Tombola este organizată de Asociația Culturală „Aici a stat” în parteneriat cu BMW România și oferă 3 invitații duble la turul ghidat din data de 19 octombrie, la ora 11:00, pe urmele Silviei Șerbescu, în căutarea clădirilor și a monumentelor istorice care i-au marcat viața, cu #Aiciastat și 10 invitații la drive test cu unul din modelele BMW, electrice sau cu motor pe combustie, la o data stabilită ulterior. Pentru a câștiga unul dintre premiile de mai sus, înscrierile se fac între 16 septembrie 2025, ora 18:00, și 17 septembrie, ora 23:59, accesând formularul de mai jos. Prin înscriere confirmați că ați luat la cunoștință Regulamentul tombolei.
În contextul organizării Romanian Jewelry Week între 1-5 octombrie 2025 la Biblioteca Națională a României, eveniment aflat deja la a șasea ediție, ne-am dorit să aflăm ce spun marii experți internaționali despre noile provocări ale artei contemporane.
Romanian Jewelry Week 2025 aduce în capitala României un juriu de excepție, format din personalități marcante ale bijuteriei contemporane internaționale. Experți cu vastă experiență în domeniul artei aplicate, curatori renumiți și manageri de prestigiu ai unor importante platforme și evenimente de bijuterie din întreaga lume se reunesc pentru a evalua și susține excelența în designul de bijuterie contemporană.
Juriul va stabili premiile ROJW din cadrul unei expoziții excepționale ce reunește 270 de designeri din peste 70 de țări, acordând Marele Premiu ROJW, alături de alte distincții importante, precum premii pentru tehnică, inovație și expresivitate artistică. Această selecție riguroasă transformă Romanian Jewelry Week într-un reper global și o platformă valoroasă pentru dialogul și recunoașterea bijuteriei de autor.
În contextul proceselor noastre de învățare, vedem o evoluție a creativității pe mai multe paliere. Peisajul creativ se îmbogățește cu artiști auto-didacți, pe lângă artiștii formați într-un cadru academic structurat. Odată cu cei care își asumă singuri formarea, tot mai mulți își asumă și un alt rol: acela al autopromovării, în special pe platformele sociale. Artiștii nu mai sunt doar creatori, ci și proprii lor manageri. Așadar, care sunt economiile integrității și autenticității creative trăite de artiști, în raport cu propria lor creație și mediatizare și, implicit, în raport cu sistemele de evaluare? Recunoscând metamorfoza unor concepte poate „învechite” despre formare, ar trebui instituțiile să-și regândească responsabilitățile în evaluarea lucrărilor creative, ținând cont de sursa de cunoaștere a fiecărui designer? Acestea sunt doar o parte din întrebările pe care le pune David Sandu, curator și fondator Romanian Jewelry Week către membrii ai juriul Romanian Jewerly Week.
Vă invităm să vă delectați cu răspunsurile lor, mai jos.
Andrea Eisenschink, Exhibition Manager of «Handwerk & Design», biography:
În calitatea mea de Exhibition Manager la «Handwerk & Design», colaborez îndeaproape cu artiști din medii diverse – atât cu formare academică, cât și autodidacți. Această experiență mi-a arătat că autenticitatea și integritatea creativă transcend educația formală. Ele se regăsesc în dedicarea artistului față de meșteșug, în viziunea sa unică și în poveștile pe care le transmite prin lucrările sale. Instituții precum a noastră au responsabilitatea de a-și adapta criteriile de evaluare pentru a onora această diversitate de cunoaștere și trasee creative. În loc să ne concentrăm pe sursa formării, prioritizăm calitatea, inovația și rezonanța emoțională a pieselor prezentate. Această abordare incluzivă reflectă nu doar transformarea peisajului creativ, ci și încurajează inovația și susține expresia autentică a artiștilor. Într-o perioadă în care artiștii trebuie să navigheze și prin procesul de auto-promovare și vizibilitate media, instituțiile devin ancore esențiale – oferind contexte care recunosc și validează forme diverse de creativitate, dincolo de cadrele academice tradiționale.
În peisajul creativ actual, granițele tradiționale ale învățării, practicii și identității profesionale devin tot mai fluide. Epoca digitală a deschis un acces fără precedent la cunoaștere, permițând designerilor și artiștilor să experimenteze liber și în propriul lor ritm. Autodidactismul nu reprezintă o amenințare pentru educația tradițională, ci o evoluție a procesului de învățare. Educația formală face mai mult decât să predea tehnici; ea adaugă valoare oferind context istoric, fundamente etice și perspective diverse, îmbogățind profunzimea artistică. Instituțiile au datoria să pregătească noua generație pentru realitățile de a împărtăși și susține creația într-o lume hiperconectată. Studenții trebuie învățați cum să utilizeze instrumentele digitale fără a deveni sclavii acestora, cum să navigheze în social media fără a-și compromite valorile și cum să-și construiască cariere financiar sustenabile fără a-și pierde sufletul artistic. Presiunile economice, precum creșterea costurilor, resursele limitate și publicul precaut, influențează modul în care arta este creată și percepută. Această situație economică a creat un fel de blocaj: artiștii produc sub presiune, iar publicul consumă cu prudență. Drept rezultat, toată lumea este nevoită să ia decizii financiare care afectează nu doar modul în care se face arta, ci și modul în care aceasta este evaluată și distribuită.
Bryna Pomp, Director and Curator of MAD About Jewelry, Museum of Arts and Design, New York:
Simt că este absolut esențial ca orice program de bijuterie dintr-o instituție academică importantă să pregătească studenții nu doar din punct de vedere tehnic, ci și tehnologic – în sensul tehnologiei sociale. Dacă scopul unui student în bijuterie este să își dezvolte o practică și să își vândă lucrările, atunci bijutierul trebuie să fie echipat cu cunoștințe care depășesc procesul de creație propriu-zis: oportunități de vânzare la nivel global, galerii de bijuterie contemporană, apeluri deschise și competiții, precum și expunere pe rețelele de socializare. Și da – un „da” răsunător – în ceea ce privește complexitățile cu care se confruntă artiștii, fiind nevoiți să gestioneze toate aceste aspecte – implicate în menținerea unei practici în bijuterie – de unii singuri. Cu siguranță poate fi copleșitor, iar timpul consumat pentru aceste activități trebuie echilibrat cu atenție față de timpul necesar procesului de creație. În esență, cea mai mare provocare pe care o văd în fața artiștilor de azi este găsirea propriei identități autentice și rămânerea fidelă acesteia, în timp ce continuă să aspire la a crea lucrări vandabile.
Claudia Lassner, Designer, Curator, and Co-Organisation for SCHMUCK München:
Această întrebare este într-adevăr foarte actuală, deoarece granițele dintre învățarea autodidactă, pregătirea academică și formarea profesională devin tot mai neclare. În opinia mea, calitatea este întotdeauna pe primul loc – și, în cele din urmă, poți simți acest lucru imediat ce ții o piesă în mâini: poți spune dacă o idee a fost gândită până la capăt, dacă s-a investit grijă, reflecție și profunzime tehnică. Acest lucru se aplică atât lucrărilor autodidacte, cât și celor cu pregătire academică și/sau tehnică. În același timp, platformele sociale creează o competiție enormă, dar deschid și noi oportunități. Vizibilitatea, prezentarea, limbajul vizual – toți acești factori modelează percepția asupra muncii artistice astăzi. Acest aspect nu trebuie privit doar critic, ci și înțeles ca o resursă. În special pentru artiștii independenți, platforme precum Instagram au devenit de mult mai mult decât o simplă vitrină: funcționează ca o carte de vizită vizuală, un multiplicator, un instrument de auto-promovare – și adesea gratuit. În acest context, instituțiile au de asemenea sarcina de a-și regândi responsabilitățile. Pe lângă pregătirea în design, trebuie pus un accent mult mai mare pe predarea modului în care pozițiile artistice pot fi făcute vizibile și aduse în discursul public. Marketingul, strategiile de comunicare și prezența digitală fac acum parte la fel de mult dintr-o carieră artistică ca și competențele tehnice sau de design și, prin urmare, ar trebui integrate în cadrul educațional.
