Biserica săsească din Alma Vii, un exemplu pozitiv de restaurare a unui monument istoric, este marea câștigătoare a acestei ediții a Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra, primind atât Grand Prix-ul categoriei Conservare și Reutilizare Adaptivă, cât și Premiul Publicului 2024. Premiile Europene pentru Patrimoniu sunt cea mai înaltă distincție acordată pentru patrimoniu in Europa.
Ceremonia de decernare a avut loc luni, la Ateneul Român, și este cel mai mare eveniment din cadrul Summit-ului European al Patrimoniului Cultural 2024, care se desfășoară la București între 6 și 8 octombrie. Summit-ul este organizat de Europa Nostra și co-finanțat de Programul Europa Creativă din cadrul Uniunii Europene.
Această iniţiativă impresionantă a obţinut cel mai mare număr de voturi din partea publicului, exprimate printr-un sondaj online la care au participat aproximativ 10.000 de cetăţeni din întreaga Europă.
Biserica Săsească din Alma Vii reprezintă un reper cultural care simbolizează secole de istorie şi măiestrie în satul pitoresc Alma Vii din Transilvania. Restaurarea cuprinzătoare nu doar că a păstrat integritatea arhitecturală şi istorică a bisericii, dar a şi consolidat comunitatea locală şi a promovat dezvoltarea turismului sustenabil. Proiectul, susţinut de Fondul Ambasadorilor SUA pentru Conservarea Culturii şi Granturi EEA, a fost coordonat de Fundaţia Mihai Eminescu.
Pe locurile următoare în preferinţele publicului s-au situat Centrul Cultural Teryan – Sprijinirea refugiaţilor armeni din Nagorno-Karabah, Erevan, Armenia şi Biserica Sf. Mihail, Cluj-Napoca, România.
În cadrul Ceremoniei de acordare a premiilor, au fost anunțați cei cinci laureați ai Grand Prix-ului și câștigătorul Premiului Publicului 2024, fiecare primind un premiu în valoare de 10.000 de euro. Câștigătorii Grand Prix-ului au fost selectați din rândul celor 26 de câștigători din acest an, din 18 țări europene, de către Consiliul Europa Nostra, pe baza recomandării unui juriu independent de experți.
Cei cinci laureați ai Grand Prix-ului 2024 sunt:
- Mina Istorică Ignacy, Rybnik, POLONIA (Câștigător Grand Prix al categoriei Conservare și Reutilizare Adaptivă)
Acesta este un proiect de renovare unic pe locul unei foste mine de cărbune, una dintre cele mai vechi din Polonia, fondată în 1792 și care a fost în funcțiune timp de peste 200 de ani. Prin eforturile foștilor mineri, ale orașului Rybnik, statului polonez și fondurilor UE, complexul a fost salvat și adaptat pentru noi scopuri, ca centru cultural și recreativ. - Biserica Saxonă din Alma Vii, ROMÂNIA (Câștigător Grand Prix al categoriei Conservare și Reutilizare Adaptivă). Acest proiect a restaurat un reper cultural care reprezintă secole de istorie și meșteșug în pitoreasca localitate Alma Vii din Transilvania. Restaurarea cuprinzătoare nu doar că a păstrat integritatea arhitecturală și istorică a bisericii, dar a și consolidat comunitatea locală și a promovat dezvoltarea turismului sustenabil. Proiectul, susținut de Fondul Ambasadorilor SUA pentru Conservarea Culturii și Granturi EEA, a fost coordonat de Fundația Mihai Eminescu.
- Schema clădirilor agricole tradiționale, IRLANDA (Câștigător Grand Prix al categoriei Educație, Formare și Competențe). Principalul obiectiv al acestui proiect național este de a ajuta fermierii să recunoască valoarea culturală a clădirilor agricole tradiționale. Participanții sunt sprijiniți în dobândirea abilităților necesare pentru a efectua reparații menite să readucă clădirile la funcționalitate. De la înființarea proiectului, în 2008, peste 1000 de clădiri au fost reparate. Acesta a fost inițiat de Consiliul Patrimoniului în parteneriat cu Departamentul Agricultură, Alimentație și Marină al Guvernului Irlandez, fiind co-finanțat de Guvernul Irlandez și Uniunea Europeană prin Programul de Dezvoltare Rurală al Irlandei.
