memorie

Concert simfonic In memoriam Silvia Șerbescu

Concert simfonic In memoriam Silvia Șerbescu

Concert simfonic in memoriam Silvia Șerbescu - solist Vlad Dimulescu

Asociația culturală Aici A Stat vă invită la un concert simfonic in memoriam Silvia Șerbescu, parte din Festivalul Silvia Șerbescu, în Sala George Enescu a Universității Naționale de Muzică din București, cu Orchestra Inginerilor „Petru Ghenghea” dirijată de Andrei Iliescu, solist Vlad Dimulescu, joi, 16 octombrie la ora 19:00. Dedicat memoriei primei pianiste din România recunoscută internațional, Festivalul Silvia Șerbescu onorează școala românească de pian și promovează incluziunea culturală prin concerte, recitaluri, expoziții multimedia, simpozioane și tururi ghidate.

Universitatea Națională de Muzică din București găzduiește acest eveniment ca o reverență pentru cariera de profesor la Conservator a Silviei Șerbescu, cea care a format generații întregi de pianiști. În cadrul concertului simfonic va fi solist pianistul Vlad Dimulescu, elev al unui elev al Silviei Șerbescu: Constantin Ionescu-Vovu. De asemenea, Dariu Gavrilă va interpreta două părți din Concertul pentru violoncel și orchestră, op. 85, de Elgar, ca un omagiu adus bunicii sale, Silvia Șerbescu. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

Vlad Dimulescu - Sursa: https://www.societateamuzicala.ro/elitele/vlad-dimulescu

Născut la Brașov, Vlad Dimulescu a început studiile de pian la Liceul de Muzică din localitate. A fost student al Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București la clasa profesorului univ. dr. Constantin Ionescu-Vovu, susținându-și examenul de Licență în 1985. Și-a luat doctoratul în Artă cu teza „Repere de belcanto în pianistica chopiniană” la Academia de Muzică „Gh. Dima” Cluj-Napoca, conducător prof. univ. dr. Valentin Timaru. Din 1993 este asistent la catedra de Pian principal a Universității Naționale de Muzică București. În prezent este profesor univ. dr. și directorul Departamentului de Instrumente cu claviatură și Muzică de cameră. A fost laureat al concursurilor George Enescu din Bucureşti, Vina del Mar (Chile), “Gheorghe Dima” (Cluj), luând de asemenea și Premiul A.T.M. și al Criticii muzicale, Salerno (Italia).

Vlad Dimulescu a avut debutul concertistic la 14 ani cu Orchestra Simfonică din Brașov, sub bagheta dirijorului Ilarion Ionescu-Galați. A urmat o bogată activitate concertistică cu toate filarmonicile din țară, recitaluri și concerte în mediul internațional și participarea la numeroase festivaluri, precum Festivalul Internațional George Enescu, Icelandic Festival, Rejkyavik (Islanda), Festivalul de la Besançon (Franța), „Serile Lipatti”, „Les Nuits Pianistique” (Chișinău), „InterForum” (Budapesta), Festivalul ”Dinu Lipatti” (București), Festivalul Muzicii de Cameră (Brașov).

Silvia Șerbescu - 1950

Silvia Șerbescu (1903–1965) a fost prima pianistă de renume internațional formată în România. A studiat la Academia Regală de Muzică din București și la École Normale de musique din Paris, unde a obținut cu distincție „licence de concert”. A concertat pe marile scene internaționale și a susținut recitaluri alături de George Enescu, care i-a dedicat în 1942 cuvintele: „Partenerei mele atât de remarcabile din această seară, admirație și respect”. Ca profesoară la Conservatorul din București, a format generații de pianiști, iar bustul său, semnat de sculptorul Gheorghe D. Anghel, se află astăzi în holul Universității Naționale de Muzică din București. Este o figură de referință a artei pianistice europene. În 1943, Regele Mihai i-a acordat Medalia „Meritul Cultural pentru Artă”, recunoaștere a contribuției sale la cultura română. Ca solist a Filarmonicii din București, a cântat pe marile scene internaționale, alături de orchestre prestigioase ale vremii. 

Silvia Șerbescu a predat pianul la Conservatorul din București, din numeroasele generații pe care le-a format făcând parte și fiica sa, pianista Liana Șerbescu, Lavinia Coman, Constantin Ionescu-Vovu, Theodor Paraschivesco. Bustul său, realizat de sculptorul Gheorghe D. Anghel, se află astăzi la Universitatea Națională de Muzică din București (UNMB). Pentru a puncta legătura dintre generațiile de pianiști formate la școala pianistică românească ne bucurăm enorm că Vlad Dimulescu, elevul lui Constantin Ionescu-Vovu, va concerta ca solist în cadrul concertului simfonic din Festivalul Silvia Șerbescu.

Festivalul Silvia Șerbescu continuă misiunea noastră de a aduce în atenția publicului tânăr valori culturale printr-un format care îmbină muzica clasică și patrimoniul într-o manieră accesibilă și actuală. Iar organizarea acestui eveniment este un demers profund personal: Silvia Șerbescu a fost stră-mătușa mea și vreau să onorez anul comemorativ Silvia Șerbescu – 60 de ani, punctând legăturile pe care le-a avut cu alți muzicieni și contribuția pe care a avut-o la formarea generațiilor de pianiști în calitatea sa de pedagog la Conservatorul din București”, a declarat Ana Rubeli, fondatoarea Asociației Aici A Stat.

Dariu M. Gavrila, născut la Cluj, este nepotul pianistei Silvia Șerbescu și fiul pianistei Liana Șerbescu și al fizicianului prof. Mihai Gavrila. A obținut titlul de doctor în Informatică la University of Maryland, College Park (1996). Între 1997 și 2016 a activat la Daimler R&D în Ulm, Germania, unde a ajuns Distinguished Scientist. Din 2016 este profesor universitar și conducător al grupului Intelligent Vehicles la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft). 

De peste 25 de ani, prof. Gavrila se află în avangarda cercetării în domeniul inteligenței artificiale și percepției vizuale automate. Lucrările sale privind siguranța pietonilor au fost integrate într-o tehnologie auto care continuă să salveze vieți pe străzi. Cercetările sale actuale se concentrează pe dezvoltarea vehiculelor autonome în medii urbane complexe. A coordonat 14 teze de doctorat, a publicat peste 100 de lucrări științifice și a primit mai multe distincții internaționale pentru activitatea sa. Rezultatele sale au atras, de asemenea, atenția presei audiovizuale și scrise (de ex. 3sat, NOS, BBC, Wired și Der Spiegel).

Dariu Gavrilă cu violoncelul său alături de mama sa, Liana Șerbescu

Orchestra Inginerilor ”Petru Ghenghea” a fost înființată în martie 1956, în cadrul Institutului de Căi Ferate din capitală, o instituție tehnică universitară de prestigiu la acea dată. Orchestra era alcătuită din cadre universitare din institut, personalități cu studii înalte la universități germane și, în același timp, practicanți de muzică având o vastă cultură enciclopedică. Printre membrii fondatori s-au aflat prof. ing. Aurel Persu, inventatorul profilului aerodinamic al automobilului, om de știință și violoncelist, acad. matematician Aurel Avramescu și violonist, prof. univ. Ioan Tomescu, violist și șef de lucrări, dr. ing. Constantin Iarca – concertmaistrul orchestrei.

Prof. univ. dr. ing. Petru Ghenghea, o personalitate cu experiență muzicală dobândită ca violoncelist sub bagheta marilor muzicieni Theodor Rogalski și Constantin Bobescu, a devenit primul dirijor al orchestrei pe care a condus-o timp de peste patru decenii. El a fost un mentor al muzicienilor orchestrei și un fin descoperitor de talente, pe care le-a promovat pe scenele muzicale din București și din țară. În anul 1990, Orchestra inginerilor a intrat sub egida Asociației Generale a Inginerilor din Romania – AGIR, condusă de președintele dr. ing. Mihai Mihăiță, fost student al profesorului Petru Ghenghea.
În ultimele decenii, sub bagheta dirijorului Andrei Iliescu, orchestra și-a dezvoltat activitatea prin mărirea numărului de spectacole, lărgirea repertoriului, abordând, alături de lucrările preclasice care o consacraseră, și lucrări de anvergură sonoră, clasice, romantice și moderne, la realizarea cărora se bucură de sprijinul instrumentiștilor profesioniști ai orchestrei Filarmonicii George Enescu.

