Serată muzicală de Mărțișor #Aiciastat la Palat – 1 martie 2023

Serată muzicală de Mărțișor #Aiciastat la Palat – 1 martie 2023

Asociația culturală „Aici a stat” în parteneriat cu A10 by Artmark este onorată să vă primească pe 1 martie la ora 18:00 la o serată culturală cu muzică clasică la Palatul Cesianu-Racoviță, cu ocazia Sărbătorii Mărțișorului.

Celebrarea primei zile de primăvară va începe printr-un tur al palatului ce găzduiește casa de licitații A10 by Artmark. Informațiile cu privire la clădirea monument istoric sunt documentate și prezentate de Ana Rubeli, fondatoarea proiectului cultural #Aiciastat, iar un reprezentant Artmark va presăra turul cu descrierea operelor de artă expuse.

După încheierea turului, invitații se vor aduna în salonul de la etaj, unde va avea loc recitalul susținut de ansamblul cameral #Aiciastat. Programul recitalului cuprinde lucrări de Antonio Vivaldi, Dmitri Shostakovich, Piotr Ilici Tchaikovsky, Georges Bizet și alte lucrări în interpretarea muzicienilor Ileana Ionești (vioară), Andrei Rubeli (vioară), Ștefan Tajti (violă) și Teodor Chircu (violoncel), cu prezența solistică a mezzo-sopranei Hortenzia R. Forray. Surpriza muzicală va fi completată de prezența extraordinară a oboistei Lucia Petroianu.

Fragmente din concert vor fi transmise și live pe paginile de social media ale Asociației culturale “Aici a stat”: https://www.instagram.com/aiciastat/.

Cei ce aleg să celebreze prima zi de primăvară prin artă și cultură vor avea parte și de o surpriză cu ocazia Mărțișorului.

Programul evenimentului:

  • 18:00 – 19:00 turul Palatului Cesianu-Racoviță și a operelor de artă expuse
  • 19:00 – 20:00 Recital Muzică Clasică
  • După 20:00 Povești la un pahar de vin

Participarea la eveniment se face în baza achitării prețului biletului de 120 lei, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm la Palat!

Cumpără Bilet

Salon Palatul Cesianu Racovita

La eveniment se vor face fotografii și înregistrări video. Prin înscrierea și participarea la eveniment sunteți de acord cu înregistrarea materialului foto-video și cu prelucrarea datelor cu caracter personal, conform legii. Fragmente din recital vor fi înregistrate și transmise și pe paginile de social media ale Asociației culturale “Aici a stat”.

Parteneri: Jidvei, DeCorina, IE Clothing, Atelierul de Porțelan

Parteneri media: Radio România, Igloo, Cronicari Digitali, Asociația Opus, Munteanu recomanda, Zeppelin

Posted by Ana in Evenimente

72 de ore în Timișoara, capitală culturală europeană

Piata Victoriei de sus din pepiniera MAIO Arhitects

“Timișoara nu-i ușoară”, așa spune Dan Perjovschi pe un tramvai vechi ilustrat de el, care începând din acest weekend a început să (re)circule pe străzile noii capitale culturale europene. Odată cu deschiderea Timișoarei în noul său rol de “capitală” nu doar tramvaiul lui Perjovschi, ci și o varietate de clădiri de patrimoniu, galerii de artă, colțuri de stradă, cămine studențești, ziduri, berării și sinagogi au căpătat un zumzet nou și vibrează festiv. Mii de oameni, străini și localnici deopotrivă, au asaltat atracțiile Timișoarei listate pe o fițuică bine documentată înmânată de cele câteva sute de voluntari identificați prin mesajul “My work is priceless”, voluntari cu zâmbetul pe buze care au împânzit orașul. Zâmbet și zumzet la Timișoara în 2023.

Cei cu care am stat de vorbă au avut perspective diferite și toate îmbucurătoare: voluntari timișoreni mândri de noua identitate pe care o conștientizează pentru orașul lor, jurnaliști străini impresionați de efervescența orașului și contrariați de nivelul criptic al artei contemporane pe care nu se așteptau să o vadă aici (ci poate la Basel sau la Kassel), jurnaliști români care respirau aerul orașului pentru a-l regiza pe hârtie, digital sau pe unde, artiști sau curatori din toate colțurile lumii încântați că expun aici, acum, în 2023. Clădiri din oraș au fost activate, deschise și polișate (unele chiar la propriu) pentru a găzdui expoziții în ton cu lugubrul sau cu spectaculosul lor interior. Din perspectiva patrimoniului, mi s-a părut fantastic că s-au dat jos lacătele, s-au amenajat expoziții și s-au deschis niște uși alteori baricadate: Palatul Ștefania, comenduirea garnizoanei, turnul de apă, uzina de apă.

