

 – My Mind Has A Heart Of Its Own  al Nataliei Marin îmbină, sub influența unei legende rock and roll din anii ’80, domeniile artei și medicinei într-o manieră originală, empirică și transdisciplinară.

Conceptul, prezentat în Camera Neagră de la Galateca  pornește de la ideea aristotelică conform căreia inima este centrul gândirii și al sentimentelor, idee respinsă în totalitate de medicina modernă. Vizitatorilor li se oferă acces în acest univers, în care prezența lor dă viață unei inimi umane simulate, de dimensiuni reale. Prin intermediul instalației interactive de artă și tehnologie ce transformă mișcarea în impuls luminos, simulând un puls real, privitorul devine parte a expoziției.

Expoziția Se Mută.. a artistului Andrei Pandele, curator Uschi Klein, Senior Lecturer in Fotografie la Universitatea de Arte din Brighton (U.K.), este o expoziție de fotografie care retrasează diferite trăsături și perspective ale mișcării prin observațiile ascuțite ale artistului. Opera sa rămâne unică și invită privitorul într-o lume apusă care se mișcă în ritm propriu; uneori chiar pare să stea pe loc. Totuși, singuri sau împreună, adesea forțați, oamenii s-au mutat. Refuzând să privim în altă parte, fotografiile lui Pandele ne poartă într-o călătorie care ne mișcă între trecut și prezent.

 

  1. Spațiul principal

neoart connect vorbește despre conexiuni sau în cazul expoziției până în PÂNZELE ALBE, curatoriată de Ana Maria  despre origini, OLD art connect, de conexiuni în timp și peste timp, pe suportul artelor decorative și textile. Artiști, artizani, voci vizuale și critice, se întâlnesc peste timp, pe subiecte tangente, pentru că în fond arta ne conectează și interconectează ca limbaj vizual comun. În acest context s-a lansat apelul de proiecte neoart connect, un prim pas în cadrul platformei naționale de artă și știință www.neoartconnect.ro Expoziția reunește opt voci, Octavian NECULAI, Horațiu-Silviu ILEA, Raluca Ariadna ARDELEANU, Ioana CORDUNEANU, Iulia GORNEANU, Ingeborg D’HOKER, Ioana Andreea SORA , artiști, colecționari, specialiști, fiecare cu o poziție particulară față de piesele de costum tradițional și arta textilă contemporană sau veche.

 

Expoziția inkspective, Ioana Halunga propune o incursiune în universul de artă digitală și multimedia realizate în ultima perioadă de creație a artistei, un univers oniric, multicolor și cu o transpunere stratificată în realitate, utilizând multiple tehnici, de la cele tradiționale la print digital, animație, AR și videomappig. Utilizarea noilor tehnologii și reprezentarea temei în realitatea paralelă creată în mediul virtual au ințentia de a transpune privitorul într-un univers paralel, oferindu-i o călătorie spre o lume imaginară, dinamică, de culoare și stare pură.

Susținut de BRD Groupe Societe Generale

Partener strategic Fundația9

Parteneri media: Radio România CulturalMetropola TVmodernism.roBizAgenția C’ArtePropagartafeeder.roAici a Stat, Dreamingof.net, Kreatoria.ro, Finesociety.ro

 

Parteneri: AQUA CarpaticaDomeniile SâmbureștiNespresso

Posted by Ana in Contemporane, 0 comments

Revitalizarea casei lui Constantin și a Elenei Iarca proiectată în anii ’20 de arh. I.D. Berindey – Interviu cu Laura Lungu

Arhitectul I.D. Berindey, anii 1920. Comanditarii Constantin și Elena Iarca vin din Buzău și îi cer arhitectului deja consacrat pe scena interbelică bucureșteană să le ridice o casă în inima capitalei. Constantin Iarca (13 iulie 1885-1940) a fost moșier, avocat, om politic și primar al orașului Buzău (în 1918), ce făcea parte dintr-o familie de boieri de origine greacă (originară din Gopeș, Macedonia). Planurile lui Berindey au creat pentru Iarca o bijuterie arhitecturală cu tavane ornate, cu o firidă decorativă, cu o fațadă bogat decorată. Casa a căzut pradă naționalizării, ca mai toate bijuteriile arhitectonice din România, și acum are 3 proprietari diferiți. Parterul însă a căpătat o nouă viață sub bagheta Laurei Lungu-Coman, a soțului său Alin Coman și a arhitectului Bogdan Ciocodeică.

În această casă am descoperit o poveste de dragoste. Poveste de dragoste între o casă și cei care au construit-o, cei care au îngrijit-o, cei care au pus în ea o bucățică din sufletul și viața lor. Este o casă ale cărei ferestre, pereți, marchiză, feronerie, oglinzi spun la rândul lor povești. Este o casă peste care au trecut zeci și zeci de ani, care a suferit, a pierit puțin și a renăscut ca pasărea Phoenix. Și despre această casă am stat de vorbă cu Laura Lungu-Coman pentru a publica un articol pentru lovedeco.roPuteți citi varianta extinsă a interviului pe pagina Love Deco: https://lovedeco.ro/amenajare-apartament-vila-interbelica-de-patrimoniu/.

Raportul “Heritage Counts for Europe” publicat de Europa Nostra în 2015 plasează patrimoniul cultural drept un generator de investiții profitabile pentru întreaga societate, de la locuri de muncă (pentru fiecare loc de muncă direct se creează alte 26,7 locuri de muncă indirecte), la taxe, la stimularea creativității, la creșterea sentimentului de apartenență și nu numai. Astfel, patrimoniul cultural este o sursă de creativitate, generând noi idei și soluții cu scopul de a reinterpreta clădiri istorice pentru a le reda viața fără a le știrbi valoarea istorică. Cel puțin așa s-a întâmplat în cazul Laurei.