Legătura de suflet din Orchestra Inginerilor “Petru Ghenghea” și Silvia Șerbescu vine din prietenia pe care Florian Șerbescu i-a purtat-o lui Petru Ghenghea, fondatorul Orchestrei, pe vremea când erau colegi la CFR. În fotografia istorică de mai jos, o vedem pe Liana Șerbescu (fiica Silviei Șerbescu), alături de Dariu Gavrilă (nepotul Silviei Șerbescu și fiul Lianei) alături de ing. Petru Ghenghea și alte personalități.

Liana Șerbescu alături de Petre Ghenghea și Dariu Gavrilă la Ateneu în 1997

Despre Asociația Culturală „Aici A Stat

Festivalul este organizat de Asociația culturală „Aici A Stat, fondată de Ana Rubeli. Născut dintr-un proiect digital de popularizare a patrimoniului inițiat în 2018, #Aiciastat s-a transformat într-o comunitate culturală cu peste 75.000 de urmăritori activi în spațiul online. Asociația a organizat în ultimii doi ani și jumătate peste 50 de evenimente culturale: serate de muzică clasică în clădiri istorice, tururi ghidate, vânători de comori arhitecturale, dezbateri și parteneriate cu festivaluri și instituții culturale, devenind astfel un reper în promovarea dialogului dintre patrimoniu și muzică și un actor activ în peisajul cultural al Capitalei.

Evenimentul este organizat cu ajutorul sponsorului principal Kaufland România şi a partenerilor Universitatea Națională de Muzică București, Jidvei și cu sprijinul partenerilor media: Radio România Cultural, RFI, Igloo, Zeppelin, Women in Music Romania, Munteanu Recomanda, Promenada culturala, Pagina de psihologie.

Silvia Șerbescu – Înregistrări istorice

Silvia Șerbescu – Înregistrări istorice

Înregistrări istorice - Silvia Șerbescu

Ca preludiu pentru Festivalul Silvia Șerbescu vă invit să ascultați câteva fragmente din înregistrările istorice care au fost publicate pe CD-ul dedicat Silviei Șerbescu din colecția “Profesori, studenți și absolvenți ai UNMB – Înregistrări istorice” produs de Editura Muzicală – 2025 * ORDA – Seria RNF Nr. 1848/16.05.2025, Redactor: inginer de sunet Tudor Moisin, DTP: Costin Aslam. Am avut privilegiul de a fi invitați la Universitatea Națională de Muzică București (UNMB) la lansarea acestui CD în prezența unor personalități din lumea muzicii precum prof. univ. dr. Mihai Cosma, dirijorul Andrei Iliescu sau ing. Tudor Moisin și mă bucur să împărtășesc cu voi câteva surprize sonore din aceste înregistrări istorice.

Organizăm Festivalul Silvia Șerbescu cu scopul de a onora prima noastră mare pianistă de renume internațional. Silvia Șerbescu a fost solistă a Filarmonicii din București, a concertat pe marile scene ale lumii și a avut recitaluri de sonate alături de George Enescu, care i-a scris ca dedicație pe programul de sală din 29 decembrie 1942: „Partenerei mele atât de remarcabile din această seară, admirație și respect”. A primit de la regele Mihai, în 1943, medalia Meritul Cultural pentru Artă cl. I, iar bustul său, sculptat de Gheorghe Anghel, se află la Conservator, mărturie pentru generațiile de studenți pe care le-a format ca profesoară. Anul 2025 este un an comemorativ: marcăm 60 de ani de la trecerea Silviei Șerbescu în eternitate, și ne dorim să onorăm acest moment printr-o suită de evenimente remarcabile. Festivalul este dedicat muzicii clasice, patrimoniului și educației culturale, iar evenimentele următoare se vor derula în perioada 10-19 octombrie 2025 și vă așteptăm cu bucurie și emoție!

Silvia Șerbescu, Orchestra Filarmonicii “George Enescu”, dirijor Mircea Cristescu: Serghei Rahmaninov – Rapsodia pe o temă de Paganini pentru pian și orchestră, op. 53 (1964)

Silvia Șerbescu Frédéric Chopin – Studiul nr. 1 în La bemol major op. 25 (1959-1964)

Silvia Șerbescu – Isaac Albéniz – Navarra din Suita spaniolă nr. 1 (1959-1964)

Programul festivalului

    • 10 octombrie, ora 11:00 – Conferință-simpozion la Universitatea Națională de Muzică București despre Silvia Șerbescu pe tema personalității Silviei Șerbescu și a reperelor în muzica clasică, cu invitați din lumea muzicală și culturală. Moderator: Prof. Mihai Cosma. Participanți: Lavinia Coman, Cristian Dumitrescu, Ilinca Dumitrescu, Constantin Laurențiu Erbiceanu și Ana Rubeli. Conferința va fi acompaniată de un mesaj online din partea pianistei Liana Șerbescu (fiica Silviei Șerbescu) din Amsterdam; Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile;
    • 12 octombrie, ora 18:30 – Serată culturală susținută de Cvartetul #Aiciastat, cu atmosferă de salon muzical interbelic, cu povești despre viața și personalitatea Silviei Șerbescu la Casa Memorială-Muzeu Pictor Alexandru Țipoia unde se află și o expoziție de picturi inspirate din muzică, punctând reprezentarea instrumentelor muzicale în arta pictorului Țipoia; Biletele sunt disponibile aici: https://eventbook.ro/music/bilete-serata-culturala-cu-cvartetul-aiciastat;
    • 14 octombrie, ora 19:00 – Recital de pian la Ateneul Român susținut de Alexandra Silocea, o elevă a unui elev al Silviei Șerbescu, cu un repertoriu dedicat compozitorilor austrieci, în onoarea bicentenarului Johann Strauss. Interludii literare cu actrița Natalia Cebanu, care va recita fragmente din corespondența Silviei Șerbescu după un scenariu de Mihai Ivașcu; Biletele sunt disponibile aici: https://eventbook.ro/music/bilete-festivalul-silvia-serbescu-la-ateneu-recital-de-pian-alexandra-silocea;
    • 16 octombrie, ora 19:00Concert omagial in memoriam Silvia Șerbescu în Sala George Enescu a Universității Naționale de Muzică București. Sub bagheta dirijorului Andrei Iliescu, Orchestra Inginerilor ”Petru Ghenghea” îl va avea ca solist pe pianistul prof. Vlad Dimulescu. Dariu Gavrilă, profesor de Inteligență Artificială la TU Delft, Olanda, va cânta la violoncel împreună cu orchestra în prima parte a concertului, ca omagiu adus bunicii lui, Silvia Șerbescu. Vlad Dimulescu este la rândul său elev al unui elev al Silviei Șerbescu, profe Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile;
    • 18 octombrie, ora 18:30 – Serată culturală susținută de Cvartetul #Aiciastat, cu povești despre viața și personalitatea Silviei Șerbescu la Palatul Cesianu-Racoviță (Artmark)Biletele sunt disponibile aici: https://eventbook.ro/music/bilete-serata-culturala-cu-cvartetul-aiciastat-la-palatul-cesianu-racovita;
    • 19 octombrie, ora 16:00Tur ghidat pe urmele Silviei Șerbescu susținut de Ana Rubeli în zona Parcului Cișmigiu (Sfântul Constantin, Ionel Perlea), UNMB și Ateneu; Biletele se află aici: https://eventbook.ro/other/bilete-tur-ghidat-cu-ana-rubeli-pe-urmele-silviei-serbescu;
    • Expoziția despre universul Silviei Șerbescu și instalația de realitate augumentată semnată de Ioana Nicoară și Sergiu Negulici vor putea fi vizitate gratuit la Plan 4, pe strada Plantelor 4 în următoarele zile și intervale orare: 12 octombrie 12:00-16:00, 15 și 16 octombrie 12:00-18:00, 17 octombrie 14:00-20:00, 19 octombrie 12:00-16:00.

Vă așteptăm cu drag!

Silvia Șerbescu
Silvia Șerbescu la pian

Ce descoperi dacă reușești să ajungi la Cucuieții din Deal

(P) Dacă nu te rătăcești în căutarea viitoarei autrostrăzi ce leagă Bucureștii de  Moldova, e foarte posibil ca înainte să ajungi la Bacău să nimerești la Cucuieți. Nu la Cucuieții din Deal, nici la cei din vale (nu de alta, dar cucuieții din vale nu există, ar fi complet contraintuitiv să faci un cucui într-o depresiune, trebuie musai să fie o zonă mai înaltă, să ai cu ce să te fălești).