Dacă aveți (minim) 72 de ore să-i dedicați Timișoarei pentru a căpăta propria voastră perspectivă, vă recomand să vedeți următoarele obiective: expoziția lui Brauner și a lui Paul Neagu la Muzeul de Artă, Muzeul de Transport Public “Corneliu Miklosi” (și aruncați o privire și vizavi, la vechile tramvaie din fața depoului, un spectacol al istoriei pe șine, o operă de artă în sine), comunitatea Faber, turnul scheletic efemer cu cele 1302 de plante al celor de la MAIO Architects, o seră urbană în devenire și un punct de belvedere al orașului de unde puteți experimenta diverse senzații printre frunzele înmugurite și detaliile arhitecturale Art Nouveau din piața Victoriei, expoziția de la spațiul META, expoziția Adinei Pintilie dacă vreți să vizualizați corpul uman în moduri neașteptate (la Kunsthalle Bega, un spațiu geometrico-metalic cu un potențial fantastic), expoziția “Sete Cronică” în toate punctele ei focale: la Garnizoană, la Palatul Ștefania, în bastionul Matia Terezia, expoziția-laborator al lui Minitremu. Poate vreți să vedeți un spectacol la Operă, la Filarmonică sau la unul dintre teatrele care au spectacole în oricare dintre limbile română, maghiară sau germană. Și lăsați-vă și câteva ore să vă plimbați în derivă și să observați unde vă cade privirea: la fiecare colț de stradă se întâmplă ceva, trebuie doar să (știți să) priviți. Și nu numai la colț de stradă, ci și pe stradă, pe pavaj efectiv, veți descoperi vestigii ale vechii Timișoare. Vă provoc să-i descoperiți urmele patrimoniului musulman, bine ascunse la nivelul solului pe străzi binecunoscute din oras.

Aici vă las un jurnal vizual ca să vă inspire să vă urcați în avion sau în mașină și să dați o raită prin Timișoara. Hai la capitală!

Posted by Ana in Istorisiri, 0 comments
Serată culturală #Aiciastat cu muzică țesută pe dantele de Dragobete la Casa memorială Alexandru Țipoia – 24 februarie 2023

Serată culturală #Aiciastat cu muzică țesută pe dantele de Dragobete la Casa memorială Alexandru Țipoia – 24 februarie 2023

Asociația culturală „Aici a stat” în parteneriat cu Fundația Țipoia & Tzipoia este onorată să vă primească pe 24 februarie la ora 18:00 la o serată culturală cu muzică clasică la Casa Memorială-muzeu a Pictorului Alexandru Țipoia, chiar de Dragobete. Surpriza este legată de prezentarea dantelelor și broderiilor de colecție din familia Țipoia cu povești despre patrimoniul personal: broderii, țesături, borangic, mătăsuri. Și muzică țesută cu fir de aur. Serata culturală va începe cu turul casei memoriale-muzeu în prezența gazdelor: George și Victoria Tzipoia, apoi va continua cu povești despre patrimoniu rostite de domnul George Tzipoia și de doamna Silvia Colfescu, apoi vom asculta un recital de muzică de cameră și seara noastră se va încheia cu discuții cu gazdele și interpreții la un pahar de vin.

Casa în care ne vom întâlni are o arhitectură interesantă, fiind parte din parcelarea Drumul Sării realizată în anii 1940. În cadrul turului casei invitații vor putea admira lucrările pictorului Alexandru Țipoia aranjate chiar ca atunci, în casa unde a locuit acesta între 1940 și 1992, păstrând vie amprenta sa. Programul recitalului de muzică clasică cuprinde lucrări de Dmitri Shostakovich, Vivaldi, Tchaikovsky, și alte piese în interpretarea muzicienilor Ileana Ionești (vioară), Andrei Rubeli (vioară), Ștefan Tajti (violă) și Teodor Chircu (violoncel), cu prezența solistică a mezzo-sopranei Hortenzia R. Forray. Fragmente din concert vor fi transmise și live pe paginile de social media ale Asociației culturale “Aici a stat”: https://www.instagram.com/aiciastat/.