Din like în like, datorită social media care are, printre altele, latura pozitivă de a apropia oamenii cu interese similare, am avut plăcerea să o cunosc pe Laura Lungu-Coman. Laura are 33 de ani, este antreprenor, coach, iubitoare de frumos și promotoare a bunului-simț și a educației în tot ceea ce ne înconjoară. Atunci când a ales alături de soțul ei, Alin, să își cumpere o casă, nu au ales o casă oarecare, ci una istorică, și o sa vedeți imediat de ce.

Laura și Alin au o fetiță de 2 ani și o cățelușă bulldog francez de 6 ani, Nuna. Laura este o creatoare optimistă, o persoană care generează business-uri din pasiune, iar pasiunea ei impulsionează sferele în care se implică pe o traiectorie ascendentă. Laura este co-fondatorul a două branduri care îmi sunt foarte simpatice, deoarece împletesc două simțuri esențiale, vizual și auditiv, esteticul și muzica: firma de producție mobilier OurDesign și firma de comercializare sisteme audio Harman Audio. Laura a făcut Școala de Arte și s-a reapucat de pictură, obicei cvasi-terapeutic pentru ea, în 2018, când și-a însoțit o prietenă la cursuri de acuarelă. Acolo a cunoscut-o pe viitoarea sa profesoară cu care face seminarii particulare de acrilic cu o regularitate săptămânală. O interesează arta în marea majoritate a formelor ei, îi place studiul psihologiei și este o persoană activă și energică. Este o persoană îndrăgostită de echilibru, de forme și de culori. Ba chiar și-a vopsit de două ori părul roz.

Având aceste trăsături în minte, mi-ar plăcea să vă întreb: Cum credeți că arată casa ei? Vă invit să vă imaginați că ajungeți pe strada unde locuiește Laura, dacă ridicați privirea în sus, ce credeți că vedeți? Ce culoare are fațada? Este construită în stilul Art Deco sau eclectic? Cum credeți că arată ușa de la intrare? Are marchiză? Poate o monogramă? Dacă intrați tiptil pe ușa sa, ce credeți că vedeți? Cum credeți că sunt tavanele? 

Aș putea continua cu o pleiadă de întrebări, dar bănuiesc că v-am trezit deja curiozitatea pentru a pătrunde efectiv în universul Laurei și al casei sale de patrimoniu. Am avut plăcerea de a-i trece pragul casei (care da, este în stil eclectic) și de a-i adresa câteva întrebări mai mult sau mai puțin iscoditoare. Și, pentru că vreau să împărtășesc cu voi, vă invit și pe voi „înăuntru”.

Pășim astfel într-o vilă istorică cu arhitectură în stil eclectic (Beaux-Arts/ stilul academist francez) din zona Eminescu, în apropiere de parcelarea istorică Ioanid. O vilă istorică transformată într-o bijuterie contemporană. Casa în momentul de față este împărțită între 3 familii, cu câte un apartament pe etaj. Laura are apartamentul cel mai mare, de la parter, având și intrare separată. Unul dintre elementele originale la care Laura și soțul ei au ținut enorm să fie păstrate este ușa de la intrare cu monogramă: inițialele primilor proprietari, „C” și „E”. Apartamentul are 156 mp utili, la care se adauagă 45 mp în beci (spațiu esențial pentru familiile înstărite de altădată, pentru depozitarea alimentelor la rece, a „ghețăriei” și folosit de obiecei și ca spălătorie sau bucătărie de personalul de serviciu). În ceea ce privește curtea, ei dețin 80 mp curte în proprietate și înca 120 mp cota parte. Cei 156 mp ai apartamentului sunt împărțiți între  2 dormitoare, 2 băi, 2 dressinguri, un living, o bucătărie cu zonă de dining incorporată, două holuri și un birou. 

Piesele de rezistență ale apartamentului sunt reprezentate de tavanele foarte decorate și păstrate în perfectă stare, dar și firida din zona de living, care era folosită cu rol decorativ, cel mai probabil adăpostind o statuie de dimensiuni grandioase. Tavanele sunt ornate cu stucaturi cu mascaroni și cu motive geometrice și florale.

CL_PW-16
Tavanul maro din camera fetiiței Laurei este din ipsos

O să vă spun un lucru surprizător: să știți că tavanul maro din camera fetiței Laurei nu este de lemn. Intrigant, nu? De fapt este din ipsos pictat, la fel ca și celelalte tavane din casă. Să știți că dacă vă vine inspirația să creați și voi un astfel de tavan, aveți oricând posibilitatea de a merge la vestita ipsosară Maria Rădulescu în al său atelier de pe Calea Griviței 43 și să dați o comandă potrivită gusturilor și interioarelor voastre. Revenind la decorații, mascaronii sunt figure alegorice și aveau rolul de a proteja casa de spiritele rele. Facem astăzi un arc în timp și le regăsim pe o multitudine de imobile valoroase din capitală, atât la exterior cât și la interior. 

Laura mi-a mărturisit că este într-adevăr casa visurilor lor:

Evident, e o chestiune de gust, dar mi se pare superbă. În plus, a fost extrem de bine întreținută, având aproape toate elementele originale în perfectă stare. Avea suprafața pe care ne-o doream, un pic de curte și este bine amplasată, în centru, lângă parcuri, povestește Laura.

În 2020 se aflau la începutul procesului de căutări pentru casa perfectă, și ca printr-o minune, au găsit-o dintr-o eroare a agentului care o listase la un preț greșit, astfel încât la prețul “nou”, fictiv, ea intra în intervalul de buget pe care îl specificaseră. Fără să caute mai mult, în ziua în care au descoperit-o, au sunat și au programat și vizionarea. Desigur că s-au îndrăgostit, tavanele erau senzaționale, apartamentul fusese recent renovat, casa restaurată. Apoi, spre seară, s-au întâlnit cu proprietarul, a doua zi au făcut oferta de preț, au negociat câteva zile pentru a-l aduce mai aproape de bugetul lor și, surpriză, în maxim o săptămână au semnat precontractul. Apartamentul aflat la parterul acestei vile istorice a fost mai ieftin decât un apartament într-un bloc nou, cu suprafață similară, într-o zonă similară. 