Aici mi-am dat seama că cea mai importantă întrebare pentru oamenii locului este dacă ai sau n-ai o vacă. Am auzit de atât de multe ori întrebarea aceasta, încât mi-am dat seama că trebuie să fac și eu cumva rost de o vacă, măcar una mică, de jucărie, să pot să le aduc copiilor mei o amintire din Cucuieți. Ce-i drept, vacă nu am găsit, dar am găsit câteva cărticele în format simpatic cu povestirile nemuritoare ale lui Creangă: „Capra cu trei iezi” (pică la fix într-o explorare a cucuieților), „Fata babei și fata moșneagului”, „Punguța cu doi bani”, „Soacra cu trei nurori” (pe asta le-o dau când or fi puțin mai mari). Și am luat aceste cărți tocmai de la Muzeul Răzeșilor Găzari din Prăjești, de pe lângă Cucuieți, din mâinile redactorului lor, Constantin Parascan, scriitorul care a păstorit pentru mulți ani de zile bojdeuca lui Creangă, acolo unde au fost scrise aceste povestiri. Și am ajuns să îl cunosc pe Constantin Parascan datorită prietenilor de la ING Bank care m-au luat cu ei într-o explorare cu cardul de credit ING Bank cu chef de cutreierat. Și dacă vrei să explorezi serios, te duci până hăt, departe, nu așa, colea. Așa că această explorare a mers dincolo de suprafață, dincolo de fațadele gospodăriilor tradiționale și a intrat în profunzimea lucrurilor. Tocmai pentru a vedea că putem plăti cu cardul de credit cu chef de cutreierat cam peste tot, pentru a descoperi locuri și experiențe noi. Șă știți și voi, pentru când veți pleca în cutreierat, cardul se deschide gratuit, direct din Home’Bank, poate fi folosit pe loc, peste tot în lume, are 0 costuri de emitere și livrare și oferă 3 rate fără dobândă la cumpărături de peste 500 lei.

Cu alte cuvinte, iată cum ne-am făcut noi amintiri memorabile fără griji. Așa am descoperit, printre altele, atelierul pictorului Dumitru Macovei la Moinești. Am aflat detalii despre viața unui răzeș găzar (adică sătean care deține pământ, pe vorba locului mai bine zis „poduri, pământuri și fâneață”, și care se ocupa cu transportul păcurii prin țară: păcura fiind din belșug pe aici, pe lângă Cucuieți). Am mers cu căruța, am fost la un punct gastronomic local, am frământat un pic, mai bine zis mângâiat, aluatul poale-n brâu. Am mâncat bunătăți. Am urcat pe deal până la o sondă, și am descoperit acel sunet liniștitor repetitiv al brațelor sale de fier care scurmă pământul și care îmi amintesc de copilărie.

Am descoperit povestea de dragoste dintre Maruca Cantacuzino și George Enescu, tocmai la Tescani, la conacul familiei boiereşti Rosetti-Tescanu. Conacul este astăzi muzeu și monument istoric, a fost construit în 1880 într-un parc dendrologic lângă o alee de plopi unde ateriza Bâzu Cantacuzino când venea acasă la familia mamei lui. Aici, la Tescani, Enescu a terminat capodopera sa lirică, Oedip, pe care a dedicat-o Marucăi, iar astăzi au loc tabere de sculptură, expoziții de artă, concerte, întâlniri cu artiști. După ce am văzut în vechea capelă (transformată în spațiu expozițional inedit, cu îngeri-cântăreți pe pereți) expoziția pictorului Dumitru Macovei, am avut surpriza să ajungem acasă la el și să îi descoperim atelierul chiar în aceeași seară, când se așternea crepusculul peste grădina sa flori. Dumitru Macovei și soția sa au creat la Moinești un univers fantastic într-o căsuță ce i-a aparținut familiei doamnei Macovei: picturi, obiecte de colecție, pânzeturi, covoare vechi protejate de levănțică în lupta cu moliile, obiecte de anticariat, flori, plante, pomi fructiferi. Căsuța este printre puținele care a supraviețuit sistematizării comuniste și este martora a peste 150 de ani de istorie a localității. Ei sunt pasionați de tot ceea ce este vechi și are valoare și sunt înconjurați de frumos. Și aici, la domnul Macovei în atelier, mai precis pe zidul exterior al căsuței supraviețuitoare, am descoperit o vacă. O vacă supra-realistă, albastră într-un univers Belle Epoque parizian care îi amintește pictorului de un moment din copilărie, când tatăl său a fost nevoit să ducă vaca în târg în timpul regimului comunist, să scape de ea, pentru a nu mai fi obligați să dea contribuție la colectivizare. Nimeni nu a luat vaca (albă, frumoasă, dar cam slabă, din amintirile domnului Macovei) așa că au lăsat-o acolo, în târg. Pentru că am conștientizat valoarea vacii pentru gospodărie, pentru bunăstare, acest episod reiterează ideea privării de libertate, de individualitate din perioada comunistă, atât prin ochii triști ai vacii abandonate în târg, cât și prin albastrul vacii supra-realiste așternute de domnul Macovei pe pânza ca un colaj al timpurilor și valorilor.

Am descoperit gospodării tradiționale și multe case restaurate exemplar. Am ascultat povești de-ale locului direct de la sursă: oameni cu suflet, adevărate tezaure umane vii care au împărtășit cu noi vorbe culese din bătrâni. Am învățat să dansăm și acum mă simt pregătită de Festivalul Nedeea din Pădurăreni, unde vin ansambluri folclorice din tot județul. Am aflat unde jucau copiii oină, dar numai până pe la 13-14 ani, că apoi se „domnișoreau” și nu le mai ardea de jucat. Când am degustat bunătățile locului, printre care de departe se califică în finală poalele-n brâu, am aflat de la gospodine că „în ceaunul dintr-o gospodărie tradițională se află toată istoria culinară a acelei familii”. Am cunoscut un doctor al satului Măgirești care are 600 de oi și l-am cunoscut și pe cioban din mâinile căruia am degustat 5 tipuri diferite de brânză. Am aflat despre moașa satului Cucuieți, Bălănel Anica, vestită peste dealuri și văi. A îngrijit sute de copii, avea grijă de lăuză 40 de zile, scălda copilul și dădea verdictul asupra sănătății copilului cu înțelepciune, verdict pe care îl aștepta îngrijorată orice mamă care năștea acasă: „cum e copilul?”, „păi cum să fie, e ca toată lumea”. Își punea în pod căte o pietricică pentru fiecare copil pe care l-a moșit, așa știa să le țină numărul.

Satul Cucuieți din comuna Solonț este renumit pentru bogatele sale zăcăminte de petrol şi gaze naturale (la fel cum este toată zona Moineștilor ce încă trepidează pe ritmul sondelor ce extrag petrol neîncetat), precum şi pentru izvoarele sale sărate, a căror apă prezintă reale virtuţi curative. Sătenii vorbesc despre o legendă: cum că pe-aici ar fi trecut voievodul Ştefan cel Mare care ar fi utilizat păcura ce se extrăgea din satul Cucuieţi pentru nevoile oştirii sale. De asemenea, se spune din bătrâni că Ştefan cel Mare folosea apa din fântânile sărate de aici, slatine cum le numesc ei, a căror apă avea bune proprietăţi şi în conservarea alimentelor. Am cunoscut-o pe Elena Creangă care ne-a spus o mare parte dintre aceste povești îmbrăcată în port popular și cu opinci și șosete de lână. Profesoară și directoarea de școală timp de multe zeci de ani, ne-a dus să ne arate slatina din care gospodinele extrăgeau saramura pentru brânză și pentru gogonele. Le-am cunoscut pe Savin Ana și Anamaria Sava, vecine cu familia Parascan pe care o respectă mult. Ele au locuit aici toată viața și erau tare mirate că am venit tocmai de la București (mirare pe care mi-au reiterat-o mulți săteni în călătoria noastră).

În călătoria noastră, am urcat simbolic mai multe trepte. Dar unele aveau ceva cu adevărat special: pe ele stăteau scrise păcatele omului, păcate de care ne descotoroseam pe măsură ce urcam treaptă după treaptă, tocmai sus până la Biserica Sfinții Voievozi din Solonț. Această biserică vopsită în albastru grecesc răvășitor a fost mutată din deal în secolul al XVIII-lea după ce călugării greci care fondaseră mânăstirea au plecat înapoi acasă. Oamenii au vrut să aibă biserica mai aproape de vale și au adus-o aici, unde am găsit-o și noi, lemn cu lemn, icoană cu icoană. În capul scărilor ne aștepta capra Angelica, cu rude tocmai din Franța, alături de trei doamne care ne-au încântat cu povești dar ne-au și amintit greutățile vieții. Biserica Sfinții Voievozi ce datează de la 1786 și pe fațada de la miazăzi două sculpturi populare în lemn, un berbec și un lup, spun un basm despre lupta dintre bine și rău.