Alexandru Țipoia (1914-1993) a fost o personalitate singulară sub multiple aspecte, un artist liber în comportament, liber în gândirea artistică, un cercetător științific transpus în lumea infinită a formelor și culorilor. A studiat pictura la Academia de Belle-Arte din București, avându-l ca maestru, printre alți profesori, pe pictorul Camil Ressu. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România de la înființarea acesteia, Alexandru Țipoia a realizat tablouri și lucrări de artă monumentală și decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), a restaurat pictura murală din câteva biserici oltenești și frescele din chiliile Mănăstirii Cozia. În tinerețe a pictat cu predilecție cadre din București, oraș pe care l-a iubit cu pasiune. Creația lui Alexandru Țipoia este una dintre cele mai solide și remarcabile ale epocii sale.

Programul evenimentului:

  • 18:00 – 19:00 turul casei în prezența gazdelor, cu prezentarea dantelelor străbunicii
  • 19:00 – 19:15 Domnul Țipoia ne va citi din Memoriile sale “Acasă în lumea umbrelor noastre” și doamna Silvia Colfescu va spune câteva cuvinte despre dragostea de tradiții, de patrimoniu, de București
  • 19:15 – 20:00 Recital cameral cu muzică de Grieg, Elgar, Tchaikovsky
  • După 20:00 Povești la un pahar de vin

Vom avea invitați speciali: Editura Vremea și IE Clothing.

Participarea la eveniment se face în baza achitării prețului biletului de 120 lei.

Cumpără bilete de aici

Dragostea în numele căreia ne vom întâlni este dragostea de patrimoniu, de muzică, de oameni. Vă așteptăm cu poarta și inima deschisă!

La eveniment se vor face fotografii și înregistrări video. Prin înscrierea și participarea la eveniment sunteți de acord cu înregistrarea materialului foto-video și cu prelucrarea datelor cu caracter personal, conform legii. Fragmente din recital vor fi înregistrate și transmise și pe paginile de social media ale Asociației culturale “Aici a stat”.

Parteneri: desprevin.ro, Laura and Wine, Editura Vremea, DeCorina, IE Clothing

Parteneri media: Radio România, Igloo, Cronicari Digitali, Asociația Opus, Munteanu recomanda

Posted by Ana in Evenimente
Serată muzicală într-o clădire de patrimoniu industrial: Potraits of a love story – 14 februarie 2023

Serată muzicală într-o clădire de patrimoniu industrial: Potraits of a love story – 14 februarie 2023

Asociația culturală „Aici a stat” vă invită la un eveniment extraordinar într-un cadru de patrimoniu industrial: un experiment muzical în care vom descoperi împreună cum schimbă muzica clasică chipurile auditoriului. Totul va avea loc într-un spațiu cu un potențial fantastic, un spațiu care face lejer tranziția către contemporaneitate, un spațiu plurivalent ce se transformă cu fiecare întâmplare, cu fiecare persoană care îi calcă pragul. Un spațiu care ne permite să experimentăm, să ne jucăm, să observăm. Să observăm cum muzica și iubirea de patrimoniu transformă chipurile noastre, ale celor care ascultă. Astfel, portretele pe care le vom surprinde înainte și după recitalul de muzică clasică ne vor arăta cum se modifică trăsăturile noastre la nivel de detaliu fin pe vibrația muzicii în această clădire de patrimoniu industrial.

Vă primim începând cu ora 18:00 pentru a vă surprinde pe pelicula digitală: fotograful nostru, Alex Damian, vă va face portretul la intrare. Bineînțeles, cu acordul dvs. La ora 19:00 va începe povestea muzicală de dragoste cu lucrări de Antonio Vivaldi, Georges Bizet, Edvard Grieg și alții, toate interpretate de Ansamblul cameral #Aiciastat. Apoi vom sta de vorbă la un pahar de vin sau de gin, și, înainte de plecare, fotograful va surprinde printr-un nou portret puterea transformatoare a muzicii și cum se reflectă ea asupra trăsăturilor umane la nivel de detaliu.

Dragostea în numele căreia ne vom întâlni este dragostea de patrimoniu, de muzică, de oameni.

Surpriza din partea noastră este că după aproximativ o săptămână vă vom oferi acest duo de portrete, înainte și după actul muzical, cu posibilitatea de a le descărca dintr-un spațiu virtual dedicat.