Când a primit cheile de la fostul proprietar, chiar înainte de a face actele, Laura a trăit o serie de emoții:

 

Efectiv m-am așezat pe jos în bucătărie și am început să plâng de fericire. Nu-mi venea să cred, în primul rând că am gasit așa ceva. Apoi, eram incredibil de încantată că aici va fi în curând «acasă», mi-a povestit Laura.

Fiind peste bugetul lor la momentul achiziției, au cumpărat-o cu gândul că o vor închiria câțiva ani până își vor permite amenajarea. Din păcate însă, prietenul lor, căruia i-o închiriaseră imediat după achiziție, a avut afacerea puternic lovită de pandemie, astfel încat au rămas cu apartamentul gol la începutul anului 2021. Între timp însă, familia Laurei și a lui Alin s-a lărgit cu un bebe, așa că apartamentul în care locuiau înainte devenise neîncăpător, astfel încât au hotărât să renoveze și să se mute.

Restaurarea fusese făcută de proprietarul anterior, care s-a ocupat inclusiv de acoperis și fațadă. Toate elementele din interior (tavanele cu stucaturi, nișa cu mosaic pictat, șemineuș) au fost restaurate de o echipa de la Școala de Arte. De asemenea, ușile și parchetul au fost șlefuite și refacute.

Pentru proiectul amenajării interioare, a lucrat cu arhitectul Bogdan Ciocodeică.

La brief, i-am arătat ce amenajări îmi plac, ce arhitecți, ce elemente. Bogdan a ținut cont de dorințele noastre comune și de nevoia de a crea un spațiu sigur pentru fetița noastră. Împreună, am hotărât întrebuințarea fiecărei camere, finisajele și designul mobilierului, povestește Laura.

 

În ceea ce privește renovarea, au făcut modificări la circuitul electric și de apă. Transformarea unui etaj dintr-o vilă istorică într-un apartament de sine-stătător la standarde contemporane a fost un proces destul de dificil, dar interesant. Au transformat în bucătărie o cameră care avea altă întrebuințare la origine, posibil birou. Pe planurile istorice nu sunt marcate destinațiile inițiale ale camerelor gândite de arhitectul Berindey, însă ne putem da cu presupusul. Având în vedere profesia liberală a comanditarului, Constantin Iarca, ne putem închipui că avea câteva camere cu destinația de birou, cu intrare separată față de salonul de primire. În proiectul de reamenajare, au transformat un hol de trecere în baie, lucru care a ridicat iar destule probleme.

Laura mi-a povestit că procesul amenajării a durat totuși doar câteva luni:

Am început șantierul în ianuarie și ne-am mutat la sfârșit de mai. Am urmărit bugetul de aproape, însă am încercat să nu facem compromisuri în ceea ce privește calitatea. Ne-a ajutat foarte mult și arhitectul nostru, Bogdan Ciocodeică, care ne-a îndrumat cu grijă pentru a ne încadra în bugetul disponibil. Având în vedere că dețin o firmă producătoare de mobilier [OurDesign], consider ca am «trișat» un pic în ceea ce privește costul real al acesteia, astfel încât mobila reprezintă mai puțin de jumătate din costul total al proiectului. Întreg procesul de renovare a costat în jur de o treime din valoarea casei. În acest buget, includem, de asemenea, refacerea curții comune, amenajarea curții noastre, înlocuirea porților, căci din păcate cele originale s-au pierdut în negura timpului, refacerea ușii de la intrare, refacerea circuitelor electrice și de apă, reamenajarea băilor, restaurarea parchetului, revopsirea pereților, restaurarea ușilor și înlocuirea geamurilor lor, draperii, perdele, mochetă, covoare, mobilier.

Cu excepția scaunelor care sunt cumpărate de la Ikea, Zara Home, Retros, tot mobilierul este făcut la comandă la OurDesign. Povestea dragostei Laurei pentru mobilă începe din facultate, când una dintre prietenele sale de atunci i-a propus implicarea într-un proiect care combina rame Ludovic de mobilier cu tapițerie cu pictură pop-art. Chiar dacă a ieșit din proiect, își crease o mulțime de contacte în industria mobilei. Astfel, treptat, a început să le ofere clienților soluții de mobilare pentru toată casa. Apoi a cunoscut-o pe Diana, care a devenit prietena și partenera ei. Diana avea în familie o fabrică de mobilă și au început un parteneriat frumos prin care produc împreună orice mobilier își imaginează în cadrul companiei lor, OurDesign. Desigur că OurDesign a produs și mobilierul de vis pentru casa Laurei și a lui Alin.

Bucătaria este realizată din MDF cu blat de HPL compact. Insula din bucătărie este din pal cu decor HPL metalic și marmură. Laura mi-a împărtășit că insula este elementul ei preferat din casă. Băile au mobilier din MDF vopsit iar spațiile de depozitare sunt din pal placat cu oglindă. 

CL_PW-31
Insula din bucătărie, elementul preferat al Laurei din toată casa

Insula este elementul meu preferat din casă, nu doar pentru că este facută dintr-o bucată de marmură pe care o ador, ci și pentru că este așezată sub tavanul meu preferat din casă. Apropo, toate tapițeriile sunt din materiale tratate pentru a rezista la murdărie; avem totuși o fetiță de doi ani, ne spune Laura zâmbind. 

Am întrebat-o pe Laura ce sfaturi le-ar da celor care se gândesc să facă un astfel de proiect, și am primit un răspuns dulce-amar, dar cât se poate de realist:

Să se pregăteasca pentru ce-i mai rău: văd asta în toate proiectele noastre de la firmă. Clienții se așteaptă ca lucrurile să mearga ca unse, dar de multe ori nu se întamplă așa. Astfel că apar multe frustrări, mult stres și certuri. Alin și cu mine deja avem experiența a 3 apartamente renovate împreună, iar cu toate acestea, au existat momente tensionate și în acest proiect. Uneori lucrurile nu ies așa cum ne-am imaginat, bugetul este imposibil de respectat, apar alte probleme neprevăzute, iar pentru toate astea trebuie să fii, în primul rând, pregătit emoțional și psihic.