Charon Kransen, Charon Kransen Arts, New York:
Academia nu este, cu siguranță, pentru toată lumea și nici nu garantează, neapărat, o calitate remarcabilă și constantă a lucrărilor. Este, însă, un cadru în care un artist își poate dezvolta propria voce, beneficiind de îndrumare. Există un mare potențial în artiștii autodidacți. Alegerea de a deveni artist pornește adesea dintr-o înțelegere naivă a cât de imens de provocatoare este această profesie. În școală învățăm, într-adevăr, să fim profesioniști, nu doar în ceea ce realizăm, ci și în felul în care ne prezentăm. Dar asta este o cu totul altă poveste. Nu cred că școlile sunt cadrul potrivit pentru a învăța cum să fii un bun manager – acel capitol ar trebui să vină mai târziu, după încheierea studiilor. Școala ar trebui să fie concentrată pe dezvoltarea vocii tale și pe experimentare până la epuizare. Este, de multe ori, singurul moment din viață în care te poți dedica în totalitate creației. Da, autopromovarea este intimidantă – mai ales pe rețelele de socializare – dar aceasta este epoca în care trăim.
Irina Probst, Exhibition Manager at INHORGENTA MUNICH:
Peisajul creativ este din ce în ce mai influențat de artiști autodidacți și de rețelele sociale, ceea ce transformă modul în care arta este produsă și evaluată. Deși educația academică rămâne esențială pentru aprofundarea meșteșugului și a teoriei, căile alternative de învățare aduc puncte forte unice. Echilibrul dintre menținerea integrității artistice și cerințele auto-promovării complică economia autenticității. Pe măsură ce social media prioritizează vizibilitatea în detrimentul calității, artiștii se confruntă cu provocarea de a-și păstra expresia autentică. Instituțiile educaționale ar trebui să-și revizuiască metodele de evaluare pentru a recunoaște corect diversitatea formelor de învățare, fără a compromite standardele. Mai mult, integrarea antreprenoriatului și a educației media în programele academice poate sprijini artiștii în a-și susține carierele într-un mod autentic și sustenabil.
Justyna Teodorczyk, Director Of The Gallery Of Art In Legnica, Poland:
Odată, academia forma artistul. Aceasta însemna contactul cu alți creatori și tutori, discuții despre procese, lecturi comune și creștere într-un mediu creativ colectiv. Astăzi, experiența comună este adesea o experiență solitară. Ecranele înlocuiesc oamenii, iar tutorialele înlocuiesc tutorii. În trecut, absolventul, la pragul părăsirii școlii, trebuia să înfrunte lumea exterioară, care îl evalua. Acum, deseori, este invers – lumea descoperă, acceptă sau respinge, ba chiar ridică artistul înainte ca academia să o facă. Cu toate acestea, cred că școlile de artă ar trebui să încurajeze și să aprecieze nu doar abilitățile artistice, ci și competențele de autopromovare și organizare esențiale pentru a urma consecvent o carieră aleasă. Totuși, doar autopromovarea nu poate forma un artist. Abilitatea tehnică și talentul sunt indispensabile. De asemenea, este nevoie de curaj și carismă adevărată – chiar dacă asta înseamnă curajul și carisma de a rămâne în afara lumii social media sau a circuitelor instituționale, diplomatice și formale ale vieții artistice.
Magdalena Vélez Salinas, President and Co-founder of AdOC and organizer of the Exhibition· Contemporary Goldsmithing:
A existat o vreme când figura patronului le permitea artiștilor să se dedice exclusiv demersului lor artistic – fie că era vorba despre o pânză, o sculptură sau o clădire. Totuși, acest lucru ducea adesea la o lipsă de conștientizare a ceea ce se întâmpla sau evolua în jurul lor, întrucât atenția lor era concentrată doar pe satisfacerea intereselor mentorului. Astăzi, platformele sociale îi determină pe creatori să aloce timp promovării. Însă, în cele mai multe cazuri, acest lucru favorizează contactul direct între artist și client, îmbogățindu-l pe primul cu perspectiva celui din urmă și conectând creațiile la preocupările actuale sau la nevoi specifice. Ca în orice demers artistic, experiența este legată de timp. O abordare academică inițială poate scurta ani întregi de învățare, însă este foarte dificil de stabilit un singur criteriu sau judecător pentru a evalua creații care țin de aspecte diferite ale artei.În cele din urmă, cel mai bun judecător rămâne capacitatea fiecăruia de autocritică.
Romanian Jewelry Week este cel mai amplu eveniment internațional de bijuterie contemporană din România și se va desfășura între 1-5 octombrie 2025 la Biblioteca Națională a României. Mai multe detali despre eveniment:https://www.romanianjewelryweek.com/
Material realizat de echipa Romanian Jewelry Week: Alexandra Bujeniță, Ilinca Sandu
Pianista Alexandra Silocea va susține un recital de pian sub egida Festivalului Internațional George Enescu marți, 16 septembrie, la Casa Vintilă Brătianu. Acesta va fi primul eveniment din cadrul Festivalului Silvia Șerbescu, organizat în premieră la București în onoarea primei pianiste românce de renume mondial. Festivalul ce va continua să se desfășoare în perioada 10 – 19 octombrie 2025, este organizat de Asociația culturală Aici a Stat, fondată de Ana Rubeli, și va include concerte de muzică clasică, seri culturale și tururi ghidate.
Primul eveniment al Festivalului Silvia Șerbescu este recitalul inaugural susținut de pianista Alexandra Silocea. Artista, care are deja o carieră internațională impresionantă, invitată anul acesta pentru a patra oară consecutiv la Festivalul Internațional George Enescu, va aduce la viață sunetul unui Bösendorfer Secession Ver Sacrum, ediție limitată, un instrument de excepție care va adăuga strălucire atmosferei serii inaugurale. Narator va fi Ana Rubeli, care va expune povestea vieții pianistei Silvia Șerbescu și legătura sa cu George Enescu. Recitalul va avea loc la Casa Vintilă Brătianu, clădire istorică de valoare extraordinară de patrimoniu, recent deschisă publicului. Biletele sunt disponibile începând de astăzi, aici: https://eventbook.ro/music/bilete-recital-de-pian-inaugural-al-festivalului-silvia-serbescu-alexandra-silocea.
"Festivalul Silvia Șerbescu continuă misiunea noastră de a aduce în atenția publicului tânăr valori culturale printr-un format care îmbină muzica clasică și patrimoniul într-o manieră accesibilă și actuală. Iar organizarea acestui eveniment este un demers profund personal: Silvia Șerbescu a fost stră-mătușa mea și vreau să onorez anul comemorativ Silvia Șerbescu - 60 de ani, punctând legăturile pe care le-a avut cu alți muzicieni, inclusiv George Enescu."
Ana Rubeli
Fondatoarea Asociației culturale Aici A Stat
George Enescu despre Silvia Șerbescu: „Admirație și respect!”