Clădirea în care ne vom întâlni are o arhitectură specific industrială, tipică orașului nostru neîmblânzit. Veți urmări firul luminos al scării ce deservea cândva spălătoria chimică Victor Falk și Vity Karnbak pentru a ajunge în spațiul reinventat astăzi drept “And white studio”. O clădire ce face parte dintr-un ansamblu de arhitectură protejat, martor al transformărilor succesive pe care le-a suferit orașul și mahalaua Sf. Apostoli, pornind de la 1852 pe când aici se afla Maidanul Dudescului.

Participarea la eveniment se face în baza achitării prețului biletului de 120 lei aici: https://booktes.com/bilet/recital-aiciastat-portraits-of-a-love-story

La eveniment se vor face fotografii și înregistrări video. Prin înscrierea și participarea la eveniment sunteți de acord cu înregistrarea materialului foto-video și cu prelucrarea datelor cu caracter personal, conform legii. Fragmente din recital vor fi înregistrate și transmise și pe paginile de social media ale Asociației culturale “Aici a stat”.

Parteneri: And White studio, Fleur a porter, Mo Candles, desprevin.ro, Laura and Wine, Touching Art Cocktails, Editura Vremea, Fundația Calea Victoriei, DeCorina, IE Clothing

Parteneri media: Radio România, Igloo, Cronicari Digitali, Asociația Opus, Munteanu recomanda

Posted by Ana in Evenimente
Serată muzicală la Casa Burgheză de Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie 2023

Serată muzicală la Casa Burgheză de Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie 2023

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, 15 ianuarie 2023, Asociația culturală „Aici a stat” organizează o serată inedită într-un loc încărcat de poveste și de mister, o casă monument istoric din cartierul evreiesc: Casa Burgheză. Vom începe la ora 18:00 cu un recital de muzică clasică cu tematică de film și vom continua cu povești despre casă și cartierul evreiesc la un pahar de vin.

Programul recitalului cuprinde lucrări de Ennio Morricone din filmele “Cinema Paradiso” și “Misiunea” și lucrări de Marcello din filmul “Anonimul venețian”. Repertoriul va fi interpretat de Ansamblul cameral #Aiciastat: muzicienii Ileana Ionești (vioară), Andrei Rubeli (vioară), Ștefan Tajti (violă) și Teodor Chircu (violoncel), cu prezența solistică a mezzo-sopranei Hortenzia R. Forray. Muzica va fi însoțită de proiecția unor cadre din aceste filme de cinematecă, curatoriate cu migală de Salon Filmesque.

Casa în care va avea loc serata muzicală este foarte specială: un monument istoric parte dintr-un ansamblu de arhitectură protejat, martor al transformărilor succesive pe care le-a suferit orașul și cartierul evreiesc. A fost ridicată la finalul secolului al XIX-lea și are o arhitectură Beaux-Arts, specifică perioadei Belle Epoque. Adresa va fi dezvăluită doar persoanelor care primesc confirmarea la înscriere.

Numărul de locuri este limitat la 30 de persoane. 

Locurile au fost completate, vă mulțumim pentru interesul uriaș și entuziasmul vostru! Vom reveni cu informații despre următoarele evenimente!

Participarea va fi validată prin email și se face contra unei donații de 100 lei/ persoană în contul Asociației culturale “Aici a stat”. Contul pentru plata online este: IBAN RO65INGB0000999911589980, ING Bank, Office Unirii, Asociația Culturală Aici a Stat, CIF: 44366110, cu mențiunea “donație” la detaliile plății. Donația poate fi realizată și la fața locului.

La eveniment se vor face fotografii și înregistrări video. Prin înscrierea și participarea la eveniment sunteți de acord cu înregistrarea materialului foto-video și cu prelucrarea datelor cu caracter personal, conform legii. Fragmente din recital vor fi înregistrate și transmise și pe paginile de social media ale Asociației culturale “Aici a stat”.

Acest eveniment este primul dintr-o serie de 12 recitaluri de muzică clasică cu Ansamblul cameral #Aiciastat ce vor avea loc în fiecare lună pe parcursul anului 2023. 12 recitaluri, 12 locuri inedite, 12 povești de istorie și patrimoniu. 

Partener: desprevin.ro.