 

Ceea ce mi-a atras atenția la o privire mai profundă a apartamentului au fost pânzele montate pe pereți. Erau albe. M-am gândit că este o declarație de dragoste către simplitate, minimalism. Însă Laura mi-a zis că sunt pânze goale, pe care urmează să le picteze. Mi s-a părut extraordinar că pasiunea ei pentru pictură va aduce un plus de personalitate casei visurilor sale.

În ceea ce privește inspirația pentru decorarea casei, Laura ne-a povestit:

Există câțiva arhitecți pe care îi urmăresc și care au influențat direcția în care îmi doream decorarea casei. De exemplu, ador proiectele lui Joanna Laven și ale Sarei Fitzgerald. I-am arătat lui Bogdan Ciocodeică ce îmi place, i-am explicat ce nevoi avem și el a făcut acest minunat proiect. Mi-a plăcut extrem de mult ideea lui Bogdan de a alege mobilier simplu, discret, pentru a pune în evidență elementele decorative ale casei. De asemenea, ador faptul că totul este extrem de aerisit, îmi dă foarte multă liniște mentală.

 

Poate credeți că această vilă istorică superbă are un aer de solemnitate, însă să știți că este cât se poate de vie, de zglobie. Viața între acești pereți frumos decorați și sub aceste tavane cu stucaturi se desfășoară tot sub semnul firescului. Astfel, am aflat de la Laura că cele mai utile obiecte din casă pentru ea sunt mașina de cafea și taburetele din hol, iar ultimul lucru pe care l-a cumpărat a fost un tocător cu recipient de colectare. De când își petrece mai mult timp acasă și are copil, desigur că gătește mult mai mult. În plus, casa este mereu plină, de viață și de oameni: în casă locuiește cu soțul, fetița și cățelușa lor, dar zilnic vin bona, bunici sau prieteni în vizită. 

Apropo de firescul cotidian, Laura a început în trecut o serie de podcasturi cu teme conexe domeniului de coaching (serie numită “Tâlcuri cotidiene”), dar dintr-un act de curaj s-a oprit pe motiv că nu se simte expertă în subiectul acesta și nu vrea să “propovăduiască” lucruri pe care nu le stăpânește la perfecție. Mi s-a părut extraordinar, mai ales în contextul în care în ziua de astăzi foarte multe persoane ajung să se exprime în mediul online fără să cunoască aria respectivă. Suferim adesea de “părerologie”. Dar dacă este un domeniu pe care cred că Laura îl stăpânește astăzi, acela este desing-ul interior. Astfel că am întrebat-o când crede că poate obține experiență pe un anumit subiect astfel încât să emită păreri în respectivul domeniu, mai ales în contextul dominației social media asupra vieților noastre:

Social-media ne permite să vindem o imagine falsă. Vindem ghiduri către fericire, dar noi suntem profund nemulțumiți de propria viață. E un demers extrem de periculos. 

Cred că singura experiență relevantă este propria experiență în subiect. Apoi, autenticitatea dă valoare acestei experiențe. Prin urmare, cred că pot să vorbesc doar despre lucruri care mi s-au întâmplat mie și să prezint soluții care mi s-au potrivit, dar care nu sunt neaparat potrivite altcuiva. Apoi, oamenii să aplice ce consideră că li se potrivește. Nu cred în valoarea soluțiilor standard, pentru că noi suntem, fundamental, extrem de diferiți.

Am cercetat puțin și istoria vieții comanditatului original, Constantin Iarca, și am descoperit o personalitate fascinantă cu realizări deosebite în domeniul cultural și nu numai. El s-a născut pe 13 iulie 1885 în satul Ojasca-Măgura, a fost absolvent al Liceului “Matei Basarab” şi al Facultatăţii de Drept din Bucureşti (1879, cu teza de licenţă “Despre prescripţie”). Se trage din familia Erculeştilor originară din Gopeş-Macedonia. Într-un document din 1793 este menţionat strămoșul său, Constantin Iarca, stabilit în anul 1781 la Râmnicu Sărat. Locuia la marginea târgului, mai târziu denumit chiar cartierul Erculeşti.

Constantin C. Iarca a lucrat ca avocat şi substitut de procuror la Buzău, supleant la Râmnicu Sărat şi procuror la Ialomiţa. După ce a demisioanat și a intrat în politică, a fost o vreme şeful organizaţiei Buzău a Partidului Liberal, unde a avut diverse funcții. A fost deputat de 6 ori și membru al comitetului de conducere. În perioada 17 februarie 1900 – 1904; 1907, a fost prefect al judeţului, reuşind ca în acest timp să se construiască 54 localuri de şcoli, clădirile spitalelor din Buzău, Mizil, Pogoanele şi Pătârlagele, mai multe localuri de primării, poduri şi şosele vicinale. A fost și primar al oraşului Buzău în 1918. 

În 1914 a tipărit un memoriu în care susţinea exproprierea marilor latifundii şi împărţirea pământului la ţărani, atitudine care atrage excluderea sa din partid. Mai târziu a devenit şeful dizidenţei liberale-georgiste. Ca deputat, a luat de nenumărate ori cuvântul la şedinţele Camerei, discursurile sau iniţiativele sale legislative (reglementarea raporturilor dintre săteni şi proprietari, monopolul băuturilor spirtoase, problemele viticulturii, autonomia comunală etc.), fiind publicate în presă sau broşuri.