Un moment care mi-a rămas pe retină dar și în memoria urechii interne a fost cel în care scriitorul Constantin Parascan (pe care tatăl lui îl alinta „poezar” căci îi plăceau poeziile) a tras buhaiul cu borș alături de primarul satului. Constantin Parascan nu îl onorează doar pe Creangă, în cinstea căruia și-a făcut doctoratul și a scris și câteva cărți, dar își respectă mult familia, mai presus pe bunicul său, tâmplar talentat care a realizat pe la 1900 mare parte din mobilierul din casa familiei care va deveni muzeu, astăzi fiind în curs de restaurare. Avea doi ani când a pierit bunicul său și doar un an și un pic când a murit mama sa (se pare că ar fi fost otrăvită cu argint viu). Dar „greutățile îl întăresc pe om” iar el era dintr-o „familie din neam”, așa că a răzbit în viață. De asemenea, domnul Parascan îl admiră pe Florin Piersic pe care l-a invitat la deschiderea muzeului Răzeșilor Găzari pe terenul de lângă casa familei, proiect la care a visat o viață întreagă.

După ce am urmat firul Tazlăului Sărat, am traversat Valea Trotușului (care mai în glumă, mai în serios, poate fi asemănată cu Valea Loarei) și am descoperit chiar un castel: castelul Ghica din Dofteana. Pășești mai cu încredere în curtea castelului dacă ai ING Credit Card cu chef de cutreierat în buzunar, așa că nu am ezitat să pășim în universul său elegant. Castelul construit la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil romantic, inițial destinat să servească drept castel de vânătoare, a avut o poveste tristă după naționalizare, când a adăpostit un orfelinat pentru copii cu deficiențe (soartă pe care o împărtășește cu multe alte bijuterii arhitecturale din țară, naționalizate și transformate în spitale, orfelinate sau instituții mai mult sau mai puțin de groază). Nu degeaba au și fost filmate aici două filme de Hollywood, cu reprezentări mai mult sau mai puțin artistice, după cum ne mărturisește ghidul nostru. În schimb sunt neștirbite valorile arhitecturale, istorice și memorial-simbolice ale întregului ansamblu.

Călătoria aceasta alături de ING mi-a arătat încă o dată ce iese din mâna omului atunci când are răbdare: fie să aștepte să se usuce lemnul în stivă înainte de a construi cu el (trebuie lăsat la uscat timp de un an pentru fiecare centimentru al lățimii sale), să pregătească amestecul de bălegar de cal cu argilă pentru a face liantul care dă caselor tradiționale acea structura ancestrală, fie să își facă ucenicia încă de copil, să facă chisăliță din cireșe amare culese de pe deal, să repare cizmele unui întreg sat așa cum făcea cizmarul Nicolae Pruteanu. Am descoperit cu uimire ce minunății de case sunt adunate în satele Cucuieților (de Solonț sau de Dofteana) de pe vremea când gospodarii își cunoșteau simțul proporțiilor, când își iubeau livezile și dealurile, când încă puneau cărămizi la fundația matricei culturale comune.

Material realizat de Ana Rubeli pentru ING Bank

Posted by Ana in Istorisiri, 3 comments

Festivalul Silvia Șerbescu organizat toamna aceasta în București

Pianista Alexandra Silocea va susține un recital de pian sub egida Festivalului Internațional George Enescu marți, 16 septembrie, la Casa Vintilă Brătianu. Acesta va fi primul eveniment din cadrul Festivalului Silvia Șerbescu, organizat în premieră la București în onoarea primei pianiste românce de renume mondial. Festivalul ce va continua să se desfășoare în perioada 10 – 19 octombrie 2025, este organizat de Asociația culturală Aici a Stat, fondată de Ana Rubeli, și va include concerte de muzică clasică, seri culturale și tururi ghidate.

Primul eveniment al Festivalului Silvia Șerbescu este recitalul inaugural susținut de pianista Alexandra Silocea. Artista, care are deja o carieră internațională impresionantă, invitată anul acesta pentru a patra oară consecutiv la Festivalul Internațional George Enescu, va aduce la viață sunetul unui Bösendorfer Secession Ver Sacrum, ediție limitată, un instrument de excepție care va adăuga strălucire atmosferei serii inaugurale. Narator va fi Ana Rubeli, care va expune povestea vieții pianistei Silvia Șerbescu și legătura sa cu George Enescu. Recitalul va avea loc la Casa Vintilă Brătianu, clădire istorică de valoare extraordinară de patrimoniu, recent deschisă publicului. Biletele sunt disponibile începând de astăzi, aici: https://eventbook.ro/music/bilete-recital-de-pian-inaugural-al-festivalului-silvia-serbescu-alexandra-silocea.

"Festivalul Silvia Șerbescu continuă misiunea noastră de a aduce în atenția publicului tânăr valori culturale printr-un format care îmbină muzica clasică și patrimoniul într-o manieră accesibilă și actuală. Iar organizarea acestui eveniment este un demers profund personal: Silvia Șerbescu a fost stră-mătușa mea și vreau să onorez anul comemorativ Silvia Șerbescu - 60 de ani, punctând legăturile pe care le-a avut cu alți muzicieni, inclusiv George Enescu."
Ana Rubeli
Fondatoarea Asociației culturale Aici A Stat

George Enescu despre Silvia Șerbescu: „Admirație și respect!”

Silvia Șerbescu (1903–1965) este o figură de referință a artei pianistice europene. A studiat la Academia Regală de Muzică din București, la École Normale de musique din Paris (unde a obținut cu distincție „licence de concert”), fiind în același timp și licențiată în matematică la Universitatea din București. În 1943, Regele Mihai i-a acordat Medalia „Meritul Cultural pentru Artă”, recunoaștere a contribuției sale la cultura română.

Ca solist a Filarmonicii din București, a cântat pe marile scene internaționale, alături de orchestre prestigioase ale vremii. A susținut recitaluri camerale alături de George Enescu, care îi scria un mesaj elogios după un concert din 29 decembrie 1942: „Partenerei mele atât de remarcabile din această seară, admirație și respect”.

Dedicație de la George Enescu pentru Silvia Șerbescu pe programul de sală din 1942

Silvia Șerbescu a predat pianul la Conservatorul din București, din numeroasele generații pe care le-a format făcând parte și fiica sa, pianista Liana Șerbescu, Lavinia Coman, Constantin Ionescu-Vovu, Theodor Paraschivesco. Bustul său, realizat de sculptorul Gheorghe D. Anghel, se află astăzi la Universitatea Națională de Muzică din București (UNMB). Pentru a puncta legătura dintre generațiile de pianiști formate la școala pianistică românească soliști în cadrul Festivalul Silvia Șerbescu for fi atât Alexandra Silocea, la rândul său eleva lui Theodor Paraschivescu, și Vlad Dimulescu, elevul lui Constantin Ionescu-Vovu.

„Ca fostă elevă a lui Theodor Paraschivescu, discipol al Silviei Șerbescu, simt că prin fiecare sunet duc mai departe filonul viu al școlii pianistice românești, păstrându-i tradiția și dăruindu-i în același timp o voce nouă. Un festival dedicat Silviei Șerbescu este esențial în România, pentru că ne amintește că patrimoniul cultural înseamnă repere vii și valori transmise cu grijă din generație în generație. Este un gest de recunoaștere și o sursă de inspirație pentru noile generații.”
Alexandra Silocea
Pianist și ambasador Bösendorfer
Alexandra Silocea © Paul Szimak

Casa Vintilă Brătianu, bijuterie a arhitecturii românești

Construită în 1912 sub semnătura arhitectului Petre Antonescu, Casa Vintilă Brătianu, unde se va desfășura recitalul inaugural, este un reper al stilului național românesc. Reședința familiei Brătianu până la naționalizare, clădirea păstrează biblioteca intactă unde s-a semnat, în secret, intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei. Din 1970, a găzduit Ambasada Statelor Unite ale Americii. Deși monument istoric, este încă puțin cunoscut publicului. “Credem cu tărie că astfel de locuri merită să fie deschise publicului pentru a fi trăite și înțelese prin experiențe culturale valoroase așa cum va fi recitalul de pian din 16 septembrie,” a menționat Elena Kuji Buteică, Directorul Cultural al Casei Vintilă Brătianu.