Posted by Ana in Evenimente

Castelul Ghica de la Dofteana, Valea Trotușului

Ghica Dofteana

#Aiciastat Nicolae Ghica-Comănești (1875-1921), explorator și om politic român, fiul lui Dimitrie Ghica-Comănești, magistrat și deputat, și al soției acestuia, Zoe Ghica, născută Lahovary. El a construit acest castel de vânătoare în arealul Văii Trotușului, în Dofteana, în stil romantic la sfârşitul secolului al XIX-lea. Domeniul era renumit în epocă pentru veritabilele partide de vânătoare şi recoltare de trofee, muntele Nemira şi apa Trotuşului din apropiere fiind extrem de ofertante. Se pare că un arhitect italian a realizat planurile, iar materiale de construcție și meșterii au fost aduși din străinătate pentru a construe castelul. Castelul a fost folosit ca reședință de vară pentru familia Ghika până în Al Doilea Război Mondial, când aici a fost stabilit Comandamentul Wehrmachtului. După întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste, castelul a fost devastat de armata sovietică (soarta sa fiind similară cu cea a palatelor de la Comănești și Dărmănești). Apoi încă o dramă a lovit castelul: naționalizarea. Prima etapă a naționalizării a avut loc în 1945, imediat după război, prin aplicarea Reformei Agrare, iar în a doua etapă castelul și restul domeniului au trecut complet în proprietatea statului. Astfel refuncționalizat, fostul castel de vânătoare al familiei Ghika a devenit pe rând spital TBC, casă de copii, sanatoriu de reumatologie infantilă. Astăzi este în proprietate privată, iar într-una dintre fostele dependințe funcționează o pensiune.

Nicolae Ghica-Comănești a studiat dreptul la Lausanne și Geneva, apoi a fost atașat diplomatic la Paris, guvernator al Bancii Naționale a României, președinte al Fondului forestier și ministru în Guvernul Marghiloman. Era pasionat de explorări și de vânătoare și a publicat două lucrări cu note memorialistice pe aceste teme: „Cinq mois au pays des Somalies” tipărită în 1897 la Paris, Basel și Geneva și „O călătorie în pădurile Americii de Nord”. Și-a însoțit tatăl într-o expediție faimoasă în „țara somalilor” în perioada 1895-1896, și a călătorit și singur. În 1899 a revăzut Africa, străbătând muntele Munții Atlas din Maroc, până la castelul Glahui, în marginea Deșertulului Sahara. În 1910 și 1911 a traversat de două ori Oceanul Atlantic, pentru a vizita și pentru a vâna în Statele Unite ale Americii și Canada. Din călătoriile sale a adus multe trofee de vânătoare care au ajuns cu bine în țară după ce au fost împăiate la Rowland Ward din Londra. Despre ele, pasionatul călător scria că se află în „stare bună și atârnă de ziduri la Comănești [alt palat al familiei despre care o să vă povestesc în curând, n.r.], aducându-mi mereu aminte de greutățile pe care le-am învins pentru a mi le procura”.

Dincolo de legende, acest castel a fost cadrul filmărilor pentru “Vânătorul de spirite” (The Wanderers, pe care îl puteți găsi pe Netflix), dar și pentru filmul românesc “Domnișoara Cristina” (o adaptare a nuvelei lui Eliade cu același nume). Castelul se poate vizita și în interior contra unei taxe de 7,5 lei, dar când am fost noi era închis. Abia aștept să ajung data viitoare să vă arăt și fotografii din interior și de pe domeniul castelului.

 
 Surse:
Posted by Ana in Istorisiri, 0 comments

O nouă carte-obiect în colecția igloopatrimoniu: „Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic”

Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic

Un nou album inedit, în ediție bilingvă, română-engleză, vine în completarea colecției igloopatrimoniu cu explorarea unui fenomen arhitectural din peisajul citadin bucureștean prea puțin cunoscut și cercetat. 

Cartea-obiect Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic documentează și prezintă valoarea arhitecturală a unei stilistici de inspirație maură, florentină, venețiană, balcanică – într-un cuvânt, meridională sau mediteraneeană – ca expresie a unor regionalisme autentice sau de import, grupate sub umbrela eclectismului pitorescDin cauza eterogenității acestora, ele nu s-au putut constitui într-un limbaj unitar, fiind combinaţii ale mai multor stiluri, de unde și dificultatea unei definiri stricte.

 

Ca urmare a receptivității tot mai mari a societății civile la acțiunile de recuperare a patrimoniului construit, dar ținând cont și de problemele reale cu care se confruntă zonele centrale ale Bucureștiului, ne-am propus cu acest volum original popularizarea acestui patrimoniu valoros.