A fost preşedinte al Comitetului Ligii Culturale, secţiunea Buzău, înfiinţată la 24 ianuarie 1891 şi delegat pentru a participa la conferinţele şi congresele de la Bucureşti. Poate de aceea a avut și nevoie de o locuință în capitală. La 17 aprilie 1894 a lansat apelul “Către cetăţeni”, în sprijinul luptei pentru unitate a românilor transilvăneni. A fost preşedinte al Sindicatului agricol şi viticol Buzău şi al Uniunii sindicatelor viticole din România, preşedinte al Societăţii comunale de electricitate (constituită în 1926). Din 1908 a fost director și proprietar al publicaţiei Liberalul, organ al Partidului Liberal din Buzău. A colaborat, totodată, la Gazeta Buzăului (1911 – 1914), organ al aceluiaşi partid. A fost decorat cu ordinele Steaua României ca ofiţer şi Coroana României (în grad de comandor). 

*Informațiile au fost descoperite pe pagina: https://chirac.wordpress.com/2010/12/01/stefan-pardos-fotograf-de-ramnic/#comments

Facem un nou arc în timp și ajungem să ne bucurăm de casa sa din București revitalizată de Laura. Eu am simțit nevoia să o cunosc mai în profunzime pe Laura și să îi înțeleg pasiunea pentru autenticitate, pentru lucrurile frumoase, pentru lucrurile istorice de valoare, așa că am întrebat-o ce ar pune într-o capsulă a timpului, dacă ar avea șansa să o creeze și să o îngroape pentru urmașii noștri de peste 100 de ani. Răspunsul ei m-a cucerit: 

E așa greu să găsești ceva interesant aproape universal, și totuși sensibilizant. Cred că aș face un album foto al lucrurilor mici, cotidiene, poetice, pe care le considerăm total neinteresante pentru că le trăim ca parte a normalului nostru. Prietene la o cafenea, barul preferat într-o seară de vară [Golescu], cu lumea stând în picioare pe trotuar, clădirea preferată din București [casa Mița Biciclista], prima ninsoare a anului, momentul în care sunt scoase pâinile din cuptor la brutăria din colț etc.

Recent am vizionat filmul Nomadland, unde am descoperit replica: “Home, is it just a word or is it something that you carry within you?”, și am simțit nevoia să o întreb și pe Laura ce înseamnă pentru ea “acasă”:

Oamenii pe care îi iubesc. Apoi, acasă înseamnă «în siguranță». Acasă este unde ne întoarcem mereu când vrem să fim protejați, înțeleși și acceptați.

Mie mi se pare extraordinar că o casă istorică poate însemna “acasă” pentru cineva cu un spirit atât de frumos precum al Laurei, că această vilă de patrimoniu a căpătat o nouă viață acum, când își va sărbători centenarul.

Fotografiile sunt realizate de Kinga Tomos.

Posted by Ana in București, Dialoguri, 0 comments

Interviu cu Mihaela Grama, creatoare de bijuterie contemporană la Romanian Jewelry Week 2022

Prima oară i-am văzut bijuteriile Mihaelei Grama în vitrina Romanian Jewelry Week anul trecut, colecția „Zea mays” (porumb în latină), iar acum colecția „Wishful” m-a frapat mai întâi vizual, și mai apoi prin mesaj, când i-am citit descrierea: 

Dacă ne acoperim părțile aspre cu flori, vor crește? Vor înflori? Dacă vrem cu adevărat ca lucrurile să se îmbunătățească, se vor transforma pur și simplu? Putem face asta prin gândurile noastre, zâmbetele noastre, prin dorințele noastre? A pretinde este la fel cu a te transforma?

“Sunt bine!”

Wishful este o altă colecție de erbari, bazată pe Elderflowers (planta Sambucus Nigra – da, negru) asociată cu războiul meu personal pentru sănătate și luptele din jurul nostru. 

La prima vedere bijuteriile Mihaelei par geometrice, abrupte, dar la o analiză mai în detaliu îți destăinuie un model floral, delicat, “presărat” printre liniile geometrice dominante. Și nu este vorba despre orice fel de floare, ci floarea de soc, Sambucus Nigra. Nigra, care împrumută din negrul său și bijuteriilor Mihaelei.

Colecția ei este despre o luptă interioară, despre dorințe, testarea dorințelor, a rezultatului împlinirii lor. Despre descoperirea limitelor, despre rezonanță interioră. Și Mihaela ne adresează o întrebare esențială prin intermediul colecției sale: dacă ne acoperim rănile de flori, ce se va întâmpla cu ele? Astfel m-am hotărât să îi adresez și eu câteva întrebări, pentru a-I înțelege mai bine resorturile interioare.

Cum de ai ales floarea de soc pentru colecția aceasta, numită “Wishful”?

Îmi place extraordinarul lucrurilor comune, și inflorescența florii de soc îmi aduce a copilărie, a firesc, a joacă, a ceai, a sănătate. Floarea de soc era una dintre florile care nu creșteau în grădina de flori de unde nu era voie sa rupi, era o floare pe care puteam să o iau cu mine, să o miros, să mă joc cu ea. Mi se pare o miniatură perfecta, aproape brodată, firesc, floare lângă floare, boboc lângă boboc.

Nu este prima oară când lumea vegetală îți oferă inspirație. Colecția ta anterioară a fost despre porumb, dar în alt spectru. De ce alegi lumea vegetală pentru lucrările tale?

E o parte uriașă din mine. E natural, instinctiv pentru mine să am  mereu în mâini frunze, bucați din plante, flori. Nu conștientizez când le culeg, și nu le las din mână, le simt și mă joc cu ele.  Uneori glumesc și spun că m-am născut cu flori în mână. Din alt unghi, sunt o fire uneori prea sensibilă și empatică. Plantele nu ma încarcă, pot să le dau starile si emotiile mele și sa iau la schimb calmul si echilibrul lor. Mă pot ancora în lumea vegetală pentru stabilitate. 

Spre exemplu, colectia dinainte de Zea Mays (2021, porumb), a fost Round Echo (2020), niște mini vase, bucați tăiate din semi-sfere ce prindeau cu ajutorul unui pin bucăți din plante înăuntru. Piesa devenea de fiecare data altceva in funcție de interior – frunze de toamnă, un trandafir, bucăți din plantele de pe marginea trotuarului. Povestea colecției era să dea posibilitatea persoanei ce o poartă să își creeze propria bijuterie, propria lume din flori sau plante.