Silvia Șerbescu (1903–1965) este o figură de referință a artei pianistice europene. A studiat la Academia Regală de Muzică din București, la École Normale de musique din Paris (unde a obținut cu distincție „licence de concert”), fiind în același timp și licențiată în matematică la Universitatea din București. În 1943, Regele Mihai i-a acordat Medalia „Meritul Cultural pentru Artă”, recunoaștere a contribuției sale la cultura română.
Ca solist a Filarmonicii din București, a cântat pe marile scene internaționale, alături de orchestre prestigioase ale vremii. A susținut recitaluri camerale alături de George Enescu, care îi scria un mesaj elogios după un concert din 29 decembrie 1942: „Partenerei mele atât de remarcabile din această seară, admirație și respect”.
Dedicație de la George Enescu pentru Silvia Șerbescu pe programul de sală din 1942
Silvia Șerbescu a predat pianul la Conservatorul din București, din numeroasele generații pe care le-a format făcând parte și fiica sa, pianista Liana Șerbescu, Lavinia Coman, Constantin Ionescu-Vovu, Theodor Paraschivesco. Bustul său, realizat de sculptorul Gheorghe D. Anghel, se află astăzi la Universitatea Națională de Muzică din București (UNMB). Pentru a puncta legătura dintre generațiile de pianiști formate la școala pianistică românească soliști în cadrul Festivalul Silvia Șerbescu for fi atât Alexandra Silocea, la rândul său eleva lui Theodor Paraschivescu, și Vlad Dimulescu, elevul lui Constantin Ionescu-Vovu.
„Ca fostă elevă a lui Theodor Paraschivescu, discipol al Silviei Șerbescu, simt că prin fiecare sunet duc mai departe filonul viu al școlii pianistice românești, păstrându-i tradiția și dăruindu-i în același timp o voce nouă. Un festival dedicat Silviei Șerbescu este esențial în România, pentru că ne amintește că patrimoniul cultural înseamnă repere vii și valori transmise cu grijă din generație în generație. Este un gest de recunoaștere și o sursă de inspirație pentru noile generații.”
Casa Vintilă Brătianu, bijuterie a arhitecturii românești
Construită în 1912 sub semnătura arhitectului Petre Antonescu, Casa Vintilă Brătianu, unde se va desfășura recitalul inaugural, este un reper al stilului național românesc. Reședința familiei Brătianu până la naționalizare, clădirea păstrează biblioteca intactă unde s-a semnat, în secret, intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei. Din 1970, a găzduit Ambasada Statelor Unite ale Americii. Deși monument istoric, este încă puțin cunoscut publicului. “Credem cu tărie că astfel de locuri merită să fie deschise publicului pentru a fi trăite și înțelese prin experiențe culturale valoroase așa cum va fi recitalul de pian din 16 septembrie,” a menționat Elena Kuji Buteică, Directorul Cultural al Casei Vintilă Brătianu.
După evenimentul inaugural din data de 16 septembrie de la Casa Vintilă Brătianu, unde Alexandra Silocea va încânta publicul cu o interpretare în onoarea Silviei Șerbescu, Asociația culturală Aici A Stat va organiza următoarele evenimente:
10 octombrie – Conferință-simpozion la Universitatea Națională de Muzică București despre Silvia Șerbescu pe tema reperelor în muzica clasică, cu invitați din lumea muzicală și artistică. Moderator: Prof. Mihai Cosma. Participanți: Carmen Cârneci, Lavinia Coman, Cristian Dumitrescu, Veronica Gaspar, Monica Isăcescu-Lup, Constantin Laurențiu Erbiceanu și Ana Rubeli. Mesaj online de la pianista Liana Șerbescu (fiica Silviei Șerbescu) din Amsterdam;
12 octombrie, ora 18:30 – Serată culturală susținută de Cvartetul #Aiciastat, cu atmosferă de salon muzical interbelic, cu povești despre viața și personalitatea Silviei Șerbescu la Casa Memorială-Muzeu Pictor Alexandru Țipoia unde se află și o expoziție de picturi inspirate din muzică, punctând reprezentarea instrumentelor muzicale în arta pictorului Țipoia;
14 octombrie, ora 19:00 – Recital de pian la Ateneul Român susținut de Alexandra Silocea, cu un repertoriu dedicat compozitorilor austrieci, în onoarea bicentenarului Johann Strauss. Interludii literare cu actrița Natalia Cebanu, care va recita fragmente din corespondența Silviei Șerbescu;
16 octombrie, ora 19:00 – Concert omagial in memoriam Silvia Șerbescu în Sala George Enescu a Universității Naționale de Muzică București. Sub bagheta dirijorului Andrei Iliescu, Orchestra Inginerilor ”Petru Ghenghea” îl va avea ca solist pe pianistul prof. Vlad Dimulescu. Dariu Gavrilă, profesor de Inteligență Artificială la TU Delft, Olanda, va cânta la violoncel împreună cu orchestra în prima parte a concertului, ca omagiu adus bunicii lui, Silvia Șerbescu;
18 octombrie, ora 18:30 – Serată culturală susținută de Cvartetul #Aiciastat, cu povești despre viața și personalitatea Silviei Șerbescu la Palatul Cesianu-Racoviță;
19 octombrie, ora 16:00 – Tur ghidat pe urmele Silviei Șerbescu susținut de Ana Rubeli în zonele Dealul Mitropoliei (Strada Profesorilor, Sfânta Ecaterina) și Parcul Cișmigiu (Sfântul Constantin, Ionel Perlea).
Festivalul este organizat de Asociația culturală „Aici A Stat”, fondată de Ana Rubeli. Născut dintr-un proiect digital de popularizare a patrimoniului inițiat în 2018, #Aiciastat s-a transformat într-o comunitate culturală cu peste 75.000 de urmăritori activi în spațiul online. Asociația a organizat în ultimii doi ani și jumătate peste 50 de evenimente culturale: serate de muzică clasică în clădiri istorice, tururi ghidate, vânători de comori arhitecturale, dezbateri și parteneriate cu festivaluri și instituții culturale, devenind astfel un reper în promovarea dialogului dintre patrimoniu și muzică și un actor activ în peisajul cultural al Capitalei.
Evenimentul este organizat de Asociația culturală Aici a Stat cu susținerea Casei Vintilă Brătianu şi sub egida Festivalului Internațional George Enescu, cu ajutorul sponsorilor JBL, BMW România, Freywille, Jidvei, Urban Spaces, Cadoul special, Nika, cu sprijinul Ministerului Culturii, Artexim, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Bösendorfer, Sound Creation, Forumul Cultural Austriac, Austria Tourism, Zestal, Privileg Catering, Zelateria, Hotel Eclectico și partenerii media: Radio România Cultural, RFI, Igloo, Zeppelin, Women in Music Romania, Munteanu Recomanda, Promenada culturala, Pagina de psihologie.