 

Fără a se pretinde capodopere, numeroasele mostre de pitoresc mediteraneean din București propun o arhitectură de calitate, bine integrată în context și în același timp specială, care nu poate trece neobservată. Multă vreme ignorată, adesea agresată de intervenții inabile sau stridente, arhitectura pitorescului mediteraneean merită întreaga noastră apreciere, iar cartea de față este un semnal binevenit și necesar pentru recunoașterea acestui patrimoniu valoros, fără de care nu am putea înțelege pe deplin adevăratul genius loci bucureștean”. (Mihaela Criticos, în Cuvânt-înainte)

 

Autori:
Coordonator proiect: Bruno Andreșoiu
Coordonator editorial: Anda Zota
Autor texte: Dragoș Popescu
Prefață: Bruno Andreșoiu
Cuvânt-înainte: Mihaela Criticos
Cercetare & arhive foto: Dragoș Popescu
Fotografii: Alberto Groșescu, Arthur Țințu, Sabin Prodan
Grafică & layout: Cătălin Artenie
Layout: Daniel & Andrew
Ilustrație: Doriana Mărășoiu
Traducere: Anca Rotar
Corectură: Andreea Amzoiu, Iuliana Dumitru
Procesare imagine, DTP: Cristian David

 

 

Cartea este publicată cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național (AFCN).

Puteți găsi IGLOO pe Facebook, Instagram și igloo.ro.

logo-igloo_2018_black
Posted by Ana in Contemporane, 0 comments

Finaliștii apelului de proiecte NEO ART CONNECT – Galeria Galateca

Cine sunt  finaliștii apelului de  proiecte NEO ART CONNECT?

Luni, 12 decembrie, reprezentanții galeriei Galateca și membrii boardului au prezentat la Rezidența 9 cele 15 proiecte câștigătoare ale programul de burse și mentorat NEO ART CONNECT. În cadrul evenimentului s-au nominalizat finaliștii apelului de proiecte NEO ART CONNECT, încheiat pe 4  decembrie 2022. Juriul a ales din cele 60 de propuneri de proiecte din 6 orașe (București, Timișoara, Arad, Iași, Cluj, Oradea) cele 5 proiecte câștigătoare a burselor şi sesiunilor de mentorat și cele 10 aplicații ce vor fi prezentate online și în cadrul Anualei de artă și știință NEO ART CONNECT 2023.

Astfel, câștigătorii burselor și sesiunilor de mentorat Neo Art Connect, proiect pilot 2022 au fost:

1. RIH Working Collective – EDGES

2. Miruna Croitoru / Nicolata Ivan / Cosmin Stancu – Gazing (in)through

3. Mihai Toth – Striking Network of Uncertain Pixels

4. Andrei Lazăr – reGanditorul

5. Daria Langa  – Proiectul P

Iar cei 10 câștigători ai proiectelor ce vor fi prezentate și promovate în Anuala 2023 Neo Art Connect, ediția 1 au fost:

1. Andrei Reg Șendrea                  

2. Andrei Bucovanu

3. Teodor Buruiana

4. Tudor Popa

5. Raluca Nicula       

6. Vanesa Andor

7. Andreea Diaconu / Alexandru Munteanu

8. Larisa Oana Petcut                         

9. Ioana Aron

10. Andreea Ioniță

Juriul a fost format din Anca Boeriu, Suzana Dan, Roxana Lăpădat, Emil Ivănescu, Andrei Tudose, Mihai Zgondoiu și Andreea Sandu.

Proiectul pilot a interconectat lumea artei românești contemporane, reușind să suscite interes și să atragă din ce în ce mai mulți parteneri pentru a susține tinerii artiști din domenii precum design, arhitectură, artă, performance sau multimedia, ce realizează lucrări multidisciplinare, la interferența cu domenii precum medicina, ecologia, noile tehnologii în TIC sau alte domenii inovatoare.

NEO ART CONNECT prima rețea, platformă națională și festival de artă și știință, ediție pilot, a debutat de NAG cu o serie de evenimente expoziționale și cu apelul de proiecte ce oferă șansa tinerei generații să beneficieze de una burse și programe de mentorat, detalii despre program se regăsesc pe www.neoartconnect.ro. 