 

Tu ai un profil matematic, de IT și această dragoste pentru lumea organică, vegetală. Geometria pieselor din colecția Wishful vine din profilul tău orientat spre “real”?

 

Cred că da. Uneori lucrurile curg din mine, și abia apoi încerc să le analizez și să caut explicații. În momentul în care am lucrat la designul pieselor eram proaspăt “reparată” de o echipă medicală și am simțit nevoia ca lucrurile să tindă spre metalic, industrial, dur, rațional și am avut baza reală din mine de care să mă agăț pentru asta. 

Și când te-ai decis să creezi bijuterii?

Nu pot spune la fel ca alți designeri că asta mi-am dorit întotdeauna sau că am fost pasionată de bijuterie. Am iubit, in schimb, asocierile de forme, texturi, culori, am lucrat o vreme cu colaje organice, si mi-am dorit sa port combinatiile ce ma fascinau. Le simteam ca parte din mine. M-am jucat o vreme cu componente și am folosit ce găseam în comerț, apoi mi-am dorit să pot face tot designul cap-coadă, așa că am continuat cu cateva cursuri și apoi, atelierul propriu. Partea de colaj-plante a inceput in 2009, iar cea de bijuterie de autor la inceputul lui 2020.

La ce piese îți place cel mai mult să lucrezi (brățări, inele, cercei, coliere) și de ce?

Încep mereu să mă joc cu elementele și odata ce imi place ceva și ajung la o formă, decid și cum mi-ar plăcea să fie purtată bijuteria. Când lucrez la o colecție nouă, fac piesele cumva pentru mine, așa că mă gândesc ce și cum aș purta eu. În ultima vreme am purtat multe broșe, așa că wishful are, bineînțeles,  mai multe broșe. 

 

Am de ani buni și un brand de bijuterie florală, făcută destul de mult si cu gandul la altii si ce ar purta ei (FlorAtitud), așa că tot ce fac in contextul bijuteriei de autor – Content.MihaelaGrama, îmi doresc să fie personal și cumva din mine și pentru mine. Dacă găsesc oameni care se bucură și rezonează cu asta, e o bucurie în plus.

Probabil este o întrebare pe care o primești adesea: de unde simți că îți vine inspirația?

 

E previzibil să spun că din natura și organic, așa că o să construiesc pe asta. 

Din zona amintirilor de copil, Îmi amintesc clar masa la care stăteam, poziția geamului în raport cu scaunul meu, vag ai mei în jur, și sentimentul lor de îngrijorare că, în loc să mănânc, eu, cu farfuria în față, privesc, plutesc, visătoare în gol, pe geam în gândurile mele. 

Sensibilitatea, firea visatoare, imaginatia bogata si rabdarea au fost trasaturi definitorii la mine si cred ca mi-am exersat “muschiul” acesta toata viata. Partea rationala si anii de real i-am folosit să ma țin, conștient, măcar uneori cu picioarele pe pământ. 

Să creez ceva – partea de “inspirație” -, pentru mine înseamnă să învăț ceva nou, o asociere nouă de elemente, să dau ceva din mine, așa că ce lucrez trebuie să fie o sumă a ceea ce sunt eu în momentul “acum”. Inspirația pot spune că pare să fie rezultatul războiului din mine: ce citesc, ce văd, ce simt, ce aud și felul aproape necontrolat în care le amestecă creierul meu. 

Anul trecut colecția Zen mays povestea despre “extra-ordinarul” din ordinar, despre linii, despre texturi. Colecția de anul acesta este despre descoperirea limitelor. Par două colecții din două lumi diametral opuse, și totuși simt că este un element comun între cele două. Care este acela?

 

Probabil eu și plantele. Sunt același om de anul trecut care iubește ce e delicat, fin și felul naturii de a fi așa. O prietena a descris, la prima impresie, colecția cu “sobru, sculptural” și “mai putin din dulceața” mea din alți ani. Simt că “dulceața” încă e ușor in recuperare (dar spre bine) dupa intervenția și anestezia din anul acesta. Ca să dau românește vina pe alții, cu siguranță ceva s-a întâmplat când eram sub anestezie!

Cred că anul trecut mi-au ajuns, si m-am și identificat cu liniile și texturile organice, firești, sublime, iar anul acesta am vrut să tai in ele. În mine, într-un fel, am simt ca s-a oprit temporar firescul, organicul și, ca sa folosesc cuvintele tale, au fost tăiate limite pe care acum mă văd obligată să le accept. 

Am început colecția de la florile de soc, am stat doar cu ele in fata, am început sa așez lângă ele forme, și m-am auzit simțind că e prea organic, prea fin, asa ca am inceput sa tai… 

Anul acesta ai trecut prin încercări legate de sănătatea ta. Simți că bijuteriile și crearea lor te-a ajutat în vreun fel să depășești momentele grele?

Cred că o să pot raspunde cinstit la asta mai încolo, daca o să mă pot analiza privind în urma. Aș minți dacă aș spune că în orice moment greu ma îndrept spre bijuterie și se rezolva totul. Mi-am dorit să particip la ROJW, să dau din mine ceva și anul acesta, să nu pierd un an. Sunt o fire determinată si uneori (deseori) încapațânată și am luptat cu mine să creez ceva, să îmi procesez anul și sa trec peste el. Am simțit că mi-a fost mult mai greu să găsesc forța să împing tot procesul înainte. 

Cu certitudine pot spune că îmi e drag ce a ieșit, că seamana cu ce sunt în anul acesta, și privind ușor în spate, mi-a făcut bine să ma oblig să ma înțeleg, să mă exprim, să dau florilor mele linii industriale, tăieturi și margini dure.