10 octombrie, ora 11:00 – Conferință-simpozion la Universitatea Națională de Muzică București despre Silvia Șerbescu pe tema personalității Silviei Șerbescu și a reperelor în muzica clasică, cu invitați din lumea muzicală și culturală. Moderator: Prof. Mihai Cosma. Participanți: Lavinia Coman, Cristian Dumitrescu, Ilinca Dumitrescu, Constantin Laurențiu Erbiceanu și Ana Rubeli. Conferința va fi acompaniată de un mesaj online din partea pianistei Liana Șerbescu (fiica Silviei Șerbescu) din Amsterdam; Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile;
10 octombrie – Serată culturală privată la Plan4 care va deschide expoziția Festivalului Silvia Șerbescu. În cadrul seratei culturale copiii din cadrul corului Mugurașii din Călărași, sub bagheta coordonatoarei Simona Ghenea, parte din programul national Cantus Mundi*, vor oferi publicului o reprezentație de suflet, expoziția dedicată Silviei Șerbescu va fi inaugurată, iar cvartetul #Aiciastat va susține un scurt recital în onoarea marii pianiste. Expoziția va invita publicul să pătrundă în universul Silviei Șerbescu prin imagini de arhivă, scrisori, documente inedite, având și o instalație de realitate augumentată semnată de Ioana Nicoară și Sergiu Negulici. Copiii din cadrul corului Mugurași din satul Cucuieți, județul Călărași, vor beneficia de un tur al casei Plan4 cu Anita Sterea și vor primi cadouri din partea partenerilor noștri.
16 octombrie, ora 19:00 – Concert simfonic omagial in memoriam Silvia Șerbescu în Sala George Enescu a Universității Naționale de Muzică București. Sub bagheta dirijorului Andrei Iliescu, Orchestra Inginerilor ”Petru Ghenghea” îl va avea ca solist pe pianistul prof. Vlad Dimulescu. Dariu Gavrilă, profesor de Inteligență Artificială la TU Delft, Olanda, va cânta la violoncel împreună cu orchestra în prima parte a concertului, ca omagiu adus bunicii lui, Silvia Șerbescu; Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile;
Expoziția despre universul Silviei Șerbescuși instalația de realitate augumentată semnată de Ioana Nicoară și Sergiu Negulici vor putea fi vizitate gratuit la Plan 4, pe strada Plantelor 4 în următoarele zile și intervale orare: 12 octombrie 12:00-18:00, 15 și 16 octombrie 12:00-18:00, 17 octombrie 14:00-20:00, 19 octombrie 12:00-16:00. Pentru a avea o experiență completă, puteți beneficia de un tur ghidat al casei dacă vă rezervați o vizită aici: https://planpatru.ro/viziteaza-casa/.
Silvia Șerbescu a studiat la Academia Regală de Muzică (astăzi transformată în Universitatea Națională de Muzică din București), având-o ca profesoară de pian pe faimoasa Constanța Erbiceanu. În același timp a studiat și a obținut licența în matematică la Universitatea din București. Atrasă mai mult de latura muzicală, sub influența Constanței Erbiceanu, a continuat la Paris, la École Normale de musique, cu Lazare Lévy și Alfred Cortot, obținând o „licence de concert” cu distincție. În 1943, Regele Mihai i-a acordat Medalia „Meritul Cultural pentru Artă”, recunoaștere a contribuției sale la cultura română. Ca solist a Filarmonicii din București, a cântat pe marile scene internaționale, alături de orchestre prestigioase ale vremii. A susținut recitaluri camerale alături de George Enescu, care îi scria un mesaj elogios după un concert din 29 decembrie 1942: „Partenerei mele atât de remarcabile din această seară, admirație și respect”.
Dedicație de la George Enescu pentru Silvia Șerbescu pe programul de sală din 1942
Familia în care s-a născut Silvia Șerbescu, pe 27 ianuarie 1903, a dat personalități remarcabile. Tatăl Silviei Șerbescu, Gheorghe Chelaru, a fost profesor de latină, greacă și română la Liceul „Gheorghe Lazăr” și preceptor al principelui Nicolae și al principesei Maria (fiind invitat la Palat pentru această onorantă responsabilitate). Mama sa, Eliza Bunescu, a fost fiica compozitorului Ioan Bunescu și nepoata lui Gheorghe Ionescu, ambii compozitori de muzică corală şi dirijori ai corului Patriarhiei Române.
Ioan Bunescu și nepoții: Silvia Chelaru-Șerbescu (stânga), Gigică Chelaru - fratele - și Tanța Mihalopol - verișoara
Prof. George Breazul îl considera pe Gheorghe Ionescu, pe care-l avusese profesor la gimnaziu, drept unul dintre cei mai importanți înaintași ai muzicii corale românești, care nu s-a limitat la muzica liturgică, ci a scris și muzică laică, fiind cunoscut pentru cântecele sale patriotice. Astfel, la 10 Mai 1881, când România a devenit regat, a compus imnul Zece Maiu, pentru care a fost decorat de regele Carol I personal. Numele el de fată a fost Chelaru și a devenit Șerbescu prin căsătoria cu inginerul Florian Șerbescu.
Părinții Lianei - Silvia și Florian Șerbescu
Iosif Sava scria elogios în monografia sa despre Silvia Șerbescu astfel: „Prin farmecul inefabil, prin spontaneitatea cuceritoare a prezenței sale pe scena de concert, calități greu de redat în cuvinte, pentru că ele declanșau în ascultători emoții artistice complexe, Silvia Șerbescu rămâne o voce distinctă, excepțională în contextul pianisticii românești moderne”. Fiica sa, Liana Șerbescu (născută pe 25 august 1934, la București), este la rândul său o pianistă de excepție și și-a dedicat viața catedrei dar și studiului femeilor în muzica clasică.
Silvia Șerbescu și fiica ei, Liana Șerbescu
Silvia Șerbescu a predat pianul la Conservatorul din București, din numeroasele generații pe care le-a format făcând parte și fiica sa, pianista Liana Șerbescu, Lavinia Coman, Constantin Ionescu-Vovu, Theodor Paraschivesco. Bustul său, realizat de sculptorul Gheorghe D. Anghel, se află astăzi la Universitatea Națională de Muzică din București (UNMB).
Arta pianistică a Silviei Şerbescu a fost elogiată în sute de articole de presă din ţară şi din străinătate. A dat concerte și recitaluri în numeroase țări: Finlanda, Franța, Italia, Iugoslavia, Polonia, Suedia, Turcia, colaborând cu dirijori renumiți. Dintre cei români i-aș menționa pe George Georgescu, Ionel Perlea și Constantin Silvestri. În anii 1955–1957 a fost solistă a Filarmonicii „George Enescu” din București, cu care a concertat în Cehoslovacia și Uniunea Sovietică. Un punct culminant al artei interpretative a Silviei Serbescu îl reprezintă recitalurile din 1962 cu ocazia centenarului nașterii lui Debussy, interpretând impecabil cele 24 de Preludii ale compozitorului.
Silvia Șerbescu, dirijorul Constantin Bugeanu și Liana, după execuția Concertului de Bach pentru două piane în Do Major, la Ateneu în 1963
În ceea ce privește munca ei de pedagog, pentru calitățile ei muzicale și umane, Iosif Sava a numit-o „unul dintre cei mai iubiți profesori”. Din păcate, numai câteva dintre înregistrările ei s-au păstrat, printre care se regăsește și înregistrarea unui concert împreună cu fiica ei, Liana Șerbescu: Bach și Respighi, Electrecord, București, 2014 (EDC 1108-1109).
Pianista Alexandra Silocea va susține un recital de pian sub egida Festivalului Internațional George Enescu marți, 16 septembrie, la Casa Vintilă Brătianu. Acesta va fi primul eveniment din cadrul Festivalului Silvia Șerbescu, organizat în premieră la București în onoarea primei pianiste românce de renume mondial. Festivalul ce va continua să se desfășoare în perioada 10– 19 octombrie 2025, este organizat de Asociația culturală Aici a Stat, fondată de Ana Rubeli, și va include concerte de muzică clasică, seri culturale și tururi ghidate.
