memorie

Un bucureștean din patru ar suferi pierderi majore în cazul unui mare seism, fie că e vorba de pierderea propriei vieți, a unei rude sau cunoștințe, a adăpostului sau a locului de muncă etc., arată un calcul bazat pe estimările Departamentului pentru Situații de Urgență. Cu toate acestea, discuțiile despre comportamentul necesar sau pregătirea corespunzătoare lipsesc din spațiul public. Fundația Comunitară București, inițiatorul singurului program dedicat pregătirii pentru cutremur și alte dezastre majore, Bucureștiul Pregătit, lansează pe 1 martie campania „Planul tău de CTRL”, care oferă modele de acțiune într-o perioadă în care se comemorează  cutremurul din 1977.

Astfel, Fundația atrage atenția asupra necesității urgente de a pune pregătirea individuală pe agenda publică ca instrument de creștere a rezilienței populației Capitalei la cutremur. În acest sens, propune folosirea memoriei colective a unui dezastru național pentru prevenirea altuia, motiv pentru care elevi din peste 20 de școli din București vor fi instruiți în săptămâna 4-8 martie în cadrul campaniei „Planul tău de CTRL”.

Campania Planul tău de CTRL este lansată astăzi, 1 martie 2024, printr-un apel deschis către presă și media prin care Fundația Comunitară București își propune să aducă necesitatea pregătirii individuale în prim plan pe agendele publice.

Ca parte din apelul deschis către presă și media, Fundația propune popularizarea bunelor practici pentru pregătirea populației și siguranța salvatorilor folosite în alte țări vulnerabile la cutremur. Prin comparație, Istanbul a pregătit mai mult de 450.000 de persoane cu training-uri de reacție în caz de dezastru. Departamentul de Protecție Civilă din Italia a instruit peste 400.000 de oameni cu ajutorul voluntarilor, în decurs de cinci ani.

„În calitate de inginer, vorbesc mai mult despre pericolul pe care îl reprezintă clădirile vechi din București. Problema însă este mai mare decât cea a clădirilor, iar cea mai grea moștenire seismică nu e doar cea a clădirilor, ci aceea a mentalității, conform căreia ajungem să tratăm cu superficialitate pregătirea”, spune Matei Sumbasacu, fondatorul asociației Re:Rise, inginer constructor cu masterat în analiză și structura clădirilor cu risc seismic.

„În fiecare criză a reieșit că există agende și programe proprii din partea organizațiilor. Există fricțiuni, încercăm să le rezolvăm diplomatic, dar vor exista și după cutremur. Vorbim de un egoism instituțional pe care l-am văzut și experimentat, în care fiecare este cu organizația lui. Instituțiile pe care le avem reprezintă societatea noastră. Nu putem avea așteptarea ca la cutremur, după ce trece ora de aur, instituțiile sa funcționeze ceas. Vor fi 100 de organizații care vor oferi apă și niciuna care oferă biscuiți, acest lucru se va repeta. Dar mai puțin ca în pandemie, mai puțin ca în criza cu Ucraina. Se va întâmpla și la cutremur, se va întâmpla și în București”, a declarat Cosmina Simiean, șefa Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB).

Campania continuă cu un exercițiu demonstrativ în școli, în săptămâna 4-8 martie. 20 de școli din București își vor deschide porțile pentru trainerii Asociației pentru Educație, Dezvoltare și Implicarea Tineretului – E.D.I.T. care vor instrui 2.000 de elevi despre comportamentul corect înainte, în timpul și după un cutremur. Orele de pregătire pentru cutremur sau simulările anuale sunt necesare în orice oraș cu risc seismic, iar campania-fulger din această săptămână ar putea deveni model de acțiune anuală, preluată de autoritățile școlare.

Pe 4 martie, în prima zi a campaniei, reprezentanții Asociației E.D.I.T. vor fi prezenți în școlile gimnaziale nr. 80, 81, 97, 194 și 195 din București, urmând ca pe 5 martie să viziteze școlile gimnaziale nr. 32, 36, 131, „Tudor Arghezi” și „Ferdinand 1”. Campania continuă pe 6 martie, în școlile nr 5, „Elena Văcărescu”, „Pia Brătianu” și „Federico Garcia Lorca”, pe 7 martie, în liceele „Ștefan Odobleja” și „Dimitrie Bolintineanu”, încheindu-se pe 8 martie, în școlile nr. 113, 117, „Sfântul Andrei” și „Sfântul Calinic de la Cernica”.

În cei 5 ani de la lansare, programul Bucureștiul Pregătit a ajuns la aproape 20.000 de elevi, de la grădiniță, școală primară, până la gimnaziu și liceu, profesori și părinți informați pe tema riscului seismic. În plus, peste 30.000 de oameni au fost informați prin Ghidurile de pregătire ARCEN, peste 600 de oameni au participat la întâlniri comunitare pe tema riscului seismic, 17 câini de căutare-salvare sub dărâmături au fost instruiți și 300.000 de bucureșteni au fost expuși campaniilor de comunicare dezvoltate prin proiectele finanțate.