- Reabilitarea Cetății Tsiskarauli de către Cetățeni, Akhieli, GEORGIA (Câștigător Grand Prix al categoriei Implicarea și Conștientizarea Cetățenilor). Pe parcursul a trei ani, 46 de cetățeni georgieni și internaționali au lucrat alături de experți tehnici și meșteșugari tradiționali pentru a restaura Cetatea Tsiskarauli. Proiectul a crescut nivelul de conștientizare a valorii patrimoniului georgian în cadrul patrimoniului european. Organizația Internațională a Fondurilor Naționale (INTO) a fost partenerul principal, colaborând strâns cu Organizația Fondurilor Naționale a Georgiei, REMPART (Franța) și Fundația Castelului Chudow (Polonia). Proiectul a fost susținut printr-un grant acordat de ALIPH – Alianța internațională pentru protecția patrimoniului în zone de conflict.
- Societatea Prietenilor Antichităților din Dubrovnik, CROAȚIA (Câștigător Grand Prix al categoriei Campioni ai Patrimoniului). Această asociație a societății civile a finanțat și finalizat proiecte de cercetare și conservare a monumentelor din Dubrovnik, inclusiv zidurile orașului, încă din 1952. Societatea a fost implicată activ în includerea Centrului Vechi din Dubrovnik pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1979. De atunci, a jucat un rol esențial în asigurarea protecției și îmbunătățirii acestui loc excepțional.
Ceremonia de decernare a premiilor are loc anual în cadrul Summit-ului European al Patrimoniului Cultural care anul acesta s-a desfășurat pentru prima oară în București. Apelul de înscrieri pentru ediția din 2025 a Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra este deschis. Aplicațiile pot fi depuse online via www.europeanheritageawards.eu până la 20 noiembrie 2024.
Preşedintele executiv al Europa Nostra, Hermann Parzinger, şi-a exprimat satisfacţia pentru organizarea acestui Summit al Patrimoniului în ţara noastră „pentru că aceasta este o mărturie a angajamentului cetăţenilor şi instituţiilor din România pentru păstrarea patrimoniului tangibil şi intangibil”, fapt care reiese din „numărul mare de premii europene care s-au acordat proiectelor din România în anii trecuţi”.
Hermann Parzinger a arătat că nu putem uita faptul că summitul are loc „în vremuri de nelinişte şi de restrişte în alte părţi ale lumii”, în care „un război agresiv şi necruţător are loc la mai puţin de 500 de kilometri de noi” şi a subliniat că, „în această lume în continuă schimbare, o lume din ce mai polarizată, Europa trebuie să îşi continue rolul (…) bazat pe valori care se află în miezul proiectului european: democraţia, drepturile omului, solidaritatea şi, bineînţeles, statul de drept”.
„Aceste valori, împărtăşite, pot să apere acest patrimoniu în pericol şi să arate importanţa moştenirii europene în lume”, a accentuat preşedintele executiv al Europa Nostra.
Câştigătorii au fost selectaţi de Juriul Premiilor, compus din 12 experţi în patrimoniu din întreaga Europă, în urma evaluării cererilor de către Comitetul de Selecţie. În juriu se află și un român, Eugen Vaida, fondatorul proiectului Ambulanța pentru Monumente (un alt câștigător al premiilor Europa Nostra în 2020). În total, 206 candidaturi eligibile au fost depuse anul acesta pentru premiile din acest an, de către organizaţii şi persoane fizice din 38 de ţări europene.
Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra au fost lansate de Comisia Europeană în 2002 şi de atunci sunt gestionate de Europa Nostra. Timp de 22 de ani, premiile au fost un instrument cheie pentru recunoaşterea şi promovarea multiplelor valori ale patrimoniului pentru societatea, economia şi mediul din Europa.
Fondată în 1963, Europa Nostra este o federaţie pan-europeană de ONG-uri din domeniul patrimoniului, susţinută de o reţea largă de organisme publice, companii private şi persoane fizice, acoperind peste 40 de ţări. Federaţia militează pentru salvarea monumentelor, siturilor şi peisajelor europene aflate în pericol de dispariţie, în special prin intermediul Programului 7 Most Endangered. Reţeaua celebrează şi diseminează excelenţa prin intermediul Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra. Este cea mai mare reţea de patrimoniu din Europa, menţinând relaţii strânse cu Uniunea Europeană, Consiliul Europei, UNESCO şi alte organisme internaţionale.
Europa Creativă este programul UE care sprijină sectoarele culturale şi creative, permiţându-le să îşi sporească contribuţia la societatea, economia şi mediul de viaţă din Europa. Cu un buget de 2,4 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, sprijină organizaţii din domeniile patrimoniului, artelor spectacolului, artelor plastice, artelor interdisciplinare, editurilor, filmului, televiziunii, muzicii şi jocurilor video, precum şi zeci de mii de artişti, profesionişti din domeniul cultural şi audiovizual.