Primul eveniment al Festivalului Silvia Șerbescu este recitalul inaugural susținut de pianista Alexandra Silocea. Artista, care are deja o carieră internațională impresionantă, invitată anul acesta pentru a patra oară consecutiv la Festivalul Internațional George Enescu, va aduce la viață sunetul unui Bösendorfer Secession Ver Sacrum, ediție limitată, un instrument de excepție care va adăuga strălucire atmosferei serii inaugurale. Narator va fi Ana Rubeli, care va expune povestea vieții pianistei Silvia Șerbescu și legătura sa cu George Enescu.Recitalul va avea loc la Casa Vintilă Brătianu, clădire istorică de valoare extraordinară de patrimoniu, recent deschisă publicului. Biletele sunt disponibile începând de astăzi, aici:
„Festivalul Silvia Șerbescu continuă misiunea noastră de a aduce în atenția publicului tânăr valori culturale printr-un format care îmbină muzica clasică și patrimoniul într-o manieră accesibilă și actuală. Iar organizarea acestui eveniment este un demers profund personal: Silvia Șerbescu a fost stră-mătușa mea și vreau să onorez anul comemorativ Silvia Șerbescu – 60 de ani, punctând legăturile pe care le-a avut cu alți muzicieni, inclusiv George Enescu”, a declarat Ana Rubeli, fondatoarea Asociației Aici A Stat.
George Enescu despre Silvia Șerbescu: „Admirație și respect!”
Silvia Șerbescu (1903–1965) este o figură de referință a artei pianistice europene. A studiat la Academia Regală de Muzică din București, la École Normale de musique din Paris (unde a obținut cu distincție „licence de concert”), fiind în același timp și licențiată în matematică la Universitatea din București. În 1943, Regele Mihai i-a acordat Medalia „Meritul Cultural pentru Artă”, recunoaștere a contribuției sale la cultura română.
Ca solist a Filarmonicii din București, a cântat pe marile scene internaționale, alături de orchestre prestigioase ale vremii. A susținut recitaluri camerale alături de George Enescu, care îi scria un mesaj elogios după un concert din 29 decembrie 1942: „Partenerei mele atât de remarcabile din această seară, admirație și respect”.
Silvia Șerbescu a predat pianul la Conservatorul din București, din numeroasele generații pe care le-a format făcând parte și fiica sa, pianista Liana Șerbescu, Lavinia Coman, Constantin Ionescu-Vovu, Theodor Paraschivesco. Bustul său, realizat de sculptorul Gheorghe D. Anghel, se află astăzi la Universitatea Națională de Muzică din București (UNMB). Pentru a puncta legătura dintre generațiile de pianiști formate la școala pianistică românească soliști în cadrul Festivalul Silvia Șerbescu for fi atât Alexandra Silocea, la rândul său eleva lui Theodor Paraschivescu, și Vlad Dimulescu, elevul lui Constantin Ionescu-Vovu.
„Ca fostă elevă a lui Theodor Paraschivescu, discipol al Silviei Șerbescu, simt că prin fiecare sunet duc mai departe filonul viu al școlii pianistice românești, păstrându-i tradiția și dăruindu-i în același timp o voce nouă. Un festival dedicat Silviei Șerbescu este esențial în România, pentru că ne amintește că patrimoniul cultural înseamnă repere vii și valori transmise cu grijă din generație în generație. Este un gest de recunoaștere și o sursă de inspirație pentru noile generații”, a declarat pianista Alexandra Silocea.
Casa Vintilă Brătianu, bijuterie a arhitecturii românești
Construită în 1912 sub semnătura arhitectului Petre Antonescu, Casa Vintilă Brătianu, unde se va desfășura recitalul inaugural, este un reper al stilului național românesc. Reședința familiei Brătianu până la naționalizare, clădirea păstrează biblioteca intactă unde s-a semnat, în secret, intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei. Din 1970, a găzduit Ambasada Statelor Unite ale Americii. Deși monument istoric, este încă puțin cunoscut publicului. “Credem cu tărie că astfel de locuri merită să fie deschise publicului pentru a fi trăite și înțelese prin experiențe culturale valoroase așa cum va fi recitalul de pian din 16 septembrie,” a menționat Elena Kuji Buteică, Directorul Cultural al Casei Vintilă Brătianu.
Casa Vintilă Brătianu
Despre Asociația Culturală „Aici A Stat”
Festivalul este organizat de Asociația culturală „Aici A Stat”, fondată de Ana Rubeli. Născut dintr-un proiect digital de popularizare a patrimoniului inițiat în 2018, #Aiciastat s-a transformat într-o comunitate culturală cu peste 75.000 de urmăritori activi în spațiul online. Asociația a organizat în ultimii doi ani și jumătate peste 50 de evenimente culturale: serate de muzică clasică în clădiri istorice, tururi ghidate, vânători de comori arhitecturale, dezbateri și parteneriate cu festivaluri și instituții culturale, devenind astfel un reper în promovarea dialogului dintre patrimoniu și muzică și un actor activ în peisajul cultural al Capitalei.
Evenimentul este organizat de Asociația culturală Aici a Stat cu susținerea Casei Vintilă Brătianu şi sub egida Festivalului Internațional George Enescu, cu ajutorul sponsorilor JBL, BMW România, Freywille, Jidvei, Urban Spaces, Cadoul special, Nika, cu sprijinul Ministerului Culturii, Artexim, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Bösendorfer, Sound Creation, Forumul Cultural Austriac, Austria Tourism, Zestal, Privileg Catering, Zelateria, Hotel Eclectico și partenerii media: Radio România Cultural, RFI, Igloo, Zeppelin, Women in Music Romania, Munteanu Recomanda, Promenada culturala, Pagina de psihologie.
Ana Rubeli la Casa memoriala-Muzeu Alexandru Tipoia - credit foto Alex Damian
Festivalul Silvia Șerbescu este organizat în perioada septembrie-octombrie 2025 de Asociația culturală Aici A Stat cu scopul de a onora prima noastră mare pianistă de renume internațional. Silvia Șerbescu a fost solistă a Filarmonicii din București, a concertat pe marile scene ale lumii și a avut recitaluri de sonate alături de George Enescu, care i-a scris ca dedicație pe programul de sală din 29 decembrie 1942: „Partenerei mele atât de remarcabile din această seară, admirație și respect”.
A primit de la regele Mihai, în 1943, medalia Meritul Cultural pentru Artă cl. I, iar bustul său, sculptat de Gheorghe Anghel, se află la Conservator, mărturie pentru generațiile de studenți pe care le-a format ca profesoară. Anul 2025 este un an comemorativ: marcăm 60 de ani de la trecerea Silviei Șerbescu în eternitate, și ne dorim să onorăm acest moment printr-o suită de evenimente remarcabile. Festivalul este dedicat muzicii clasice, patrimoniului și educației culturale. Evenimentele se vor derula în perioada 16 septembrie, respectiv 10-19 octombrie 2025.