Prin programul Bucureștiul Pregătit au fost acordate finanțări de peste 1,7 milioane de lei și au fost susținute 13 proiecte implementate de către ONG-uri precum Asociația pentru Educație, Dezvoltare și Implicarea Tineretului – E.D.I.T., Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate – ARCEN în parteneriat cu Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic – Re:Rise, Asociația Make Better – MKBT, Asociația Clubul Câinilor Utilitari, Societatea Națională Română de Cruce Roșie, Filiala Sector 6, Asociația Română a Radioamatorilor, Asociația Medigate, Asociația pentru Dezvoltare și Mediu ADEMED.

Prin proiectele finanțate, organizațiile au lucrat în zona de educare și pregătire în școli, informare și pregătire în cartiere, creșterea rezilienței refugiaților și a organizațiilor care îi susțin, creșterea capacității pentru intervenția post-cutremur.

„În fiecare 4 martie, ne aducem aminte despre cutremurul din 1977. Vorbim despre asta, ne speriem despre ce ar putea să se întâmple, apoi uităm repede. Cu Bucureștiul Pregătit, invităm bucureștenii să se uite la soluțiile la care avem cu toții acces: planul cu familia, kitul de urgență, pregătirea locuinței. Fiecare din ele ar putea să salveze viața noastră sau a celor din jur. Putem să dăm un sens fricii noastre normale de dezastre, așa cum fac populațiile expuse la cutremure de peste tot din lume”, propune Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București.

Bucureștiul, unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic

Capitala României, aflată în zona de impact a seismelor din Vrancea, cu peste 1,7 milioane de locuitori, se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre și este unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, după cum arată datele Băncii Mondiale. Concluzia este influențată și de starea clădirilor, în București fiind peste 23.000 de clădiri cu scop rezidențial care ar putea suferi avarii grave la următorul cutremur mare și alte 1.000 care s-ar putea prăbuși, conform Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București, realizat în 2022.

În București există o serie de factori de risc precum mii de clădiri vechi sau înalte, rețeaua subterană a metroului, un lac de acumulare cu un baraj vechi care poate inunda un sfert de oraș, precum și cea mai mare rețea de distribuție a gazului. De asemenea, toate instituțiile esențiale ale statului român au sediile în clădiri cu risc seismic. Un cutremur major ar putea opri funcționarea orașului pentru o perioadă semnificativă.

Banca Mondială estima, în studiul din 2019, că în cazul unui cutremur major pierderile economice în București – de la viețile oamenilor la clădirile distruse, de la încetarea producției la asigurarea adăpostului și hranei pentru sinistrați – s-ar ridica la mai mult de 10 miliarde de euro, adică 7% din valoarea PIB.

În acest context, Fundația Comunitară București continuă să dezvolte inițiative și campanii de educare seismică a populației prin programul Bucureștiul Pregătit, care este inițiat cu sprijinul partenerilor Lidl, ING Bank România și IKEA.

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă vineri, 8 martie 2024, de la ora 19, la Londohome, la lansarea cărții CASA DE-A CASA [exerciții de auto-etnografiere în pandemie], Editura MARTOR, 2023.

Participă: Călin Torsan, Cosmin Manolache, Lila Passima, Iris Șerban, Ioana Popescu, Ciprian Voicilă

Moderator: Bogdan Iancu

Treziți peste noapte într-o criză globală, eram nevoiți să ne reconfigurăm viețile după noile reguli ale izolării. O lume transformată în motor de căutare părea să fi devenit supra-conștientă de ceea ce i se întâmpla, dar și asaltată de dileme. Ce fel de muzeu vom fi în condiții de distanțare socială? Ne puteam face un aliat real din rețele de socializare? Ne vom transforma casele în variante ale muzeului unde lucram? Dacă muzeul și arhiva pot fi considerate forme bizare – dar și salvatoare – de reconfigurare a umanității, cum ar fi putut afecta muzeele această criză neașteptată? Refugiul neprevăzut transformat în homeworking ne redescoperea treptat calitățile latente și posibilități de auto-explorare. 

CASA DE-A CASA [exerciții de auto-etnografiere în pandemie] transpune în volum tipărit un proiect on-line derulat în perioada pandemiei de SARS-Cov 2 (aprilie – iulie 2020), fiind un experiment etnografic derulat de mai mulți specialiști ai Muzeului Național al Țăranului Român. Proiect de comunicare și interacțiune cu diverse segmente de public, acesta a constat în  publicarea pe paginile de Facebook ale muzeului a unei serii de texte care surprindeau diverse ipostaze sau elemente ale locuirii, dar și practici și relații subsecvente acesteia: ce ne leagă de spațiul în care locuim, cum am ajuns acolo, de ce am plecat, relații de vecinătate, relocări și mobilitate urbană, petreceri, nostalgii, reactivarea memoriei locului, sărbătoare, colțurile nevăzute, reinventarea spațiilor, curățenia, spațiile exterioare adiacente, grădina, locurile sfinte, spațiile comune, relația rural-urban etc. Scopul era acela de a transforma experiența izolării la domiciliu într-un exercițiu de auto-etnografiere ca posibilă terapie culturală, folosind spațiul și arhivele personale, poveștile locuirii, memoria, tehnologia, aplicațiile asociate smartphone-ului și platformele de socializare ca pe o soluție eficientă de comunicare în menținerea legăturii cu publicul.

Volumul a apărut cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național. Intrare liberă, acces în limita locurilor disponibile.