Colecțiile Mihaelei de bijuterii evoluează odată cu starea ei interioară într-un mod surprinzător, plin de impact. Veți avea ocazia să îi descoperiți colecția la Romanian Jewelry Week 3.0 care va avea loc anul acesta între 5-9 octombrie la Biblioteca Națională. Veți admira bijuterii care transmit un mesaj, pe alocuri codificat, în spectrul vegetalului discret îmbinat cu geometria. Bijuterii care vor povesti despre durere, despre limite, despre speranță. Eu abia aștept efectiv să îi ating creația și să înțeleg mai multe despre această manifestare de artă care transmite atât de multe.

Fotografiile sunt parte din Romanian Jewelry Week.

Posted by Ana in București, Dialoguri, 0 comments

DIPLOMA Show 2022 – noua generație de artiști emergenți

DIPLOMA Show 2022
– noua generație de artiști emergenți în cea mai amplă expunere dedicată, de
vizitat între 7 și 16 octombrie

DIPLOMA Show, festivalul dedicat noii generații de artiști, arhitecți și designeri români, organizat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank, propune evenimente de networking creativ și o expoziție ce cuprinde 125 de proiecte artistice și 128 de participanți,
între 7 și 16 octombrie, la Combinatul Fondului Plastic. Ediția a IX-a a festivalului devine astfel una dintre edițiile cu cel mai mare număr de lucrări și artiști prezentați publicului larg până acum.

Expoziția DIPLOMA Show 2022: o experiență completă de artă contemporană în 5 pavilioane expoziționale

Cele 125 de proiecte artistice sunt evaluate și îngrijite de un Board Creativ format din peste 40 de profesioniști din industriile creative și propun, odată cu deschiderea expoziției, vizitarea unui univers creativ complex. Selecția acestei ediții grupează un mix de lucrări ce oferă o experiență completă de artă contemporană pentru publicul larg.

Anul acesta, expoziția face cunoștință comunităților creative și publicului general cu 128 de artiști, arhitecți și designeri și cu cel mai elaborat proiect realizat în anii de studiu: lucrarea de diplomă. Privim creații a căror inspirație s-a născut din experiențe personale, teme sociale sau provocări globale, pe care tânăra generație le explorează și translatează prin tehnici și metode de lucru tradiționale și noi. Fiecare lucrare spune o poveste personalizată, comunică într-un limbaj accesibil cu publicul și oferă o experiență de vizitare intimă
și interactivă în circuitul celor 5 spații expoziționale care sunt îngrijite în acest an de echipa BAZA.Deschidem Orașul.

Pavilioanele găzduiesc lucrări dintr-un mix de 17 discipline creative, printre care pictură, fotografie, new media, modă, arhitectură sau design grafic, și anul acesta vor fi regăsite la: Galeria Senat, Spațiul The Institute, Galeria IOMO, Galeria ArtSafe și spațiile conexe ArtSafe din Combinatul Fondului Plastic (Băiculești, 29).

Festivalul DIPLOMA Show 2022: petreceri, Open Doors, workshop-uri și activități în curtea Combinatului Fondului Plasti

Pe durata festivalului vor avea loc petreceri, open doors și workshop-uri, transformând Combinatul într-un hotspot al socializării și petrecerii timpului liber.

  • Ediția de anul acesta va găzdui o serie de workshop-uri, realizate împreună cu echipa  Asociației De-a Arhitectura. Seria de workshop-uri de arhitectură este susținută de Globalworth și își propune să contribuie la educarea și înțelegerea mediul construit înconjurător, prin exerciții de analiză și observație, folosind proiectele absolvenților de arhitectură regăsite în expoziție drept repere și studii de caz în procesul de dobândire a cunoștințelor de bază de arhitectură și planificare urbană.
  • OPEN DOORS, un eveniment recurent la Combinatul Fondului Plastic, în care galeriile ce promovează arta contemporană și atelierele artiștilor consacrați ce activează în incinta clădirii sunt deschise publicului larg pentru o seară, va avea loc joi, 13 octombrie.
  • Petreceri în primul și al doilea weekend de festival ce reunesc un mix de stiluri muzicale și DJ-i.
  • Curtea spațiului va fi amenajată de echipa de arhitecți și urbaniști BAZA. Deschidem Orașul și animată în perioada 7-9 octombrie și de instalația Synesthesium prezentată de IQOS și studioul H3, devenind un magnet pentru interacțiunea dintre comunitatea artistică locală și public, precum și locul de petrecere în cele două weekenduri ale festivalului.

Pentru a noua oară, DIPLOMA Show devine nu doar locul de întâlnire, ci și punctul de lansare și promovare a noilor talente, într-un eveniment unic în care aceștia își pot prezenta lucrările publicului larg și profesioniștilor din lumea artistică din România.

Mai multe detalii despre festival vor fi anunțate și pe pagina de Facebook a comunității DIPLOMA, aici.

 

Participanții ale căror lucrări vor putea fi văzute la DIPLOMA Show anul acesta sunt:

Animație

Alexandra Andreea Ștefan, Alina Ghoerghe, Călin Gherghevici

 

Arhitectură

Ada Ștefana Fartais, Andrei Cîra, Daiana Togoe, Dariush-Vlad Afrasiabi, David Baciu, Dumitru-Eduard Slabu, Farkas Kinga, Flavius Busuioc, Ioana-Elena Vlas, Iuliana Mihalcea, Miruna Buza, Miruna Mihaela Marincaș, Miruna Stroe, Sebastian – Cosmin Ciulei, Silvia Marina Guguloi

 

Arhitectură de interior

Alexandra Ștefania Mîrza. Ana Ștefania Ioniță, Andreea Sandu, Anton Galina, Mihai Birtu

 

Artă grafică

Adria Ilonca, Adrian Buda, Bianca Papuc, Cosmina-Ionela Sandu, Ioana Cociș, Iulia Alexandru, Lucian Barbu, Mădălina Lucșoreanu, Matei Udriște, Miruna Dragne, Răzvan-Cristian Uță, Rucsandra Enache

 

Artă murală

Alexa Lincu, Alin George Popa, Alin Mihai, Delia Cîrstea, Elena Dinga

 