10 octombrie, ora 11:00 – Conferință-simpozion la Universitatea Națională de Muzică București despre Silvia Șerbescu pe tema personalității Silviei Șerbescu și a reperelor în muzica clasică, cu invitați din lumea muzicală și culturală. Moderator: Prof. Mihai Cosma. Participanți: Lavinia Coman, Cristian Dumitrescu, Ilinca Dumitrescu, Constantin Laurențiu Erbiceanu și Ana Rubeli. Conferința va fi acompaniată de un mesaj online din partea pianistei Liana Șerbescu (fiica Silviei Șerbescu) din Amsterdam; Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile;
10 octombrie – Serată culturală privată la Plan4 care va deschide expoziția Festivalului Silvia Șerbescu. În cadrul seratei culturale copiii din cadrul corului Mugurașii din Călărași, sub bagheta coordonatoarei Simona Ghenea, parte din programul national Cantus Mundi*, vor oferi publicului o reprezentație de suflet, expoziția dedicată Silviei Șerbescu va fi inaugurată, iar cvartetul #Aiciastat va susține un scurt recital în onoarea marii pianiste. Expoziția va invita publicul să pătrundă în universul Silviei Șerbescu prin imagini de arhivă, scrisori, documente inedite, având și o instalație de realitate augumentată semnată de Ioana Nicoară și Sergiu Negulici. Copiii din cadrul corului Mugurași din satul Cucuieți, județul Călărași, vor beneficia de un tur al casei Plan4 cu Anita Sterea și vor primi cadouri din partea partenerilor noștri.
16 octombrie, ora 19:00 – Concert simfonic omagial in memoriam Silvia Șerbescu în Sala George Enescu a Universității Naționale de Muzică București. Sub bagheta dirijorului Andrei Iliescu, Orchestra Inginerilor ”Petru Ghenghea” îl va avea ca solist pe pianistul prof. Vlad Dimulescu. Dariu Gavrilă, profesor de Inteligență Artificială la TU Delft, Olanda, va cânta la violoncel împreună cu orchestra în prima parte a concertului, ca omagiu adus bunicii lui, Silvia Șerbescu; Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile;
Expoziția despre universul Silviei Șerbescuși instalația de realitate augumentată semnată de Ioana Nicoară și Sergiu Negulici vor putea fi vizitate gratuit la Plan 4, pe strada Plantelor 4 în următoarele zile și intervale orare: 12 octombrie 12:00-18:00, 15 și 16 octombrie 12:00-18:00, 17 octombrie 14:00-20:00, 19 octombrie 12:00-16:00. Pentru a avea o experiență completă, puteți beneficia de un tur ghidat al casei dacă vă rezervați o vizită aici: https://planpatru.ro/viziteaza-casa/.
* Programul Național Cantus Mundi este cel mai mare program de integrare socială prin muzică din România, inițiat în anul 2011 de renumitul dirijor Ion Marin și derulat de Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”. Sub îndrumarea Președintelui fondator, dirijorul internațional Ion Marin, și prin suportul constant al specialiștilor din program și a membrilor Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, Cantus Mundi a fost lansat pe 29 septembrie 2011, iar trei ani mai târziu, prin Hotărârea de Guvern nr. 821/2014, Programul a devenit o nouă Direcție a Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, aflat în subordinea Ministerului Culturii din România.
După 14 ani de activitate, și 11 ani de la oficializarea sa, Cantus Mundi reunește sub umbrela sa 2.402 de coruri în România și diaspora. Peste 84.000 de copii participă alături de dirijorii lor la promovarea cântului coral, depășind barierele legate de etnie, condiție socială și capacități fizice sau psihice, construind astfel nuclee culturale complexe, atât de necesare pentru revitalizarea societății noastre.
Silvia Șerbescu în 1938 cântând la pian sub privirea protectoare a fotografiilor profesorilor de la Paris (pe etajera de pe perete)
„Joy is an act of resistance / Bucuria e o formă de rezistență”, scria poeta americană Toi Derricotte. La Balkanik Festival n-am uitat niciodată să râdem, să dansăm, să ne adunăm laolaltă, în pofida vremurilor pe care le traversăm. Dar, în acest an, vrem să înțelegem mai bine de ce bucuria contează, de ce hazul de necaz nu e doar o vorbă românească, ci o strategie de supraviețuire, cum în muzică, dans și comunitate putem găsi solidaritate și forță.
Între 5 și 7 septembrie 2025, Grădina Uranus din București se transformă din nou într-un muzeu viu al sunetelor și întâlnirilor. Timp de trei zile și trei nopți, cea de-a XII-a ediție a Balkanik Festival – Home of World Music, fueled by OSCAR Downstream, aduce pe scenă artiști care, prin tradiții reinventate, împletiri sonore și povești, celebrează acea formă de bucurie care nu ignoră realitatea, ci o înfruntă cu frumusețe, energie și solidaritate.
Artiștii ediției a XII-a:
OMAR SOULEYMAN (Siria)
Legendarul artist a început să cânte în 1994, inițial la nunți, unde s-au înregistrat peste 500 de albume distribuite mirilor și vândute ulterior în chioșcurile locale. Muzica lui e un hibrid irezistibil între dabke tradițional și beat-uri electronice, cu apariții la Glastonbury, Roskilde, Bonnaroo sau Nobel Peace Prize Awards. A colaborat cu Björk și Four Tet. Cu ochelarii săi negri și ritmurile hipnotice, aduce pe scenă un rave oriental de neuitat.
Trupa fondată de Alex Calancea electrizează folclorul moldovenesc cu rock, funk, chiuituri și energie teatrală. Au colaborat cu Surorile Osoianu, au susținut spectacole ample la Sala Palatului și în Chișinău și recent au lansat Lelea, un album care reinterpretează rădăcinile sonore ale satului în cheia unei revolte artistice moderne.
MAHALA RAI BANDA & JONY ILIEV (România – Bulgaria)
Un comeback așteptat: Mahala Rai Banda, celebră pentru hitul „Mahalageasca”, și Jony Iliev, cu vocea sa emblematică, s-au reunit după succesul comun în supergrupul Gypsy Queens and Kings. Brass-ul românesc, eleganța vocală balcanică și groove-ul romani se întâlnesc într-un concert ce promite emoție și explozie.
Ivo Papasov, legendarul clarinetist, a reinventat muzica de nuntă printr-o fuziune de jazz, tradiții rome și complexitate balcanică. Cu Wedding Band-ul său, Papasov oferă show-uri frenetice, cu ritmuri amețitoare și solo-uri care topesc frontierele între folclor și avangardă.
Un laborator sonor în care se combină field recordings din satele bulgărești cu blues și muzică electronică deosebit de cinematică. Kottarashky e arhitectul unei lumi sonore neașteptate, unde tradiția e materie primă pentru inovație. Alături de The Rain Dogs, creează o atmosferă de film noir balcanic.
MiASiN („împreună” în armeană) e un proiect colectiv din diaspora armeană care unește jazz, rock și instrumente tradiționale (duduk, zurna) cu teme identitare profunde. Muzica lor e o formă de rezistență poetică, un spațiu sonor în care ritualul se împletește cu memoria.
Stelele din Kanizsa aduc pe scenă puterea brută a tradiției rome, transmisă din generație în generație. Muzica lor nu e „reinterpretată”, ci trăită – o explozie de emoție și adevăr.
Trip-hop cu textură balcanică, beat-uri grele și incantații orientale. Balkan Taksim e un duo care face muzică pentru viitor, din frânturi de viniluri vechi și balade uitate. Disko Telegraf i-a consacrat pe scena europeană ca o voce distinctă și hipnotică a noii muzici din Est. La Balkanik Festival, vor urca pe scenă alături de muzicieni din nordul României și personaje mitologice.
Doi pionieri ai synth-popului est-european ironic și rafinat, Karpov not Kasparov aduc un sunet retro-futurist, inspirat din anii ’80, și îl ambalează într-un spectacol dansabil, cu mutări de șah sonore și estetică kitsch transformată în manifest artistic.
