Indicii
1. Suntem doi amorași pe fațada principală (da, fațada de la stradă este cea principală, deși asta nu înseamnă că ea este și cea mai spectaculoasă)! Ne-ai descoperit?
2. Fierul forjat spune poezii și are un anume leit-motiv. Cu cât era mai delicat forjat fierul, cu atât conferea clădirilor pe care se afla prestanță și eleganță. Iar unii proprietari își așterneau și inițialele în fier forjat, ca o monogramă. Găsește leit-motivul dintre feroneria prezentă la ferestrele nivelurilor inferioare și feroneria ușii (hint: motivele geometrice comune).
3. Frunza de acant este vedeta stilului eclectic beaux-arts, de inspirație franceză. Suntem multe pe aici, ne-ai descoperit?
4. Sunt o fereastră rotundă, oculus mă numesc. Am o vârstă venerabilă, era nevoie de mine să luminez hall-urile și încăperile unde lumina pătrundea greu, mai ales în perioada în care lumânările de seu sau de ceară nu erau accesibile. Forma mea și ancadramentele bogat ornamentate, cu ornamente florale și frunze de acant, definesc stilul eclectic beaux-arts (de inspirație franceză). Dar am și rude mai tinere, tipice stilului Art Deco, stil inspirat din vapoarele streamline care străbăteau Atlanticul. Pee le le găsești alături de luminatoare de scară geometrice și speciale. Art Deco este stilul arhitectural cel mai în vogă începând cu anii 1920, stilul care a contopit tendințele momentului, inovațiile tehnice și practicile societății în plină evoluție, cu ecouri ale evenimentelor culturale sau mondene și la moda vremii: cubismul, jazz-ul, cinematograful, expresionismul, constructivismul și Școala Bauhaus. Treptat, apetența pentru Art Deco a cucerit lumea întreagă în construcții, artele spectacolului, în publicitate, la nivelul tiparului și designului industrial, devenind imaginea unui stil de viață modern, pentru care automobilul, music-hallul și moda pret-à-porter au devenit repere curente.
5. Strugurii au fost dintotdeuna prezenți încă din mitologia greacă în cornul abundenței. Reprezentările “mai noi” introduc strugurii pe fațadele clădirilor, în basoreliefuri, pe frontoane, pe sobe. Tu ce fel de strugure ai găsit?
6. Urnele decorative conferă monumentalitate clădirii de care o ornează. Câte urne decorative ai descoperit? Hint: uite-te și în sus, și în jos, la nivelul ochilor.
7. Sunt o marchiză elegantă. Nu, nu am rang nobiliar, dar am o dantelă splendidă de fier forjat și te invit delicat să intri înăuntrul casei Kimmel. M-ai depistat?
8. Găsește cucuveaua! Nu, nu sunt o pasăre, sunt o decorațiune de acoperiș ce simbolizează puterea, mă găsești adesea pe (sau lângă) cupola rotunda, pe acoperișul clădirilor ante- și interbelice multi-etaj. Mă vezi mai ales dacă tabla acoperișului sclipește în soare cu solzi de pește sau în formă de romb. Oricine îşi construia o casă, fie ea şi mai modestă, dorea să o împodobească. Între decoraţiunile exterioare, cele de acoperiş intrau într-o clasă specială, de multe ori fiind şi cele care aveau vizibilitate mai mare. Acestea au fost folosite încă din antichitate şi au avut un dublu rol. Pe de o parte pentru a aduce noroc și prosperitate căminului, pe de altă parte pentru a-l feri de fenomenele meteo extreme (fulgere) și de alte nenorociri. Cocoșul din lut sau din metal era utilizat ca talisman pentru noroc și protector al casei, având rolul de a feri construcția de foc. De asemenea, în vechime, era considerat un simbol al fertilității. În unele regiuni, nu se permitea montarea acestuia pe acoperiș până nu se năștea primul fiu. Pe acoperişurile clădirilor mai somptuoase, mai ales în cazul în care acestea prezentau cupole sau turnuri, decoraţiile pe acoperiş simbolizau puterea.
9. Suntem coloane interesante și străjuim uneori intrarea sau fațadele construcțiilor pe care le veghem. Avem diverse modele: avem modele neoclasice cu capiteluri florale, avem modele neoromânești inspirate de la Mânăstirea Hurezi, modele Art Deco geometrice stilizate. Coloanele sunt “împrumutate” de la templele grecești, și au diferite tipuri de capiteluri: ionice, dorice sau corintice. Aici ce fel de capiteluri ai descoperit?
10. Ce simbol ai descoperit pe havuzul din salonul Casei Kimmel?
Explorare plăcută!
Proiectul “One man’s trash is another man’s treasure” face parte din programul cultural național “Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Grow Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin buget de la Ministerul Culturii.
Adresa: Bd. Constantin Diaconovici Loga nr. 46
Surse:
– https://spotlight-timisoara.eu/pf/vila-kimmel-institutul-francez-timisoara/
– https://merg.in/timisoara/de-vizitat/monumente/vila-kimmel-2883.html
– Mihai Opriș, Mihai Botescu – Arhitectura istorică din Timișoara, Editura Tempus, Timișoara, 2014