Neo Art CONNECT este organizat de Galateca și Asociația culturală Neo Art România, susținut de BRD Groupe Societe Generale ȘI Fundația 9, fără de care bursele și platforma nu ar fi existat:

Posted by Ana in Contemporane, 0 comments

Körtövés Village, un sat de vacanță atemporal

318328167_597615775698011_5027895913310052483_n

 

Körtövés Guest Village este un sat de vacanță construit pe principii sustenabile, unde ne-am făcut focul în soba cu lemne și am folosit lămpile cu ulei. Satul are case tradiționale secuiești și a fost construit după metode tradiționale cu materiale de construcție naturale autohtone, aduse de la maxim 60 km distanță. Astfel, toate materialele aduse de la meșteri sau firme locale au generat un lanț sustenabil în domeniul patrimoniului: mobilierul realizat pe stil vechi în Baraolt, pietrele de andezit erau realizate în apropiere la Micfalău, șindrila manuală la Bățanii Mari, perdelele și textilele la Filia, plăcile de ceramică la Cristuru Secuiesc. Produsele locale, lucrate manual: fier forjat, pardoseli, uși și ferestre, sobe cu lemne, mobila, lămpile, saltelele și țesăturile. Construcțiile respectă modelul tradițional secuiesc: dacă în casele vechi era o cameră mică care funcționa ca o cămară, aceasta a fost “reconvertită” în baie, pentru a aduce confortul prezentului în atmosfera trecutului. Autenticitatea este păstrată prin placarea cu piatră, cada din lemn și elementele tradiționale din lemn prezente în fiecare colțișor. Are tot confortul contemporaneității, mai puțin două aspecte care contribuie la atmosfera de pe vremea bunicilor și la tihna de poveste: lipsa curentului electric și a internetului.

Gazdele mi-au povestit că au intenționat să pună bazele unui sat construit de la zero ca în vremurile de odinioară, fără rețea electrică, semnal la telefon sau wifi, un loc al memoriei din cele mai vechi timpuri și tradiții. Totul a fost gândit pentru tihna și deconectarea oaspeților. Activitățile care ne-au încărcat pe noi de energie au fost parcul de aventură Körtövés, locul de joacă din lemn, pregătirea focului în sobă, aprinderea opaițului. Ne-am jucat jocuri pe tabla de joc și în natură, am uitat cum trece timpul, și ne-am reamintit doar când se făcea întuneric și trebuia sa aprindem lampa cu ulei.

 

În acest loc din inima secuimii am petrecut clipe liniștite și am funcționat după ciclul naturii, în armonie cu acest început blând de iarnă. Gazdele mi-au împărtășit faptul că  urmează să amenajeze o mică fermă de animale pentru copii, și am decis că trebuie să revenim atât pentru ea, cât și pentru tururile în peșterile din Cheile Vârghișului din apropiere și pentru observatorul de urși.
 

 

În apropiere se află vestitele castele secuiești: Castelul Daniel din Vârghiș și Castelul Daniel din Tălișoara, Castelul Kalnoky din Micloșoara.

Castelul Daniel din Vârghiș
Castelul Daniel din Vârghiș

Veți descoperi de asemenea și mulți artizani locali care sunt gata să ăși deschidă ușile pentru vizită. De exemplu, noi am reușit să vizităm familia Sütő din Vârghiș, care se ocupă cu pictarea mobilei și cioplirea lemnului de 16 generații. Pictarea mobilei populare din Vârghiș este considerată a fi o tradiție reprezentativă, care a început să fie predată într-un cadru instituțional începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, devenind mai târziu o moștenire care este acum identificată ca unul dintre simbolurile identității din Vârghiș – nu doar în comună, ci în întreaga lume. În prezent a 16-a generație duce mai departe meșteșugul familial moștenit de la străbunii lor. Pe moșia Sütő, în timpul prezentării ținute de István Sütő am văzut o frumoasă cameră mobilată cu obiecte și unelte de epocă. Am aflat cum se realizează piesele de mobilier popular, începând de la lucrările de tâmplărie până la decorare, ce sunt scaunele vorbitoare (care în funcție) și cum a decurs vizita Prințului Charles (astăzi regele Charles al III-lea) la familia Sütő. Iar în bisericile unitariene pe care le-am vizitat în zonă (Aita Mare, Vârghiș, Micloțoara) am descoperit obiecte sculptate și pictate de această familie! Ba mai mult, unul dintre fiii lui István ne-a cântat la țiteră! Vă invit să le faceți și voi o vizită, și de ce nu, poate plecați cu un obiect tradițional secuiesc care a ieșit din mâinile acestei familii de artizani.