500 Abonamente early bird pentru Balkanik Festival sunt disponibile acum la prețul de 150 lei, în rețelele Livetickets, Iabilet, și Eventim. La epuizarea acestora, următoarele 500 abonamente vor putea fi achiziționate la prețul de 200 lei, apoi se vor regăsi la prețul general de 250 lei. Copiii cu vârsta de până la 9 ani se bucură de intrare liberă la festival, însoțiți de adulți.
Pe lângă concertele live, festivalul propune și în acest an târg artizanal, demonstrații meșteșugărești, dezbateri, jam sessions, video mapping pe turnul de apă, ateliere pentru copii și adulți, bucătării internaționale și tot ce face Balkanik Festival un eveniment unic în Europa de Est.
Dezbaterile din acest an, organizate împreună cu BRD Groupe Société Générale, vor explora tema „Bucuria ca formă de rezistență culturală și comunitară”, cu invitați din domeniile artelor, filosofiei, antropologiei și activismului. O întrebare persistă: ce înseamnă bucuria într-o lume în care totul pare să se fractureze? Răspunsul îl putem afla împreună, între 5 și 7 septembrie.
Balkanik Festival – Home of World Music #12 este organizat de Asociația Culturală Metropolis, fueled by OSCAR Downstream; proiect co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional;*; sponsorizat de BRD Groupe Société Générale, cu sprijinul Uniunii Armenilor din România, al Centrului Cultural Armean din București, al European Food Safety Authority, Pop Cola, Vitamin Aqua.
Parteneri media: Radio Guerrilla, Pro TV, Cărturești, AGERPRES, Aici a stat, Scena9, Bookhub, Happ, Infomusic, CriticEyez, Nine O’Clock, Observator Cultural, Cvltartes, Romania Journal, Utopia Balcanică, Zile și Nopți, subversiv, Like5.ro, Munteanu Recomandă.
* „Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”
O vilă grandioasă în stil neoromânesc, ce datează din prima parte a secolului XX, din cartierul evreiesc, se vinde cu 890.000 euro pe Storia, platforma de imobiliare lansată de OLX. Casa are o suprafață construită desfășurată de 658 mp dispuși pe 3 niveluri și este situată pe Strada Labirint, în apropiere de Piața Unirii, într-o zonă istorică centrală. Are 9 camere, spațiu în foișorul cu grătar, dar și în curtea de 400 mp. Casa păstrează farmecul autentic al perioadei interbelice, îmbinând elemente decorative rafinate cu un plan funcțional generos, potrivit atât pentru rezidență privată, cât și pentru un sediu de reprezentanță sau activități culturale. Investitorii pasionați de arhitectură și istorie au ocazia de a achiziționa această vilă care are elemente arhitecturale și decorative deosebite: brâu decorativ, bumbi, simbolul funiei împletite, încăperi ample și luminoase cu tavane înalte cu stucaturi
Casa a fost martoră a evoluției orașului din perioada interbelică până în prezent. Este consolidată și complet renovată, și chiar dacă a avut parte de modificări ulterioare, păstrează referințe către trecut. Fațada a fost refacută, dar s-au păstrat elementele decorative, s-a schimbat instalația electrică și sanitară.
Clădirea este impunătoare și are o volumetrie masivă, tipică reședințelor urbane ale burgheziei micului Paris. Fațada clădirii este marcată de un turn poligonal, ferestre arcuite ce păstrează proporțiile originale, decorațiuni florale și brâuri geometrice, elemente tipice stilului neoromânesc. Acoperișul, la origine cu țiglă roșie, cu streașină largă, completează imaginea unei case care a traversat un secol cu demnitate și eleganță. Elementul decorativ al acoperișului, ce sugerează un coif elegant, accentuează stilul eclectic al construcției, cu influențe brâncovenești și orientale.
Interiorul păstrează farmecul epocii prin plafoanele înalte, ușile și ancadramentele originale, dar și prin oglinda din salonul de la intrare, din lemn masiv sculptat manual, în ton cu atmosfera boemă a unei reședințe istorice. Oglinda are monograma proprietarului inițial: S.B.D. Holurile ample, camerele luminoase, scara originală cu fier forjat și finisajele din lemn masiv redau autenticitatea unei locuințe cu suflet, care a fost martora unor vremuri de glorie. Proprietatea este ideală atât pentru reședință, cât și pentru sediu de firmă, boutique-hotel sau centru cultural.
Cele 9 camere sunt înalte și luminoase, cu ușile cu tâmplăria originală. Din holul monumental se intră într-un salon de primire cu oglinda originală de formă hexagonală. În jurul său sunt dispuse radial încă 3 încăperi. Casa are o suprafață de 610 mp, 9 camere, o curte generoasă de 400 mp unde se află și un foișor unde a fost amenajat un grătar și o zonă de luat masa. Poziționată într-o zonă cu acces facil și liniște urbană, casa oferă tot confortul contemporan într-un cadru nobil, încărcat de istorie.
Ascunsă într-una dintre cele mai fermecătoare zone istorice ale Bucureștiului, casa se află pe strada Labirint, o arteră cu nume emblematic, desenată într-un traseu cu 7 onduleuri care păstrează spiritul mahalalei urbane de altădată. Zona, deși în imediata apropiere a centrului orașului, e cunoscută pentru liniștea sa și pentru densitatea ridicată de clădiri cu valoare de patrimoniu. Strada Labirint a fost martora transformărilor sociale și arhitecturale ale capitalei din ultimele două secole, iar astăzi rămâne un loc căutat pentru autenticitate, discreție și farmecul discret al vechii burghezii bucureștene.
Istoria zonei Labirint este strâns conectată de Bucureștiul Evreiesc aflat în proximitatea nodului reprezentat de Hala Traian. La acea vreme, zona era animată de prăvălii și piețe ale negustorilor evrei care s-au remarcat prin determinare și implicare. Prezența evreilor în București este semnalată de timpuriu în documentele vremurilor, încă din secolul al XVI-lea. Această minoritate, comunitatea de evrei sefarzi, provenea din regiunea spaniolă, fugind din calea persecuțiilor de tip religios. Ei s-au așezat în București și au început să desfășoare diverse activități: erau zarafi, medici, creditori. După Unirea Principatelor Române, un nou val de evrei a pătruns în România. De această dată, era vorba despre așa numiții evrei Așkenazi, care veneau din Polonia și țările adiacente. Aceștia s-au alipit comunității de evrei spanioli care locuiau deja în cartierul din București. Evreii și-au pus amprenta asupra dezvoltării Bucureștilor, datorită spiritului burghez și meșteșugăresc pe care îl aduceau culturii noastre. Ei sunt cei care au introdus comerțul ambulant, vânzarea en-gros și numeroase meșteșuguri. Un alt segment al populației de evrei se ocupa cu diverse meserii; erau frizeri, cizmari, tapițeri etc. Viața lor era una aparte. Seara se adunau în ceainării și se delectau cu numeroase cântece religioase evreiești, ce cântau în gramofon. Erau o comunitate compactă și împărtășeau aceleași valori. Zona era presărată cu lăptării și măcelării cu tradiție, iar locuințele evreilor constituiau mici prăvălii sau apartamente.
Azi, pe Strada Labirint, parcă încă se mai simte în aer ceva din acea epocă a Bucureștilor, iar această vilă cu monumentalitatea și arhitectura sa remarcabilă așteaptă să își ducă povestea mai departe.