Artă textilă

AnaMaria Cozneac, Andreea Laura Pricope, Gabriela-Iuliana Leu, Sarah-Maria Olteanu, Yimiao Pan

 

Ceramică-sticlă-metal

Ana-Maria Stroie, Bianca T. Peter, Cristina Iorga, Enikő-Réka Szabó, Matei-Alexandru Siminic, Otilia Efros, Petru-Alin Grangure, Ruxandra Matei

 

Design grafic

Alexandra Dumitrana, Andrei Albu, Bianca Milea, Daria Cojocar, Florin Enache, Ioana Petcu, Valentin Lazăr

 

Design industrial

Alexandra Blașcu, Mădălina Elena Munteanu, Rad Paul

 

Design de produs

Anca-Ionica Bâtica, Andrei-Constantin Dilă, Ingrid Stoica, Lucreția Laura Nicolau, Maria Izabel Preșmereanu , Mihaela Maria Neguă, Radu Tudor Medan, Sebastian-Andrei Conțu

 

Fashion

Ana Olingheru (KASAI), Anamaria Mihaela Vișovan, Andrada Petrariu, Bogdan Gabriel Laurențiu Boruz, Carina Hărșan, Claudiu-Raul Pașcalău, Eszter Péntek, Flaviana Isachi, Florin Darius Breje, Iulia Gabriela Vlejoangă, Jessica Durco, Mara Popa, Maria Ioana, Medeea Lupșa, Raluca Mihai, Ramona Bizbac, Remus Andrei Moldovan, Roberta Miloș, T H E C A B I N (Florentina Agape, Anamaria Teodora Roman și Ana Sîrbu), Teodora Frîncu.

 

Foto-video

Alexandra Costea, Andrei Predescu, Hunor Tóth, Mihai Smeu, Nadina Stoica, Rad Abel, Tavi Angheluș, Toma Ștefănescu

 

Interactive new media

Dragoș Dogioiu

 

Pictură

Adrian Cojocaru, Ana Cristina Lupu, Ana Eudochia Pop, Andreea-Georgiana Măciuca, Cristian Florin Anghel, Daniel Semenciuc, Flavia-Maria Tritean, Maria Dumitriu, Oana Maria Henciu, Ștefan Curelici, Valeriu-Ionuț Petrache

 

Scenografie

Cosmin Stancu & Miruna Croitoru, Ioana Groza, Ionuț Răcoreanu, Sarah Cristel, Șteff Chelaru

 

Sculptură

Ambrus Apor-Nimbert, Andreea Grigoraș, Carmen Sămărtean, Dan-Petru Cojocneanu, Iuliana Grădinaru, Petre Gabriel Arhire

 

Universități participante: Universitatea Națională de Arte din București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”,  Universitatea Politehnică din București, Universitatea de Artă și Design din Cluj, Facultatea de Arhitectură și Urbanism (Univ. Tehnică din Cluj-Napoca), Facultatea de Arhitectură „George Matei Cantacuzino” (Univ. Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași), Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, Facultatea de Arte și Design (Universitatea de Vest din Timișoara), Facultatea de Arhitectură și Urbanism (Universitatea Politehnică Timișoara).

Echipa de creație: Radu Manelici, Claudia Draghia, Sebastian Pren

Design expozițional: BAZA. Deschidem Orașul.

Producție pavilion expozițional de scenografie: Adrian Damian

Prezentat de: UniCredit Bank

Parteneri: IQOS România, Globalworth, Art Property City, Art Property Development

Susținut de: Liliac, Redbull

Eveniment organizat cu sprijinul Primăriei Capitalei, prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Municipiului București alături de ARCUB

Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii

Parteneri instituționali: Combinatul Fondului Plastic, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Asociația de-a Arhitectura

Parteneri media strategici: Rock FM, Radio România Cultural

Parteneri media: aiciastat.ro, Arhitext, ArtEncounters, Curatorialist, Designist.ro, Fashion Premium Magazine, FEEDER.ro, Festivalier, GLAMOUR, Igloo, IQads, Modernism.ro, Molecule F, Munteanu, News.ro, Propagarta, Revista Arta, Revista Atelierul, Spotmedia, Zeppelin, Zile și Nopți, The Woman, Teen Press, WEEKEND Adevărul

Logo Diploma

 

Despre The Institute

The Institute  promovează industriile creative din România, urmărind să contribuie la modernizarea României. The Institute inițiază și organizează evenimente de peste 20 de ani și a construit o comunitate ce reunește antreprenori, profesioniști și publicul industriilor creative din România. Prin tot ceea ce face, contribuie la construirea unei infrastructuri puternice pentru dezvoltarea antreprenoriatului creativ în țară, crește și diversifică audiența atelierelor, designerilor, micilor afaceri, agențiilor și manufacturilor, promovează antreprenorii și profesioniștii creativi pe plan național și internațional. Este fondator al Romanian Design Week, al festivalului DIPLOMA Show, al Galei Societății Civile, Internetics, Cartierul Creativ, combinat.ro și inițiator al ASAP România.

 

Despre UniCredit Bank

UniCredit Bank este parte a Grupului UniCredit. În România, UniCredit Bank este una dintre principalele instituții financiare, oferind servicii și produse de înaltă calitate pentru toate categoriile de clienți. UniCredit Bank își propune să mențină permanent clientul în centrul activităților sale, să fie un partener cu care se lucrează ușor și să fie o parte activă a comunităților în care își desfășoară activitatea. Grupul răspunde unei game variate de nevoi a clienților săi printr-o rețea de parteneri specializați: UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Services, UniCredit Insurance Broker.

UniCredit Group este o Bancă Comercială Pan Europeană cu o ofertă unică de servicii în Italia, Germania, Europa Centrală și de Est. Scopul nostru este să susținem comunitățile să crească, oferind cele mai bune servicii pentru toate părțile interesate, descătușând potențialul clienților și al angajaților noștri din întreaga Europa.

Posted by Ana in București, Contemporane, 0 comments