Programul festivalului

După evenimentul inaugural din data de 16 septembrie de la Casa Vintilă Brătianu, unde Alexandra Silocea va încânta publicul cu o interpretare în onoarea Silviei Șerbescu, Asociația culturală Aici A Stat va organiza următoarele evenimente:

  • 10 octombrie – Conferință-simpozion la Universitatea Națională de Muzică București despre Silvia Șerbescu pe tema reperelor în muzica clasică, cu invitați din lumea muzicală și artistică. Moderator: Prof. Mihai Cosma. Participanți: Carmen Cârneci, Lavinia Coman, Cristian Dumitrescu, Veronica Gaspar, Monica Isăcescu-Lup, Constantin Laurențiu Erbiceanu și Ana Rubeli. Mesaj online de la pianista Liana Șerbescu (fiica Silviei Șerbescu) din Amsterdam;
  • 12 octombrie, ora 18:30 – Serată culturală susținută de Cvartetul #Aiciastat, cu atmosferă de salon muzical interbelic, cu povești despre viața și personalitatea Silviei Șerbescu la Casa Memorială-Muzeu Pictor Alexandru Țipoia unde se află și o expoziție de picturi inspirate din muzică, punctând reprezentarea instrumentelor muzicale în arta pictorului Țipoia;
  • 14 octombrie, ora 19:00 – Recital de pian la Ateneul Român susținut de Alexandra Silocea, cu un repertoriu dedicat compozitorilor austrieci, în onoarea bicentenarului Johann Strauss. Interludii literare cu actrița Natalia Cebanu, care va recita fragmente din corespondența Silviei Șerbescu;
  • 16 octombrie, ora 19:00 – Concert omagial in memoriam Silvia Șerbescu în Sala George Enescu a Universității Naționale de Muzică București. Sub bagheta dirijorului Andrei Iliescu, Orchestra Inginerilor ”Petru Ghenghea” îl va avea ca solist pe pianistul prof. Vlad Dimulescu. Dariu Gavrilă, profesor de Inteligență Artificială la TU Delft, Olanda, va cânta la violoncel împreună cu orchestra în prima parte a concertului, ca omagiu adus bunicii lui, Silvia Șerbescu;
  • 18 octombrie, ora 18:30 – Serată culturală susținută de Cvartetul #Aiciastat, cu povești despre viața și personalitatea Silviei Șerbescu la Palatul Cesianu-Racoviță;
  • 19 octombrie, ora 16:00 – Tur ghidat pe urmele Silviei Șerbescu susținut de Ana Rubeli în zonele Dealul Mitropoliei (Strada Profesorilor, Sfânta Ecaterina) și Parcul Cișmigiu (Sfântul Constantin, Ionel Perlea).

Detalii și programul festivalului se află aici: https://aiciastat.ro/festivalul-silvia-serbescu/.

Silvia Șerbescu la pian

Despre Asociația Culturală „Aici A Stat

Festivalul este organizat de Asociația culturală „Aici A Stat”, fondată de Ana Rubeli. Născut dintr-un proiect digital de popularizare a patrimoniului inițiat în 2018, #Aiciastat s-a transformat într-o comunitate culturală cu peste 75.000 de urmăritori activi în spațiul online. Asociația a organizat în ultimii doi ani și jumătate peste 50 de evenimente culturale: serate de muzică clasică în clădiri istorice, tururi ghidate, vânători de comori arhitecturale, dezbateri și parteneriate cu festivaluri și instituții culturale, devenind astfel un reper în promovarea dialogului dintre patrimoniu și muzică și un actor activ în peisajul cultural al Capitalei.

Evenimentul este organizat de Asociația culturală Aici a Stat cu susținerea Casei Vintilă Brătianu şi sub egida Festivalului Internațional George Enescu, cu ajutorul sponsorilor JBL, BMW România, Freywille, Jidvei, Urban Spaces, Cadoul special, Nika, cu sprijinul Ministerului Culturii, Artexim, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Bösendorfer, Sound Creation, Forumul Cultural Austriac, Austria Tourism, Zestal, Privileg Catering, Zelateria, Hotel Eclectico și partenerii media: Radio România Cultural, RFI, Igloo, Zeppelin, Women in Music Romania, Munteanu Recomanda, Promenada culturala, Pagina de psihologie.

Posted by Ana in București, Contemporane, 0 comments
Programul Festivalului Silvia Șerbescu

Programul Festivalului Silvia Șerbescu

Programul Festivalului Silvia Șerbescu

Silvia Șerbescu - 1950
Despre Silvia Șerbescu

Despre Silvia Șerbescu

Despre Silvia Șerbescu

Silvia Șerbescu a studiat la Academia Regală de Muzică (astăzi transformată în Universitatea Națională de Muzică din București), având-o ca profesoară de pian pe faimoasa Constanța Erbiceanu. În același timp a studiat și a obținut licența în matematică la Universitatea din București. Atrasă mai mult de latura muzicală, sub influența Constanței Erbiceanu, a continuat la Paris, la École Normale de musique, cu Lazare Lévy și Alfred Cortot, obținând o „licence de concert” cu distincție. În 1943, Regele Mihai i-a acordat Medalia „Meritul Cultural pentru Artă”, recunoaștere a contribuției sale la cultura română. Ca solist a Filarmonicii din București, a cântat pe marile scene internaționale, alături de orchestre prestigioase ale vremii. A susținut recitaluri camerale alături de George Enescu, care îi scria un mesaj elogios după un concert din 29 decembrie 1942: „Partenerei mele atât de remarcabile din această seară, admirație și respect”.

Dedicație de la George Enescu pentru Silvia Șerbescu pe programul de sală din 1942

Familia în care s-a născut Silvia Șerbescu, pe 27 ianuarie 1903, a dat personalități remarcabile. Tatăl Silviei Șerbescu, Gheorghe Chelaru, a fost profesor de latină, greacă și română la Liceul „Gheorghe Lazăr” și preceptor al principelui Nicolae și al principesei Maria (fiind invitat la Palat pentru această onorantă responsabilitate). Mama sa, Eliza Bunescu, a fost fiica compozitorului Ioan Bunescu și nepoata lui Gheorghe Ionescu, ambii compozitori de muzică corală şi dirijori ai corului Patriarhiei Române. 

Ioan Bunescu și nepoții: Silvia Chelaru-Șerbescu (stânga), Gigică Chelaru - fratele - și Tanța Mihalopol - verișoara
Ioan Bunescu și nepoții: Silvia Chelaru-Șerbescu (stânga), Gigică Chelaru - fratele - și Tanța Mihalopol - verișoara

Prof. George Breazul îl considera pe Gheorghe Ionescu, pe care-l avusese profesor la gimnaziu, drept unul dintre cei mai importanți înaintași ai muzicii corale românești, care nu s-a limitat la muzica liturgică, ci a scris și muzică laică, fiind cunoscut pentru cântecele sale patriotice. Astfel, la 10 Mai 1881, când România a devenit regat, a compus imnul Zece Maiu, pentru care a fost decorat de regele Carol I personal. Numele el de fată a fost Chelaru și a devenit Șerbescu prin căsătoria cu inginerul Florian Șerbescu.

Părinții Lianei - Silvia și Florian Șerbescu
Părinții Lianei - Silvia și Florian Șerbescu

Iosif Sava scria elogios în monografia sa despre Silvia Șerbescu astfel: „Prin farmecul inefabil, prin spontaneitatea cuceritoare a prezenței sale pe scena de concert, calități greu de redat în cuvinte, pentru că ele declanșau în ascultători emoții artistice complexe, Silvia Șerbescu rămâne o voce distinctă, excepțională în contextul pianisticii românești moderne”. Fiica sa, Liana Șerbescu (născută pe 25 august 1934, la București), este la rândul său o pianistă de excepție și și-a dedicat viața catedrei dar și studiului femeilor în muzica clasică.

Silvia Șerbescu și fiica ei, Liana Șerbescu
Silvia Șerbescu și fiica ei, Liana Șerbescu

Silvia Șerbescu a predat pianul la Conservatorul din București, din numeroasele generații pe care le-a format făcând parte și fiica sa, pianista Liana Șerbescu, Lavinia Coman, Constantin Ionescu-Vovu, Theodor Paraschivesco. Bustul său, realizat de sculptorul Gheorghe D. Anghel, se află astăzi la Universitatea Națională de Muzică din București (UNMB).

Arta pianistică a Silviei Şerbescu a fost elogiată în sute de articole de presă din ţară şi din străinătate. A dat concerte și recitaluri în numeroase țări: Finlanda, Franța, Italia, Iugoslavia, Polonia, Suedia, Turcia, colaborând cu dirijori renumiți. Dintre cei români i-aș menționa pe George Georgescu, Ionel Perlea și Constantin Silvestri. În anii 1955–1957 a fost solistă a Filarmonicii „George Enescu” din București, cu care a concertat în Cehoslovacia și Uniunea Sovietică. Un punct culminant al artei interpretative a Silviei Serbescu îl reprezintă recitalurile din 1962 cu ocazia centenarului nașterii lui Debussy, interpretând impecabil cele 24 de Preludii ale compozitorului. 