Interiorul atelierului meșterului Sütő
Interiorul atelierului meșterului Sütő
Casa famiilei de meșteri Sütő
Casa famiilei de meșteri Sütő

 

Alți artizani locali pe care îi mai puteți vizita sunt la casa meșteșugărească Motolla (atelier de țesut covoare), Dávid Alpár, meșter în confecționarea costumelor populare (inclusiv costume ceremoniale maghiare din secolul al XVIII-lea), atelierul de fierărie al lui Nagy György și atelierul de țesături din Filia.

Vă recomand să faceți o vizită și la Baraolt, pentru centrul său care este plin de monumente de patrimoniu și în special pentru Muzeul Depresiunii Baraolt, înființat în 1979 de istoricul local Kászoni Gáspár (1896-1989), cu numele de Baróti Tájmúzeum (Muzeul Tradițional din Baraolt). Aici se află un schelet de mastodont găsit în vara anului 2008 în Racoșul de Sus. Aproape întregul schelet al elefantului preistoric, cu o vechime estimată de 3,5 – 4 milioane de ani, poate fi vizionat în prezent în muzeu, în poziția în care a fost găsit, culcat. Mi s-a părut senzațional că până acum s-au găsit doar două-trei rămășițe scheletice din această specie, și niciun schelet atât de complet precum exemplarul din Baraolt.
Posted by Ana in Istorisiri, 0 comments

XR Month: peste 40 de mii de accesări într-o lună de realitate augmentată la București

XRMonth BestiAR

 

Cel mai mare festival de realitate augmentată din România, XR Month, a avut loc la Bucureși, în Parcul I.O.R între 15 octombrie și 15 noiembrie. Ediția a doua, BestiAR, a adus 10 creaturi inspirate din folclorul românesc și din mitologiile altor culturi într-unul dintre cele mari parcuri ale orașului, ca filtre de realitate augmentată. Printr-un nou tip de explorare a patrimoniului material și imaterial, trecătorii au fost invitati să descopere bestiile în realitate augmentată pe una dintre cele mai populare platforme de social media, Instagram. 

Filmul de prezentare al ediției poate fi vizionat pe pagina oficială XR Month – BestiAR

Cele mai fascinante și cunoscute creaturi din folclorul românesc și din mitologiile altor culturi au prins viață pentru prima dată în realitate augmentată într-o colecție de filtre 3D și filtre faciale accesibile pe Instagram. Anul acesta, expoziția a reunit 14 artiști naționali și studiouri pentru ilustrarea și augmentarea creaturilor: Reuniform, Dan Pecete, Irina Bako, Alex Dohotaru, Augmented Space Agency, Adelina Butnaru, Andra Popovici, Cristina Frei, Tammy Lovin, Wanda, Bianca Jelezniac, Stella Caraman, Loreta Isac, Alina Marinescu.

Colecția de creaturi și bestii a putut fi explorată  în cadrul a două secțiuni:

Secțiunea Freestyle – Ielele, Zmeul, Blajinii, Priculiciul și Balaurul, sub formă de filtre 3D.

Secțiunea Open Gallery – Balaurul, Solomonarul, Priculiciul, Ielele, Zmeul, Căpcăunul, Floarea Dragostei, Știma Apei, Șoimul sau Mavka, sub formă de face filters. 

Explorarea filtrelor s-a realizat integral pe Instagram. Pentru aceasta, vizitatorii au deschis codul QR de pe marcajele XR Month și au urmat pașii afișați pe ecran. Filtrele pot fi accesate în continuare pe pagina de Instagram XR Month, la secțiunea filtre.

Ediția din acest an, începută la Timișoara, se încheie cu un număr impresionant de accesări ale celor 25 de filtre create – peste 340 000, în toată lumea. 

 
XR Month - Creaturi

 

Parteneri media: Decât o Revistă, Agenția Națională de Presă – AgerPres, IQads, Curatorialist.ro, Revista Biz, Propagarta, Feeder.ro, The Institute

Parteneri: Muzeul Național al Țăranului Român, Primăria Sector 3 București, Proedus, Augmented Space Agency, Color Studio

Organizatorii proiectului doresc să trimită mulțumiri către:

  • Nicoleta Musat, Lector Universitar la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie pentru documentare
  • Muzeul Național al Țăranului Român și Ciprian Voicilă pentru documentare
  • Primăria Sector 3 București pentru găzduire

Proiect co-finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului București afectiv 2022. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro și www.pmb.ro.

 

Evenimentul este imaginat de One Night Gallery și Leo Burnett.

 

 

Posted by Ana in București, Contemporane, 0 comments
Load more