Materialul face parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul Storia își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii corecte, în cunoștință de cauză. Acest material a fost realizat în parteneriat cu Ana Rubeli, specialist în patrimoniu și fondator al Asociației Culturale Aici a stat. Despre Storia
Storia e platforma de imobiliare lansată de OLX care își propune să aducă mai multă claritate pe piața imobiliară. E locul unde mii de proprietari, agenți imobiliari și dezvoltatori își prezintă ofertele. Storia își propune să îi sprijine pe cei care caută locuința potrivită, oferind instrumente și informații valoroase despre piața imobiliară, cu scopul de a-i ajuta să ia decizii informate. În 2022, Storia a lansat indexul T.R.A.I., o inițiativă care oferă informații despre traiul în cartierele din România, măsurând standardul de viață, dincolo de cei 4 pereți ai casei. T.R.A.I. preia date relevante de la specialiști, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, densitatea punctelor de interes și costul mediu pe metru pătrat al imobiliarelor, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte. În 2024, indexul a fost actualizat cu secțiunea „Vocea Cartierelor” în care sunt integrate date subiective despre cartiere, obținute direct de la locuitorii din fiecare zonă evaluată. Oricine dorește să-și evalueze cartierul în care locuiește este invitat să completeze chestionarul de pe trai.storia.ro.
O vilă interbelică în stil eclectic, în care a locuit Miss România din anul 1931, una dintre cele mai frumoase femei din țara noastră, se vinde cu 1.180.000 euro pe Storia, platforma de imobiliare lansată de OLX. Imobilul de aproximativ 215 mp este situat pe Bulevardul Mărăști, în apropiere de Arcul de Triumf, într-o zonă ofertantă din nordul Bucureștiului și are 5 camere dispuse pe demisol, parter, etaj și mansardă. Investitorii pasionați de arhitectură și istorie au ocazia de a achiziționa această vilă care a găzduit mai multe personalități din trecutul României.
Aflat pe Bulevardul Mărăști, la câteva minute de Arcul de Triumf și Parcul Herăstrău, imobilul a fost ridicat în 1922 și modernizat în anul 1932 de către unul dintre arhitecții renumiți ai vremii, Haralamb Georgescu. Arhitectul Haralamb H. (Bubi) Georgescu (1908-1977) a fost un cunoscut arhitect interbelic și a fost partener al arhitectului Horia Creangă. Planșeele casei sunt de beton, iar renovarea din 2023 i-a adaptat farmecul istoric confortului contemporan.
Proprietarul inițial a fost Cezar L. Hărjescu, director general în Ministerul Industriei și Comerțului. Casa a fost vândută de Cezar L. Hărjescu către familia Peretz, mai exact către Erastia Peretz. Tatăl Erastiei, Ioan Peretz, era profesor la Universitatea București, director general al Teatrelor, specialist în istoria dreptului românesc și preocupat de influența bizantină asupra vechiului nostru drept.
Erastia Peretz, zisă și Tia, era născută în 1914. A fost Miss România în 1931. În articolul “Miss România 1931” – publicat în revista „Realitatea Ilustrată” – numărul din 11 iunie 1931 era descrisă astfel: „Blondă, cu ochii verzi şi talia înaltă, tânăra aleasă răspândeşte în jurul ei un farmec deosebit, farmecul simplicităţii, al modestiei”.
A debutat în librării cu volumul de proză scurtă „Îmi placi!…” în 1933 (la doar 19 ani). În 1934 i-a fost publicat volumul „Ceai dansant”. Erastia Peretz vorbea franceza, engleza şi germana, unul dintre romanele ei a fost scris în franceză şi a fost editat de o mare casă din Paris. Devenită actriță, îl întâlnise pe Septimiu Sever la teatrul din Sibiu și fuseseră transferați împreună la București, unde s-au căsătorit.
Erastia Peretz și Septimiu Sever au fost un cuplu fascinant din istoria teatrului și a cinematografiei. Septimiu Sever s-a născut în 1926 la Turda și în 1947 a absolvit Academia de Muzică și Artă Dramatică din București. A fost angajat la Teatrul din Sibiu și la teatrul Bulandra din București și a jucat în filme faimoase ale timpului. Ulterior, Septimiu Sever și Erastia Peretz au emigrat în Franța, iar de acolo s-au îndreptat spre Canada.
După emigrare, Septimiu Sever și-a continuat cariera artistică.Până în 2002 a condus Teatrul din Marieville (Quebec) și în același an, în vizită în România, a primit Diploma de Onoare a Teatrului Național din București.
Vila s-a păstrat în formă foarte bună de-a lungul timpului și în prezent este de vânzare pe platforma Storia. Stilul arhitectural în care a fost edificată vila este cel eclectic. Fațada este dominată de un turn care conferă monumentalitate clădirii și de vitraliile ferestrelor de la parter. Gardul vilei este marcat de o feronerie florală care se regăsește și la interior.
La interior s-au păstrat vitraliile, scara cu lei și feroneria originală, corpurile de iluminat, câteva elemente de mobilier și sobele cu motive antropomorfe și vegetale din teracotă ce amintesc de fabrica de la Văcărești. Pereții casetați, ușile cu sticlă și glasvand, parchetul și nișele semi-circulare elegante conferă prestanță vilei. La demisol regăsim camera tehnică și zona de spălătorie. La parter se află livingul cu o înălțime de 3,5m și respectiv 6m cu deschiderea către etaj, spre scară, bucătăria închisă, baia, zona de dining si ieșirea spre terasa exterioară. La etaj și mansardă se afla biroul, dormitoarele, dressing-ul și băile care deservesc dormitoarele. Vila are suprafața construită totală de 215 mp. Terenul are 250 mp, este aerisit și luminos, fiind amenajat ca o zonă discretă de luat masa. Clădirea are certificat energetic clasa A.
Renovarea imobilului din 2023 a fost coordonată de un arhitect specializat cu scopul conservării elementelor originale de mare valoare ale casei: sobele, candelabrele, parchetul din lemn masiv și ferestrele cu vitralii. Proiectul a inclus refacerea fațadei și a acoperișului și o renovare de interior completă, atât a instalațiilor electrice și sanitare, cât și a pereților, parchetului și pardoselii din piatra sintetizată natural pe bază de granit. Vila dispune de un garaj alături de care se află încă două locuri de parcare.
Materialul face parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii corecte, în cunoștință de cauză. Acest material a fost realizat în parteneriat cu Ana Rubeli – storyteller cultural și fondator al Asociației Culturale Aici a stat.
Despre Storia
Storia e platforma de imobiliare lansată de OLX care își propune să aducă mai multă claritate pe piața imobiliară. E locul unde mii de proprietari, agenți imobiliari și dezvoltatori își prezintă ofertele. Storia își propune să îi sprijine pe cei care caută locuința potrivită, oferind instrumente și informații valoroase despre piața imobiliară, cu scopul de a-i ajuta să ia decizii informate. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia pot beneficia gratuit de serviciile profesioniștilor pentru a identifica cea mai bună soluție de creditare. În 2022, Storia a lansat indexul T.R.A.I., o inițiativă care oferă informații despre traiul în cartierele din România, măsurând standardul de viață, dincolo de cei 4 pereți ai casei. T.R.A.I. preia date relevante de la specialiști, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, densitatea punctelor de interes și costul mediu pe metru pătrat al imobiliarelor, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte. În 2024, indexul a fost actualizat cu secțiunea „Vocea Cartierelor” în care sunt integrate date subiective despre cartiere, obținute direct de la locuitorii din fiecare zonă evaluată. Oricine dorește să-și evalueze cartierul în care locuiește este invitat să completeze chestionarul de pe trai.storia.ro.
Utilizăm module cookie pentru a vă îmbunătăți experiența pe acest site. Continuând să navigați pe site-ul nostru, recunoașteți acceptarea utilizării cookie-urilor.