Silvia Șerbescu, dirijorul Constantin Bugeanu și Liana, după execuția Concertului de Bach pentru două piane în Do Major, la Ateneu în 1963
Silvia Șerbescu, dirijorul Constantin Bugeanu și Liana, după execuția Concertului de Bach pentru două piane în Do Major, la Ateneu în 1963

În ceea ce privește munca ei de pedagog, pentru calitățile ei muzicale și umane, Iosif Sava a numit-o „unul dintre cei mai iubiți profesori”. Din păcate, numai câteva dintre înregistrările ei s-au păstrat, printre care se regăsește și înregistrarea unui concert împreună cu fiica ei, Liana Șerbescu: Bach și Respighi, Electrecord, București, 2014 (EDC 1108-1109). 

CD Silvia și Liana Șerbescu în Concert
CD Silvia și Liana Șerbescu în Concert
Recital inaugural Alexandra Silocea la Casa Vintilă Brătianu

Recital inaugural Alexandra Silocea la Casa Vintilă Brătianu

Recital de pian Inaugural cu Alexandra Silocea

Pianista Alexandra Silocea va susține un recital de pian sub egida Festivalului Internațional George Enescu marți, 16 septembrie, la Casa Vintilă Brătianu. Acesta va fi primul eveniment din cadrul Festivalului Silvia Șerbescu, organizat în premieră la București în onoarea primei pianiste românce de renume mondial. Festivalul ce va continua să se desfășoare în perioada 10 – 19 octombrie 2025, este organizat de Asociația culturală Aici a Stat, fondată de Ana Rubeli, și va include concerte de muzică clasică, seri culturale și tururi ghidate.

Primul eveniment al Festivalului Silvia Șerbescu este recitalul inaugural susținut de pianista Alexandra Silocea. Artista, care are deja o carieră internațională impresionantă, invitată anul acesta pentru a patra oară consecutiv la Festivalul Internațional George Enescu, va aduce la viață sunetul unui Bösendorfer Secession Ver Sacrum, ediție limitată, un instrument de excepție care va adăuga strălucire atmosferei serii inaugurale. Narator va fi Ana Rubeli, care va expune povestea vieții pianistei Silvia Șerbescu și legătura sa cu George Enescu. Recitalul va avea loc la Casa Vintilă Brătianu, clădire istorică de valoare extraordinară de patrimoniu, recent deschisă publicului. Biletele sunt disponibile începând de astăzi, aici: 

Festivalul Silvia Șerbescu continuă misiunea noastră de a aduce în atenția publicului tânăr valori culturale printr-un format care îmbină muzica clasică și patrimoniul într-o manieră accesibilă și actuală. Iar organizarea acestui eveniment este un demers profund personal: Silvia Șerbescu a fost stră-mătușa mea și vreau să onorez anul comemorativ Silvia Șerbescu – 60 de ani, punctând legăturile pe care le-a avut cu alți muzicieni, inclusiv George Enescu”, a declarat Ana Rubeli, fondatoarea Asociației Aici A Stat.

George Enescu despre Silvia Șerbescu: „Admirație și respect!”

Silvia Șerbescu (1903–1965) este o figură de referință a artei pianistice europene. A studiat la Academia Regală de Muzică din București, la École Normale de musique din Paris (unde a obținut cu distincție „licence de concert”), fiind în același timp și licențiată în matematică la Universitatea din București. În 1943, Regele Mihai i-a acordat Medalia „Meritul Cultural pentru Artă”, recunoaștere a contribuției sale la cultura română.

Ca solist a Filarmonicii din București, a cântat pe marile scene internaționale, alături de orchestre prestigioase ale vremii. A susținut recitaluri camerale alături de George Enescu, care îi scria un mesaj elogios după un concert din 29 decembrie 1942: „Partenerei mele atât de remarcabile din această seară, admirație și respect”.

Silvia Șerbescu a predat pianul la Conservatorul din București, din numeroasele generații pe care le-a format făcând parte și fiica sa, pianista Liana Șerbescu, Lavinia Coman, Constantin Ionescu-Vovu, Theodor Paraschivesco. Bustul său, realizat de sculptorul Gheorghe D. Anghel, se află astăzi la Universitatea Națională de Muzică din București (UNMB). Pentru a puncta legătura dintre generațiile de pianiști formate la școala pianistică românească soliști în cadrul Festivalul Silvia Șerbescu for fi atât Alexandra Silocea, la rândul său eleva lui Theodor Paraschivescu, și Vlad Dimulescu, elevul lui Constantin Ionescu-Vovu.

Ca fostă elevă a lui Theodor Paraschivescu, discipol al Silviei Șerbescu, simt că prin fiecare sunet duc mai departe filonul viu al școlii pianistice românești, păstrându-i tradiția și dăruindu-i în același timp o voce nouă. Un festival dedicat Silviei Șerbescu este esențial în România, pentru că ne amintește că patrimoniul cultural înseamnă repere vii și valori transmise cu grijă din generație în generație. Este un gest de recunoaștere și o sursă de inspirație pentru noile generații”, a declarat pianista Alexandra Silocea.

Alexandra Silocea © Paul Szimak

Casa Vintilă Brătianu, bijuterie a arhitecturii românești

Construită în 1912 sub semnătura arhitectului Petre Antonescu, Casa Vintilă Brătianu, unde se va desfășura recitalul inaugural, este un reper al stilului național românesc. Reședința familiei Brătianu până la naționalizare, clădirea păstrează biblioteca intactă unde s-a semnat, în secret, intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei. Din 1970, a găzduit Ambasada Statelor Unite ale Americii. Deși monument istoric, este încă puțin cunoscut publicului. “Credem cu tărie că astfel de locuri merită să fie deschise publicului pentru a fi trăite și înțelese prin experiențe culturale valoroase așa cum va fi recitalul de pian din 16 septembrie,” a menționat Elena Kuji Buteică, Directorul Cultural al Casei Vintilă Brătianu.

Casa Vintilă Brătianu

Despre Asociația Culturală „Aici A Stat

Festivalul este organizat de Asociația culturală „Aici A Stat, fondată de Ana Rubeli. Născut dintr-un proiect digital de popularizare a patrimoniului inițiat în 2018, #Aiciastat s-a transformat într-o comunitate culturală cu peste 75.000 de urmăritori activi în spațiul online. Asociația a organizat în ultimii doi ani și jumătate peste 50 de evenimente culturale: serate de muzică clasică în clădiri istorice, tururi ghidate, vânători de comori arhitecturale, dezbateri și parteneriate cu festivaluri și instituții culturale, devenind astfel un reper în promovarea dialogului dintre patrimoniu și muzică și un actor activ în peisajul cultural al Capitalei.

Evenimentul este organizat de Asociația culturală Aici a Stat cu susținerea Casei Vintilă Brătianu şi sub egida Festivalului Internațional George Enescu, cu ajutorul sponsorilor JBL, BMW România, Freywille, Jidvei, Urban Spaces, Cadoul special, Nika, cu sprijinul Ministerului Culturii, Artexim, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Bösendorfer, Sound Creation, Forumul Cultural Austriac, Austria Tourism, Zestal, Privileg Catering, Zelateria, Hotel Eclectico și partenerii media: Radio România Cultural, RFI, Igloo, Zeppelin, Women in Music Romania, Munteanu Recomanda, Promenada culturala, Pagina de psihologie.

Ana Rubeli la Casa memoriala-Muzeu Alexandru Tipoia - credit foto Alex Damian
Festivalul Silvia Șerbescu

Festivalul Silvia Șerbescu

Festivalul Silvia Șerbescu

Festivalul Silvia Șerbescu este organizat în perioada septembrie-octombrie 2025 de Asociația culturală Aici A Stat cu scopul de a onora prima noastră mare pianistă de renume internațional. Silvia Șerbescu a fost solistă a Filarmonicii din București, a concertat pe marile scene ale lumii și a avut recitaluri de sonate alături de George Enescu, care i-a scris ca dedicație pe programul de sală din 29 decembrie 1942: „Partenerei mele atât de remarcabile din această seară, admirație și respect”. 

A primit de la regele Mihai, în 1943, medalia Meritul Cultural pentru Artă cl. I, iar bustul său, sculptat de Gheorghe Anghel, se află la Conservator, mărturie pentru generațiile de studenți pe care le-a format ca profesoară. Anul 2025 este un an comemorativ: marcăm 60 de ani de la trecerea Silviei Șerbescu în eternitate, și ne dorim să onorăm acest moment printr-o suită de evenimente remarcabile. Festivalul este dedicat muzicii clasice, patrimoniului și educației culturale. Evenimentele se vor derula în perioada 16 septembrie, respectiv 10-19 octombrie 2025. 

Programul festivalului

Programul Național Cantus Mundi este cel mai mare program de integrare socială prin muzică din România, inițiat în anul 2011 de renumitul dirijor Ion Marin și derulat de Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”.
Sub îndrumarea Președintelui fondator, dirijorul internațional Ion Marin, și prin suportul constant al specialiștilor din program și a membrilor Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, Cantus Mundi a fost lansat pe 29 septembrie 2011, iar trei ani mai târziu, prin Hotărârea de Guvern nr. 821/2014, Programul a devenit o nouă Direcție a Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, aflat în subordinea Ministerului Culturii din România.

După 14 ani de activitate, și 11 ani de la oficializarea sa, Cantus Mundi reunește sub umbrela sa 2.402 de coruri în România și diaspora. Peste 84.000 de copii participă alături de dirijorii lor la promovarea cântului coral, depășind barierele legate de etnie, condiție socială și capacități fizice sau psihice, construind astfel nuclee culturale complexe, atât de necesare pentru revitalizarea societății noastre.

Silvia Șerbescu cântând la pian în 1938
Silvia Șerbescu în 1938 cântând la pian sub privirea protectoare a fotografiilor profesorilor de la Paris (pe etajera de pe perete)

Școala de vară DRAGU, un demers despre patrimoniu, cultură și comunitate

În comuna Dragu din județul Sălaj urmează două săptămâni dedicate cercetării, conservării și reconectării comunității cu patrimoniul cultural, natural și uman. Școala de vară DRAGU, organizată de Asociația ARCHÉ, aduce împreună tineri din România și din străinătate într-un proiect internațional de regenerare rurală. Între 18 și 30 august 2025, participanții vor lucra în echipă în cadrul atelierelor practice, vor vizita situri UNESCO din Transilvania, vor lua parte la întâlnirea morarilor din regiune, la mese comunitare și la dialoguri cu profesioniști din domeniul patrimoniului cultural și dezvoltării rurale durabile. Finalul celor două săptămâni este marcat de festivalul Fain de Dragu: experiențe ale culturii vii (29 – 31 august), un eveniment care transformă patrimoniul într-o sărbătoare a tuturor.

Proiectul vizează restaurarea și valorificarea turistică, economică și comunitară a castelului Wesselényi-Bethlen, parte a unui ansamblu monument istoric de importanță națională, a morii cu valțuri, a bisericii de lemn din localitate (monument istoric de clasa A) și a peisajului cultural rural transilvănean cu multiple straturi de istorie, în care patrimoniul construit, tehnic și imaterial se împletesc într-un tot unitar. Toate aceste elemente au în prezent mare nevoie de o reconectare semnificativă a comunității locale cu propria istorie, pentru a avea o șansă la regenerare. 

Astfel, Școala de vară DRAGU este o oportunitate pentru un grup de tineri viitori profesioniști în arhitectură, peisagistică, istorie, geografie, antropologie și jurnalism să experimenteze direct legătura dintre spațiu și comunitate, să urmărească și să participe la discuții de specialitate între experți și sesiuni de co-creare cu comunitatea locală și să-și dezvolte o serie de abilități de gestiune a patrimoniului, cercetare și inventariere digitală, precum și de conservare propriu-zisă a clădirilor de patrimoniu din Dragu.

Copiii din comunitate au fost deja fermecați de castelul Wesselényi-Bethlen, având ocazia să-l exploreze, să-i descopere secretele, să înțeleagă relevanța sa pentru viitor și să lucreze direct cu materiale istorice: piatră și cărămidă. În cadrul acestui atelier, susținut de ARCHÉ în luna iulie, ziua a fost completată cu momente de explorare, masă împreună și voie bună, iar apoi au continuat descoperirile în Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou. 

În contextul unui atelier de antreprenoriat, accentul a fost pus pe transformarea patrimoniului în motor de dezvoltare. Discuțiile s-au axat pe direcții strategice clare, incluzând dezvoltarea punctelor de gastronomie locală, constituirea de cooperative agricole, obținerea certificărilor ecologice și integrarea produselor în scheme de calitate recunoscute la nivel național și european. George Cățean a susținut aceste idei prin exemple din activitatea propriei ferme din județul Brașov, din promovarea produselor locale de calitate și din experiența sa de la nivel internațional.

Au avut loc și tururi ghidate la castel, cu bunătăți, idei și povești felurite, o masă comunitară propusă de arhitectul artist și chef Steven Santander, care a adus conceptul Traveling Supper Club printr-o instalație culinară. Nu în ultimul rând, toate aceste energii s-au dezlănțuit într-un Danț în șură. Evenimentul a transformat tradiția vie a dansurilor comunitare sătești într-o experiență contemporană, adunând peste 400 de oameni – localnici, participanți din județ și regiune, turiști români, oaspeți din Europa și America, voluntari, membri aiechipei, autorități și personalități locale – care, în ciuda ploii torențiale, s-au bucurat împreună de o seară plină de energie.

Toate aceste evenimente au fost menite să pregătească și să inspire comunitatea din Dragu în raport cu propriul patrimoniu și imensul său potențial, iar studenții care vor ajunge în sat pe data de 18 august vor avea ocazia, pe parcursul Școlii de vară DRAGU, să mențină și să sporească această energie bună prin schimburi și discuții cu echipa ARCHÉ şi specialiștii invitaţi. În cele două săptămâni, aceștia vor participa la ateliere de conservare a morii cu valțuri, a bisericii de lemn și a castelului, ultimele două fiind monumente istorice de importanță națională, de arheologie a ruinei, de interpretare a patrimoniului, de bioarheologie și de cercetare digitală a patrimoniului.

Totodată, vor participa la o excursie de studiu amplă prin Transilvania, pentru a vizita mai multe situri UNESCO (Porolissum – parte din situl UNESCO Frontierele Imperiului Roman – DACIA, Sighișoara – sit urban locuit; Biertan – biserică fortificată; Sibiu – centru istoric aflat în Lista tentativă UNESCO), Centrul ASTRA pentru Activități și Resurse Regionale (câștigător în 2025 la categoria Educație, Formare și Competențe al Premiilor pentru Patrimoniu European / Premiile Europa Nostra), Alba Iulia (sit de importanță regională și națională care surprinde evolutia istorică multistrat a Transilvaniei). Vor avea loc și dezbateri cu inițiatori ai unor proiecte extraordinare: Ambulanţa pentru Monumente, Via Transilvanica, Biserici Înlemnite, Front la Dunăre, Făuritorii de Case, IMUAU Summer School – Schönberg (Dealu Frumos), formându-se astfel o perspectivă largă asupra exemplelor de bune practici în conservarea și revitalizarea patrimoniului din România, o sursă de inspiraţie pentru Dragu.

Școala de vară se va încheia cu două zile de festival dedicate culturii, naturii și oamenilor din zonă, pline de evenimente pentru public de toate vârstele și cu interese foarte variate, de la ateliere de ciupercărit cu Ursit, gastronomie de patrimoniu cu Chef Horia Simon, un târg cu producători locali, până la discotecă de pe casete audio în șură, concerte, inclusiv cu îndrăgita trupă Semnal M, și chiar sesiuni de reenactment istoric. Printre tururi ghidate, plimbări cu căruța, șezători cu povești și amintiri ale localnicilor și un meci de oină, atât participanții școlii de vară, cât și publicul larg vor descoperi și trăi atmosfera unică a comunei Dragu și a bogatei sale moșteniri culturale.

 

​Mai multe informații despre Școala de vară DRAGU și festivalul Fain de Dragu sunt disponibile pe canalele de social media ale ARCHÉ. 

 

Asociația ARCHÉ este o organizație dedicată cercetării, conservării, valorificării și promovării patrimoniului cultural. Scopul său principal este de a sprijini și de a încuraja interesul față de patrimoniu, punând accent pe înțelegerea importanței sale sociale și a valorilor specifice. Încă de la înființare, ARCHÉ a avut în vedere facilitarea dialogului între specialiști din diverse domenii implicați în protejarea monumentelor istorice, precum și între acești specialiști și publicul larg.

Proiectul DRAGU: regenerare comunitară prin patrimoniu și inovație a fost selectat în cadrul#RaiffeisenComunități, acceleratorul de ONG-uri în sustenabilitate, o inițiativă Raiffeisen Bank, cu sprijinul Asociației pentru Relații Comunitare.

DRAGU – Documentare și Restaurare pentru Activarea Generațiilor Următoare este un proiect organizat de Asociația ARCHÉ, în parteneriat cu Institutul Național al PatrimoniuluiInstitutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu al Academiei RomâneInstitutul de Antropologie Francisc I RainerMuzeul Județean de Istorie și Artă ZalăuDirecția Județeană de Cultură SălajPrimăria comunei DraguAsociația Arhaic (Ambulanța pentru Monumente Sălaj), BDS Topografie, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și susținut de Ordinul Arhitecților din România, din timbrul de arhitectură, și The King’s Foundation.

Parteneri media: Aici a statBookhubCeașca de CulturăCuratorialHapp.roIGLOOIscoadaLIFE.roLitera9ModernismObservator CulturalRadio România CulturalRadio România InternaționalRevista Arhitectura,  Revista BIZThe InstituteZeppelin.

 Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Posted by Ana in Case, Contemporane, 0 comments

Balkanik Festival – Home of World Music revine între 5 și 7 septembrie la Grădina Uranus

„Joy is an act of resistance / Bucuria e o formă de rezistență”, scria poeta americană Toi Derricotte. La Balkanik Festival n-am uitat niciodată să râdem, să dansăm, să ne adunăm laolaltă, în pofida vremurilor pe care le traversăm. Dar, în acest an, vrem să înțelegem mai bine de ce bucuria contează, de ce hazul de necaz nu e doar o vorbă românească, ci o strategie de supraviețuire, cum în muzică, dans și comunitate putem găsi solidaritate și forță.

Între 5 și 7 septembrie 2025, Grădina Uranus din București se transformă din nou într-un muzeu viu al sunetelor și întâlnirilor. Timp de trei zile și trei nopți, cea de-a XII-a ediție a Balkanik Festival – Home of World Music, fueled by OSCAR Downstream, aduce pe scenă artiști care, prin tradiții reinventate, împletiri sonore și povești, celebrează acea formă de bucurie care nu ignoră realitatea, ci o înfruntă cu frumusețe, energie și solidaritate.

Artiștii ediției a XII-a:

OMAR SOULEYMAN (Siria)

Legendarul artist a început să cânte în 1994, inițial la nunți, unde s-au înregistrat peste 500 de albume distribuite mirilor și vândute ulterior în chioșcurile locale. Muzica lui e un hibrid irezistibil între dabke tradițional și beat-uri electronice, cu apariții la Glastonbury, Roskilde, Bonnaroo sau Nobel Peace Prize Awards. A colaborat cu Björk și Four Tet. Cu ochelarii săi negri și ritmurile hipnotice, aduce pe scenă un rave oriental de neuitat.

https://youtu.be/lVlgMEFu1PI?si=yhTX5DieOEf8rlCk

LUPII LUI CALANCEA (Republica Moldova)

Trupa fondată de Alex Calancea electrizează folclorul moldovenesc cu rock, funk, chiuituri și energie teatrală. Au colaborat cu Surorile Osoianu, au susținut spectacole ample la Sala Palatului și în Chișinău și recent au lansat Lelea, un album care reinterpretează rădăcinile sonore ale satului în cheia unei revolte artistice moderne.

https://youtu.be/3RlRvaYfVXM?si=LiZyvrDO84VdBwMo

MAHALA RAI BANDA & JONY ILIEV (România – Bulgaria)

Un comeback așteptat: Mahala Rai Banda, celebră pentru hitul „Mahalageasca”, și Jony Iliev, cu vocea sa emblematică, s-au reunit după succesul comun în supergrupul Gypsy Queens and Kings. Brass-ul românesc, eleganța vocală balcanică și groove-ul romani se întâlnesc într-un concert ce promite emoție și explozie.

https://youtu.be/gSt7vMx0qwQ?si=Aaiqgj7ccnmVZOo3 https://youtu.be/hon9f3XjoZM?si=xhBtPnkYZlIDykje

IVO PAPASOV & HIS WEDDING BAND (Bulgaria)

Ivo Papasov, legendarul clarinetist, a reinventat muzica de nuntă printr-o fuziune de jazz, tradiții rome și complexitate balcanică. Cu Wedding Band-ul său, Papasov oferă show-uri frenetice, cu ritmuri amețitoare și solo-uri care topesc frontierele între folclor și avangardă.

https://youtu.be/gxLF_Vx4AJk?si=sK8Kd05orU39BefR

KOTTARASHKY & THE RAIN DOGS (Bulgaria)

Un laborator sonor în care se combină field recordings din satele bulgărești cu blues și muzică electronică deosebit de cinematică. Kottarashky e arhitectul unei lumi sonore neașteptate, unde tradiția e materie primă pentru inovație. Alături de The Rain Dogs, creează o atmosferă de film noir balcanic.

https://youtu.be/e1TxIDlOhIk?si=9DENu7Wjex3wabU1

MiASiN (Armenia–Franța)

MiASiN („împreună” în armeană) e un proiect colectiv din diaspora armeană care unește jazz, rock și instrumente tradiționale (duduk, zurna) cu teme identitare profunde. Muzica lor e o formă de rezistență poetică, un spațiu sonor în care ritualul se împletește cu memoria.

https://youtu.be/KhftxeoGz2E?feature=shared

KANIZSA CSILLAGAI (Ungaria)

Stelele din Kanizsa aduc pe scenă puterea brută a tradiției rome, transmisă din generație în generație. Muzica lor nu e „reinterpretată”, ci trăită – o explozie de emoție și adevăr.

https://youtu.be/TPgBfeTZSto?si=KENVW_wCJM2uJqAg

BALKAN TAKSIM (România)

Trip-hop cu textură balcanică, beat-uri grele și incantații orientale. Balkan Taksim e un duo care face muzică pentru viitor, din frânturi de viniluri vechi și balade uitate. Disko Telegraf i-a consacrat pe scena europeană ca o voce distinctă și hipnotică a noii muzici din Est. La Balkanik Festival, vor urca pe scenă alături de muzicieni din nordul României și personaje mitologice.

https://youtu.be/soI5Df6K1k8?si=YofM1KZJccD_MMbo

KARPOV NOT KASPAROV (România)

Doi pionieri ai synth-popului est-european ironic și rafinat, Karpov not Kasparov aduc un sunet retro-futurist, inspirat din anii ’80, și îl ambalează într-un spectacol dansabil, cu mutări de șah sonore și estetică kitsch transformată în manifest artistic.

https://youtu.be/f3EJaZ_0TK8?si=tZZafLcPIxta0sQk

 

500 Abonamente early bird pentru Balkanik Festival sunt disponibile acum la prețul de 150 lei, în rețelele Livetickets, Iabilet, și Eventim. La epuizarea acestora, următoarele 500 abonamente vor putea fi achiziționate la prețul de 200 lei, apoi se vor regăsi la prețul general de 250 lei. Copiii cu vârsta de până la 9 ani se bucură de intrare liberă la festival, însoțiți de adulți. 

Pe lângă concertele live, festivalul propune și în acest an târg artizanal, demonstrații meșteșugărești, dezbateri, jam sessions, video mapping pe turnul de apă, ateliere pentru copii și adulți, bucătării internaționale și tot ce face Balkanik Festival un eveniment unic în Europa de Est.

Dezbaterile din acest an, organizate împreună cu BRD Groupe Société Générale, vor explora tema „Bucuria ca formă de rezistență culturală și comunitară”, cu invitați din domeniile artelor, filosofiei, antropologiei și activismului. O întrebare persistă: ce înseamnă bucuria într-o lume în care totul pare să se fractureze? Răspunsul îl putem afla împreună, între 5 și 7 septembrie.

Balkanik Festival – Home of World Music #12 este organizat de Asociația Culturală Metropolis, fueled by OSCAR Downstream; proiect co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional;*; sponsorizat de BRD Groupe Société Générale, cu sprijinul Uniunii Armenilor din România, al Centrului Cultural Armean din București, al European Food Safety Authority,  Pop Cola, Vitamin Aqua.

Parteneri media: Radio Guerrilla, Pro TV, Cărturești, AGERPRES, Aici a stat, Scena9, Bookhub, Happ, Infomusic, CriticEyez, Nine O’Clock, Observator Cultural, Cvltartes, Romania Journal, Utopia Balcanică, Zile și Nopți, subversiv, Like5.ro, Munteanu Recomandă.

* „Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”

Posted by Ana in București, Contemporane, 0 comments